Anestezia la animalele exotice - anestezia la pasari partea I

Editor: DR FLOREA ELENA RODICA
Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica

Contents[Hide]

- 1. Anestezia la animalele exotice - anestezia la pasari partea I

1. Anestezia la animalele exotice - anestezia la pasari partea I

Desi exista o mare varietate de specii de animale exotice, aceasta serie de articole va acoperi, in primul rand, aspecte legate de anestezierea pasarilor, mamiferelor mici, reptilelor si pestilor.
Un studiu efectuat de Association of Veterinary Anaesthetists (AVA), (Asociatia Medicilor Veterinari Anestezisti), a aratat ca rozatoarele si alte mamifere mici aveau o mortalitate clinica mult mai ridicata asociata cu anestezia (1 din 32), comparativ cu alte specii de animale domestice (ex 1 din 1,000 in cazul cainilor). Cauza unei mortalitati atat de ridicate rezulta, probabil, din nefamiliarizarea cu speciile si in general, starea de sanatate mai putin buna a animalelor.
In ultimii ani s-a inregistrat o popularitate in crestere a proprietarilor de animale exotice si, ca urmare a acestui fapt, mai multi medici se confrunta cu tratarea de specii de animale exotice.
Multe dintre speciile de animale exotice se tulbura usor la manevrare, crescand astfel riscul de afectiuni fizice si de eliberare a epinefrinei, ducand la aparitia complicatiilor sub anestezia ulterioara.
Examinarea preanestezica adecvata a speciilor de animale exotice este adesea dificila, iar greutatea corporala exacta si starea de sanatate sunt dificil de prestabilit. Starea anterioara privind nutritia, incarcatura parazitara, gestatia si alte boli principale reprezinta chestiuni majore de luat in considerare la efectuarea anesteziei, dar sunt, de asemenea, dificil de prestabilit.
Multe animale ce sunt aduse la medici sufera de o boala respiratorie, astfel ca este importanta disponibilitatea oxigenului, chiar si in cazul in care se utilizeaza anestezice injectabile.
Ca regula generala, principiile anesteziei, dupa cum sunt aplicate animalelor domesticite, ar trebui sa se aplice la fel la toate aceste animale, iar principalele diferente reies din necesitatea de a proteja anestezistul si orice asistenti de rani ce ar putea fi provocate de subiecti neanesteziati.

1.1. Particularitati fizio-anatomice

Pasarile au saci alveolari (pana la 9) ce actioneaza ca burdufuri pentru plamani, dar acestia nu au rol in schimbul de gaze.
Intr-o obstructie traheala, canularea sacilor alveolari toracici caudali poate, totusi, furniza ventilarea.
Cavitatea intratisulara anatomica mare pentru ventilatie, dar o suprafata mult mai mare fata de raportul de volum cu bariera alveolarocapilara mai rarefiata, facand schimburile de gaze sa fie mult mai eficiente.
Un procentaj mai mare de oxigen este extras din aerul inspirat comparativ cu mamiferele, datorita circulatiei de curent transversal foarte eficiente a aerului si a sangelui si a schimbului continuu de gaze de-a lungul parabronhiilor.
Traheea este compusa din inele cartilaginoase complete.
Muschii respiratori servesc atat pentru inspiratie, cat si pentru expiratie.
Coardele vocale, aritenoidele, cartilajele tiroide si epiglota lipsesc.
Nu exista o diafragma care sa separe cutia toracica de cavitatea abdominala, iar spatiul toracic este la presiune atmosferica.
Trompa lui Eustachio se afla in apropierea bifurcatiei traheei.
Plamanii sunt mai putin elastici si au capacitate reziduala functionala mai mica.
Rata metabolica de baza ridicata rezulta in utilizarea rapida a oricarei rezerve de oxigen a tesutului.
Circulatia portala renala ar putea reduce eficacitatea medicamentelor anestezice cand sunt injectate in muschii membrelor inferioare sau in vene. Totusi, acest lucru nu are o semnificatie clinica prea mare, intrucat se poate mari doza de anestezic pana la obtinerea efectului dorit.

