updated 12:52 PM UTC, Feb 1, 2023 Europe/Bucharest

Recomandarea noastra:

Cele mai citite articole din secțiune:

Prezentare caz: abces periapical PM 4  maxilar stg (208)

Prezentare caz: abces periapical PM 4 maxila…

autori: dr. Raluca Zvorasteanu Asistent Universitar la Universitatea Spiru Haret, Presedinte al Societatii Romane de Chirurgie Orofaciala si stomatologie veterinara (RSVD), administrator cabinet Qincyvet Bucuresti, dr. Sonia Pintece, DVM, Blue Cat...

Mai multe articole in: Articole medicale specializare PET

Studiu de caz: Pilirea dintilor la caini, o practica nefasta

Studiu de caz: Pilirea dintilor la caini, o p…

autori: dr. Sebastian Dan, DVM, MSc, Stomavet – Cluj-Napoca, dr. Raluca Zvorasteanu Asistent Universitar la Universitatea Spiru Haret, Presedinte al Societatii Romane de Chirurgie Orofaciala si stomatologie veterinara (RSVD), administrator cabinet Qincyvet Bucuresti Acest...

Mai multe articole in: Articole medicale specializare PET

Anatomia orala la caini si pisici

Anatomia orala la caini si pisici

Anatomia de baza a cavitatii bucale a cainilor si pisicilor este aproximativ aceeasi cu a omului. Aceasta se extinde de la buze la orofaringe, dar diferenta sta in numarul si...

Mai multe articole in: Articole medicale specializare PET

Aspecte legate de anestezie si analgezie in interventiile stomatologice

Examinarea completa si corecta a cavitatii bucale necesita anestezie generala. Interventiile din cavitatea bucala variaza de la simple proceduri (detartraj) cu pacientii tineri si sanatosi, pana la proceduri lungi, (extractii totale de dinti), dar si complicate cu pacientii batrani (paradontite, abcese). Anestezia generala poate fi mentinuta fie prin anestezie inhalatorie, fie prin anestezie injectabila. Daca se foloseste anestezia injectabila, caile respiratorii ar trebui intotdeauna asigurate cu tub endotraheal pentru a preveni aspirarea de saliva, resturi si fluide de irigare.

Anestezia este o stare nefireasca si procesul de inductie prezinta intotdeauna un risc. Gradul de risc variaza si trebuie sa fie explicat proprietarului. Este esential ca proprietarul sa semneze un consimtamant de anestezie, indicand faptul ca isi da consimtamantul si a inteles ce i-a fost explicat. In timp ce rata mortalitatii din cauza anesteziei la cainii si pisicile sanatoase este 1 la 679 (0.15%) creste cu 1 la 31 (3.2%) la animalele care au diverse afectiuni.

Inaintea anesteziei trebuie efectuata o examinare clinica amanuntita. Pentru toti pacientii in varsta sunt recomandate efectuarea analizelor de biochimie, hematologie si examen cardiologic. La aceasta categorie, probabilitatea bolilor sistemice, ce poate au trecut neobservate de-a lungul vietii, creste. Si rasele brahiocefalice intampina provocari din punctul de vedere al anesteziei.

In timpul interventiilor stomatologice, respiratia trebuie asigurata prin intubare endotraheala pentru a preveni aparitia pneumoniei, ce poate aparea ca urmare a patrunderii pe caile aeriene a diferitelor resturi (sange, lichid de irigare), din cavitatea bucala.

1. Tubul Endotraheal

Tuburile excesiv de lungi care ies din cavitatea bucala sunt predispuse la sucire, fapt ce poate duce la edeme pulmonare cand pacientul inspira pe o cale de aer obstructionata. Pentru pacientii cu risc mare de sucire a tubului trebuie folosit un tub fixat endotraheal. Mai mult de atat, tuburile excesiv de lungi sunt greu de prins pe mandibula cu bandaj de tifon, fapt ce poate creste riscul de extubare accidental.

2. Protejarea ochilor

Ochii ar trebui protejati prin aplicarea unui lubrifiant special, necesar pe parcursul intregii proceduri.

3. Departator bucal

Departatoarele bucale ar trebui folosite cu precautie. In urma mentinerii gurii deschise pentru un termen indelungat pot rezulta neuropraxia si incapacitatea de a mai inchide gura.

