updated 12:52 PM UTC, Feb 1, 2023 Europe/Bucharest

Recomandarea noastra:

Cele mai citite articole din secțiune:

Prezentare caz: abces periapical PM 4  maxilar stg (208)

Prezentare caz: abces periapical PM 4 maxila…

autori: dr. Raluca Zvorasteanu Asistent Universitar la Universitatea Spiru Haret, Presedinte al Societatii Romane de Chirurgie Orofaciala si stomatologie veterinara (RSVD), administrator cabinet Qincyvet Bucuresti, dr. Sonia Pintece, DVM, Blue Cat...

Mai multe articole in: Articole medicale specializare PET

Studiu de caz: Pilirea dintilor la caini, o practica nefasta

Studiu de caz: Pilirea dintilor la caini, o p…

autori: dr. Sebastian Dan, DVM, MSc, Stomavet – Cluj-Napoca, dr. Raluca Zvorasteanu Asistent Universitar la Universitatea Spiru Haret, Presedinte al Societatii Romane de Chirurgie Orofaciala si stomatologie veterinara (RSVD), administrator cabinet Qincyvet Bucuresti Acest...

Mai multe articole in: Articole medicale specializare PET

Anatomia orala la caini si pisici

Anatomia orala la caini si pisici

Anatomia de baza a cavitatii bucale a cainilor si pisicilor este aproximativ aceeasi cu a omului. Aceasta se extinde de la buze la orofaringe, dar diferenta sta in numarul si...

Mai multe articole in: Articole medicale specializare PET

Anatomia orala la caini si pisici

Anatomia de baza a cavitatii bucale a cainilor si pisicilor este aproximativ aceeasi cu a omului. Aceasta se extinde de la buze la orofaringe, dar diferenta sta in numarul si forma dintilor.

1. Dentitia

Dentitia cainilor si pisicilor este difiodonta, ceea ce inseamna doua generatii de dinti – prima, de lapte si a doua, permanenta(la fel ca la om).

Anelodont inseamna ca dintii nu cresc continuu iar in cazul dentitiei brahidonte, radacina este mai lunga decat coroana care este complet acoperita de smalt.

Trei forme ale craniului canin se gasesc pe baza evaluarilor craniometrice:

Forme craniu caine

  • Brahicefalice, este scurta si larga, cu botul turtit;
  • Mezocefalica, este proportii medii;
  • Dolichocefalic, este lung si ingust. 

Caine brahicefalic

Caine Brahicefalic

Caine mezocefalic

Caine Mezocefalic

Caine dolichocefalic

Caine dolichocefalic 

Limitele cavitatii bucale sunt: palatul dur si moale dorsal, arcadele dentare si dintii rostral si lateral, limba si mucoasa orala ventral (podeaua cavitatii bucale).

Dezvoltarea dintilor incepe in stadiile embrionare timpurii si continua dupa nastere. Dimensiunea dintilor este independenta pe fiecare parte, mandibulara si maxilara.

Se pare ca dezvoltarea dintilor permanenti depinde de odontogeneza normala a dentitiei de lapte.

Dintii sunt situati in arcadele dentare superioare si inferioare, fiecare arcada fiind formata din doua cedrane- stang si drept.

Atunci cand se utilizeaza sistemul Triadan modificat pentru a descrie dentitia la un animal adult, maxilarul drept este cadranul 1, maxilarul stang este cadranul 2, mandibula stanga este cadranul trei, iar mandibula dreapta este cadranul patru.

Dentitia de lapte este descrisa dupa cum urmeaza: maxilarul drept este cadranul cinci, maxilarul stang este cadranul sase, mandibula stanga este cadranul sapte, iar mandibula dreapta este cadranul opt. 

