Absenta salariatului de la locul de munca. Comunicarea convocarii la cercetare disciplinara

Solutie:

Conform reglementarilor art. 251 alin. (1) din Codul muncii, republicat, prevede ca sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. Alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii, iar alin. (3) prevede ca neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

Asadar, in baza art. 251 alin. (3) din Codul muncii, republicat, numai neprezentarea la convocarea la cercetare disciplinara fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Asadar, numai daca neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile amintite nu are un motiv obiectiv, angajatorul are dreptul sa dispuna sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare.

Convocarea salariatului poate fi facuta prin orice mijloc de comunicare care asigura transmiterea si confirmarea primirii acesteia. Astfel, apreciem ca poate fi facuta prin inmanarea ei salariatului, prin curier, executor judecatoresc etc. Un mijloc care asigura primirea convocarii de catre salariat si permite confirmarea primirii acesteia il constituie scrisoarea recomandata cu confirmare de primire.

In cazul in care comunicarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire este facuta la adresa corecta, neridicarea corespondentei expediate de angajator este in principiu imputabila exclusiv salariatului, care este tinut sa suporte consecintele unei astfel de conduite, insa apreciem ca nu este suficienta in cazul unei eventuale contestatii a salariatului impotriva masurii dovada neprimirii convocarii pentru lipsa destinatar de la domiciliu, ci a unui probatoriu din care sa reiasa ca salariatul a refuzat primirea convocarii la cercetare disciplinara.

Apreciem astfel ca este esential ca angajatorul sa poata face bunei sale credinte, care a incercat repetat, prin mai multe modalitati, sa convoace salariatul la cercetare, iar acesta din urma a refuzat, de aceea consideram ca este recomandat ca angajatorul sa reia comunicarea folosind si alte mijloce de comunicare a convocarii la cercetare disciplinara prealabila.

Pentru perioada in care salariatul nu presteaza munca angajatorul nu calculeaza si nu-i plateste acestuia drepturi banesti, asa incat in statul de salarii nu va aparea pentru perioada respectiva cu drepturi salariale.

sursa: www.legislatiamuncii.manager.ro