4. Aspirarea

Este recomandat sa existe aspirare constant pentru a evita patrunderea salivei, fluidului de irigare sau a altor resturi pe caile respiratorii.

5. Perioada lunga de anestezie

  • Procedurile dentare sunt in general lungi, fiind necesara o atenta monitorizare a functiilor vitale.
  • Oxigenul trebuie sa fie intr-o concentratie de cel putin 33% pentru a compensa deteriorarea functiei plamanilor datorata anesteziei chiar si la pacientii tineri si sanatosi.
  • Reducerea debitului cardiac si a presiunii arteriale produse de anestezie trebuie suplinite de terapia cu fluide intravenoase. Un cateter trebuie aplicat inaintea inducerii anesteziei.
  • Ringer lactat trebuie sa fie administrat 10 ml/kg/ora. Cateterul nu trebuie scos pana cand pacientul nu este total trezit din anestezie.
  • Hipotermia este o complicatie a anesteziei de lunga durata si a administrarii de substante reci. Hipotermia rezulta din reducerea debitului cardiac si a hemoconcentratiei. Fibrilatia poate aparea la o temperatura a corpului de aproximativ 28 grade Celsius.Temperatura corpului trebuie monitorizata pe tot parcursul interventiei iar aparitia hipotermiei trebuie prevenita prin asigurarea unei calduri exterioare oferite de paturi, perne electrice sau prin administraea de substante intravenoase si lichide de irigare calde.

6. Hemoragia

Hemoragiile masive rar sunt intalnite, exceptie facand prezenta anumitor afectiuni precum: coagulopatie si septicemie.

7. Hemostaza 

Hemostaza este cel mai bine facuta prin identificarea si ligaturarea vasului de sange sau prin asigurarea unei presiuni puternice cateva minute. Vasoconstrictoarele, precum aplicarea adrenalinei datorita proprietatilor aritmogenice, sunt de evitat.

8. Monitorizarea pacientului

Toti pacientii trebuie monitorizati continuu. O continua monitorizare anestezica este asociata cu reducerea mortalitatii.

Pacientii geriatrici si cei brahicefalici sunt pacienti cu risc ridicat carora li se asigura un protocol individual.

9. Traume maxilofaciale

Trebuie stabilizati iar toate celelalte posibile rani trebuie tratate cu prioritate in fata anesteziei. Majoritatea procedurilor se pot rezolva cu intubare endotraheala.

Pisicile sunt predispuse la obstructionarea cailor respiratorii superioare in timpul revenirii din anestezie daca traiectul nazal este blocat cu sange sau resturi. Ele par reticente la respiratia pe gura in momente critice de la extubare pana la trecerea completa a efectului anesteziei. Agentii anestezici care presupun o recuperare rapida sunt recomandati.

10. Analgezia

Evaluarea durerii la animale este dificila. Trebuie sa ne bazam pe semne clare si pe interpretarea corecta a lor. Reducerea ingrijirii blanitei sau schimbari in aportul alimentatiei sunt manifestatii ale durerii cronice.

La majoritatea bolilor dentare animalele continua sa manance, in schimb isi schimba preferinta pentru mancare. (un animal poate alege preferential mancarea umeda) sau pot schimba modul in care mesteca (mestecarea excesiva pe o singura parte). Dupa ce animalul a trecut printr-o procedura stomatologica devine mult mai activ, aratand mai mult interes pentru diferite jocuri si exercitii decat inaintea tratamentului. Aceasta schimbare poate fi raportata la eliminarea disconfortului si a durerii. .

11. Anestezia locala.

  • Anestezia locala poate fi folosita pentru a asigura analgezia intra si postoperatorie.
  • Folosirea anesteziei locale reduce considerabil utilizarea suplimentara a anesteziei generale in timpul operatiei. Poate fi folosita si la sfarsitul procedurii ca si analgezic post operator.
  • Tehnici folositoare in cavitatea bucala sunt: anestezie prin infiltratii si blocarea regionala a nervilor. Din experienta noastra, muscarea limbii sau a obrajilor nu a fost o problema postoperatorie iar anestezia prin infiltratie are si efect antihemoragic, pentru zona infiltrata.

12. Prezentare de caz

Pacient geriatric, metis 13ani, M, Paradontoza stadiul IV

Pacientul s-a prezentat la interventie cu analize de biochimie, hematologie si consult cardiologic.