2. Formula dentara pentru caini si pisici:

  •  La cainii adulti [2x I 3/3 : C 1/1 : P 4/4 : M 2/3] = 42
  •  La catei [2x i 3/3 : c 1/1 : p 3/3] = 28

 

  • La pisicile adulte 2x [I 3/3 : C 1/1 : P 3/2 : M 1/1] = 30
  • La pisoi 2x [i 3/3 : c 1/1 : p 3/2] = 26.

 Dentitie permanenta canide

Dentitie permanenta canide

 

Dentitie permanenta feline

Dentitie permanenta feline

Nu fiecare dinte din cavitatea bucala are un dinte de lapte corespunzator.

Dentitia de lapte nu are molari (dinti albastri – imaginile 1 si 2), nici un prim premolar la caine, niciun al doilea premolar inferior la pisica si premolarii de foioase arata ca urmatorul dinte permanent (de exemplu, premolarul de lapte stanga sus - 607, arata ca un premolar mai mic permanent stanga sus inainte - 208).

Dintii de lapte sunt mai mici ca dimensiune, mai subtiri si mai ascutiti in comparatie cu cei permanenti, dar au radacini proportional mai lungi.

La caini si pisici, dentitia este erupe in totalitate intre a doua si a treia luna dupa nastere.

Avem doua mese cu timpul de eruptie a dintilor de lapte si permanenti la caini si pisici in saptamani:

 

3. Timpii de eruptie a dintilor de lapte si permanenti la caine si pisica

           

 

Dentitie de lapte la caine/pisica

Dentitie permanenta la caine/pisica

incisivi

3 – 4 saptamani  /2 – 3 saptamani

3 – 5   luni / 3 – 4 luni

canini

3 saptamani        / 3 – 4 saptamani

4- 6   luni  / 4 – 5 luni

premolari

4-12 saptamani / 3 – 6 saptamani

4 – 6  luni / 4 – 6 luni

molari

 Nu exista molari de lapte

5 – 7 luni  / 4- 5  luni

Maturarea dintilor permanenti dupa eruptie

 Maturarea dintilor permanenti dupa eruptie

La caini, dintii pot avea una, doua sau trei radacini cu numar relativ constant pentru fiecare dinte si pot sa difere in functie de dimensiune si forma.

Incisivi cu o singura radacina, canini, primii premolari, al treilea molar mandibular, premolari cu doua radacini, cu doua exceptii P1 si P4 superior si primul si al doilea molar mandibular si cu trei radacini: maxilar mai departe premolar, maxilar primul si al doilea molar.

La pisici, dintii pot avea, de asemenea, una, doua sau trei radacini, dar exista unele diferente fata de caine:

Al doilea premolar maxilar are o singura radacina, iar al treilea premolar maxilar este de obicei cu doua radacini, dar uneori poate fi cu trei radacini sau cele doua radacini se pot contopi intr-una singura.

Fiecare dinte are 4 suprafete:

  • Suprafata mesiala – este suprafata indreptata spre primul incisiv (sau, pentru primul incisiv, cel de langa linia mediana)
  • Suprafata distala – este suprafata opusa suprafetei mesiale
  • Suprafata vestibulara/ bucala/ labiala – este suprafata orientata spre vestibul sau buze
  • Suprafata linguala/ palatala este suprafata orientata spre limba (maxilarul inferior) sau cerul gurii (maxilarul superior).

Numai molarii au o a cincea suprafata – suprafata ocluzala, care este suprafata de mestecat (asa cum o au oamenii in molari si premolari).

4. Structura dintelui

Dintele are doua parti diferite:

Sectiune longitudinala prin dinte

Coroana – partea pe care o putem vedea si este deasupra gingiei.

Radacina – partea pe care nu o putem vedea si se afla sub gingie.

Coroana si smaltul - Portiunea coronala a dintelui este acoperita de smalt, cel mai dur tesut al corpului si cel mai mineralizat tesut din organism.