1.2. Pregatirea pentru anestezie

Trebuie sa se efectueze o examinare fizica amanuntita si sa se intocmeasca anamneza: daca nu se pot aborda, caracteristicile legate de comportament sunt evaluate la distanta.
Sunt foarte predispuse la dezvoltarea stresului din cauza manevrarii, astfel ca observatia ar putea fi singurul proces practic de evaluare preanestezica. Orice modificari in dispunerea corpului, starea penelor, ingrijirea trebuie evaluate cu atentie.
Pot fi aduse in zona de operatie/ pre-inductie inainte pentru aclimatizare in vederea reducerii stresului.
Urmatoarele date de laborator se solicita in general ca baza minima: PCV, TP, BUN, Glucoza.
Cerinta privind anestezierea pe stomacul gol este discutabila, dar in general se recomanda la majoritatea pasarilor, deoarece pasarile pot regurgita in timpul anesteziei. Totusi, la pasarile mai mici cu rata metabolica de baza ridicata, este mai bine sa primeasca hrana pentru minimalizarea posibilitatii de hipoglicemie.
Desi nu este la fel de administrata ca la celelalte specii domestice, medicamentatia preanestezica poate fi de folos pentru minimalizarea stresului si furnizarea de analgezie inainte de inducerea anestezicului. o
La pasarile ce plonjeaza, administrarea de midazolam cu/fara butorfanol poate reduce substantial reflexul de plonjare.

- Midazolam se poate administra la 0.2-1 mg/kg IM

- Butorfanol se poate administra la 0.2-1 mg/kg IM

Figura 1. O gasca sedata dupa premedicatia cu midazolam si butorfanol

Pasarile mai mari ar putea necesita sedare profunda sau imobilizare chimica inainte de inductia anestezicului: se utilizeaza agonisti alfa- 2 cu / fara disociative pentru animalele sanatoase.

1.3. Anestezia inhalatorie

Agenti inhalatori puternici moderni, cum ar fi isofluran, sevofluran si desfluran reprezinta alegerea preferata atat pentru inductia anestezicului, cat si pentru mentinere.
La majoritatea pasarilor care pot fi manevrate cu stres putin, inductia anestezica se realizeaza prin utilizarea tehnicii de inductie cu masca faciala, dar inductia cavitatii /camerei este mai buna pentru pasarile care sunt greu de controlat.
Desi mastile faciale disponibile in comert pentru animale mici sunt adecvate pentru multe pasari, plasarea mastii faciale etans nu este intotdeauna usoara, din cauza dimensiunilor ce variaza foarte mult in ceea ce priveste ciocurile, pliscurile si ceromele, crescand curgerea anestezicului.
Intubarea pasarilor odata indusa anestezia va furniza o cale respiratorie sigura, precum si reducerea curgerii anestezicului.
Este mai bine sa se utilizeze tuburi de intubatie ET fara manseta pneumatica la pasari, dar daca se utilizeaza tuburi cu maneta pneumatica, trebuie sa se acorde atentie sa nu se supraumfle manseta pentru a evita ranirea traheei.

1.4. Monitorizarea & mentinerea anestezicului

Ca si la alte specii domestice, ritmul cardiac, rata respiratorie si temperatura corporala sunt minime pentru monitorizarea fiziologica. Echipamentele de monitorizare a anestezicului pot fi folositoare, acestea incluzand EKG si Detector Doppler al vitezei de curgere.
Majoritatea puls - oximetrelor veterinare sunt calibrate cu curba de disociere de saturatie mamifera a hemoglobinei cu oxigen, astfel ca acuratetea este nesigura. Pentru majoritatea pasarilor mici, valorile tensiunii arteriale non- invazive pe baza principiilor oscilometrice (e.g. DINAMAP) sunt dificil de obtinut, dar pentru pasarile de marime medie si mari valorile de tensiune pot fi obtinute de la arterele metatarsiene periferice.
Pasarile mici pot deveni foarte hipotermice si trebuie furnizate surse de caldura externe pentru ca animalul sa nu devina hipotermic.
Fluidele sunt administrate pentru a evita deshidratarea si pentru a sprijini stabilitatea hemodinamica.

1.5. Recuperarea

Pacientului trebuie sa-i fie cald (incubatorul uman pentru nou-nascuti poate fi o sursa termica externa buna, precum si minimalizarea stresului de manevrare pentru pasarile mici).
Trebuie furnizate analgezice.
Trebuie sa se aiba grija sa nu fie obstructionate caile respiratorii.
Inversarea oricaror medicamente reversibile care ar putea prelungi recuperarea.

Textul reprezinta o traducere din limba engleza.

Vă rugăm să comentați articolul utilizând formularul de mai jos. Va mulțumim.