13. Semne clinice:

  • halena puternica
  • hipersalivatie
  • animalul a slabit considerabil
  • placa si tartru
  • refuza hrana.

14. Diagnostic:

  • Paradontita stadiul 4
  • palaca ++++++
  • calculus ++++++
  • gingivita ++++++
  • 201/205/206/207/208/408/401/301– oligodontie

Fig.11. parad st 4

15. Anestezie si analgezie

In urma interpretarii analizelor de biochimie si hematologie s-a contatat ca animalul poate trece printr-o anestezie.

  • coroborand cele de mai sus cu examinarea cardiologica din care a reiesit ca animalul sufera de boala mitrala B2 si insuficienta distolica, s-a hotarat urmatorul protocol:
  • administrare de midazolam 0.4mg/kg si butorfanol 0.2mg/kg IM, urmand ca dupa sedarea animalului sa se faca inductia cu propofol.
  • animalul a fost intubat cu sonda endotraheala de 9mm, protocolul fiind continuat cu anestezie inhalatorie de tip isofluran.
  • pe toata perioada interventiei functiile vitale ale animalului au fost monitorizate prin monitor de functii vitale si capnograf.
  • pentru mentinerea temperaturii corporale s-a utilizat perna incalzita pe masa si animalul a fost invelit cu o patura.

2. intra op

fg 22

Fig.2 -22

Pentru efectuarea extractiilor am complementat cu anestezie locala si infiltratii regionale cu articaina, dupa cum urmeaza:

  1. Blocajul rostral mandibular se face in gaura de iesire a nervului mentonier, reperul pentru infiltratie este frenul labial mandibular. Acul este introdus in zona rostrala afrenului continuandu-se de-a lungul osului mandidular, pentru a intra in canal, localizat ventral fata de ramura mesiala a premolarului al doilea la o treime distanta intre marginea ventrala si dorsala a mandibulei. Daca acul intalneste osul, trebuie retras si redirectionat. Fig.3-33
  2. Blocajul maxilar caudal, acul este redirectionat caudal prin canalul infraorbital. Canalul infraorbital este scurt si acul trebuie adaptat in asa fel incat seringa sa fie paralela cu linia arcadei maxilare. Fig.4
  3. Infiltratia zonala se face pentru a reduce hemoragia produsa in urma decolarii gingivale si a extractiilor dentare din zona. Fig.5
  4. dupa terminarea interventiei, s-a oprit administrarea de isofluran, lasand-ul pe oxigen pana la revenirea reflexului palpebral si s-a extras sonda endotraheala, pacientul revenindu-si treptat.

3.inj mandb rostral

fig 3

fig.33

fig 33

4.inj n maxilar caudal

fig 4

5. infiltratie zonala

fig 5

16. Tratament si etapele interventiei:

  • aplicare de clorhexidine gel 0.12%- se aplica pentru asepsia cavitatii bucale inainte de interventie
  • scalare
  • extractii conform probelor periodontale: 110 ppd 5454/109 ppd4456/ 107 ppd 5544/104 ppd5454/103 ppd4453/102/ppd335/101ppd4423/202ppd4433/203ppd5444/204ppd6655/409ppd4432/407ppd5546/403ppd3345/402ppd3345/304ppd5566/307ppd5544/308ppd5456
  • anchiloza radacinii -304/307
  • expunere furcuta -109/108/107/109/107/307/308
  • fistula-104

fi.6

fig 6

fig.7

fig 7

17. Prognostic:

favorabil

18. Recomandari:

  • pacientul v-a fi in repaos alimentar 4 ore post interventie
  • administrarea de hrana umeda 4-10 zile postinterventie
  • meloxicam 2.5mg 1tb/zi 4 zile
  • amoxicilina cu acid clavulanic 250mg 1tb/12h 10 zile -
  • probiotice 10 zile
  • administrare hrana umeda 4- 10 zile post interventie
  • apa de gura de uz veterinar- zilnic
  • recontrol post extractii la 4 zile si la 10 zile de la interventie
  • reevaluare stomatologica la 1 luna. 
Vă rugăm să comentați articolul utilizând formularul de mai jos. Va mulțumim.
Dan Sebastian

Medic veterinar 

Clinica In lumea animalelor Cluj-Napoca

Website https://inlumeaanimalelor.ro/
Mai multe din această categorie: « Afectiunile dentare la iepuri Epulisul »