  • Smaltul este format din ameloblaste doar inainte de eruptia dintelui. Smaltul nu se mai dezvolta dupa eruptia dintelui. Grosimea sa variaza de la 0,1-0,3 mm la pisici si pana la 0,6-1 mm la caini, nu are nerv si nici alimentare cu sange.
  • Portiunea in care smaltul intalneste cementul se numeste jonctiunea cementoenamel (CEJ).

Dentina – Smaltul este foarte fragil si, prin urmare, este sustinut de dentina.

  • Dintele adult permanent este compus din dentina, prin odontoblaste, la periferia pulpei.
  • Dentina primara se formeaza in timpul dezvoltarii dintilor, iar dentina secundara este stabilita dupa ce radacina este complet formata si semnifica imbatranirea normala a dintelui si dentina tertiara este reparatorie,
  • Dentina este mai putin dura decat smaltul, dar mai puternica decat cementul si osul alveolar si are structura tubulara. Tubulii traverseaza intreaga latime.

Cementul – este mai dens decat osul si acopera radacina dintelui si este tesut avascular asemanator cu osul.

Pulpa dentara - Dentina imprejmuieste pulpa

  • Portiunea centrala a dintelui, cavitatea pulpara, este ocupata de vase de sange si de vase limfatice, nervi si tesut conjunctiv si odontoblaste.
  • Pulpa dentara comunica la caini si pisici cu ligamentul parodontal la delta apicala si canalele laterale la animalele adulte.
  • La animalele tinere (mai ales la cainii mari) varful poate fi deschis pana la varsta de 18 luni.
  • Camera pulpara este o sectiune situata in coroana.
  • Canalele radiculare sunt situate in radacini.
  • Varful radacinii este deschis, o singura deschidere si foramina multipla.

Parodontiul - aparatul de sustinere a dintilor dintelui este parodontiul.

  • Ocupantii spatiul ingust dintre: gingie, ligament parodontal, cement si os alveolar.

Gingia - Impartita in 2 parti: gingia atasata si gingia libera.

  • Gingia atasata este strans legata de periostul osului alveolar, iar gingia libera este portiunea neatasata a tesutului.
  • Este o parte a mucoasei orale care acopera osul alveolar.
  • Gingia este atasata la suprafata dintelui prin epiteliul jonctional in cadrul santului gingival.

Santul gingival – adancimea masurata cu o sonda parodontala. Adancimea normala este de 0 – 1 mm la pisici si 0 – 3 mm la caini

  • Este un spatiu putin adanc intre dinte si gingia libera.
  • Podeaua santului gingival este formata din epiteliu jonctional.
  • Sub acesta se afla atasarea majora a tesutului conjunctiv al dintelui – ligamentul parodontal.  

Ligamentul parodontal – tesut conjunctiv care are un nerv si o sursa de sange (un vas de sange).

  • Acesta are rolul de a atasa cementul la os. 

Osul alveolar – se dezvolta in timpul eruptiei dentare si este os spongios

  • In osul alveolar se afla radacina dintelui.
  • Remodelare constanta si activa

Bibliografie:

  1.  David E. H ansen (2021)Oral health issues in the dog normal anatomy of the teeth and oral cavity
  2. https://www.wsava.org/Guidelines/Global-Dental-Guidelines
  3. Gorrel Cecilia (2004) Veterinary Dentistry for the General Practitioner
  4. Niemiec BA (2010) Small Animal Dental, Oral and Maxillofacial Disease
  5.  Cedric Tutt,Judith Deeprose and David Crossley(2013) BSAVA Canine Feline Dentistry
Vă rugăm să comentați articolul utilizând formularul de mai jos. Va mulțumim.
Dr Zvorasteanu Raluca

  • Lector universitar Facultatea de Medicină Veterinară Universitatea Spiru Haret
  • Fondator cabinet QincyVet București.
  • Președinte Societatea Română de Chirugie Orofacială și Stomatologie Veterinară (RSVD)

Website https://rsvd.vet/