Aspecte microbiologice in metropatiile la vaci
- Editor: Prof Dr Dan Drugociu
- Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica
In tabloul morbiditatii generale, metropatiile cronice la vacile pentru lapte prezinta o frecventa relativ ridicata, soldându-se cu pierderi economice, atât direct, (pierderi de gestatie, lapte, vitei), cât si indirect (costuri neproductive cu furajarea, intretinerea si tratamentul animalelor bolnave).
Diverse studii de specialitate au indicat faptul ca, aceste entitati patologice au ca punct de plecare afectiuni puerperale si sunt consecinta scaderii capacitatii de autoaparare a femelei, a exacerbarii virulentei germenilor, a unor tratamente aplicate incorect si pe fondul unor deficiente nutritionale si de zooigiena.
Desi problematica metropatiilor cronice la vacile pentru lapte a fost permanent in atentia specialistilor din domeniu, totusi ea ramâne de actualitate, datorita faptului ca aceste afectiuni au continuat sa creeze pierdei economice fermelor, rezultatele obtinute in prevenirea si combaterea lor fiind inconstante si nesatisfacatoare.
Studiul a fost efectuat pe un numar de 10 vaci cu metropatii cronice constituite in doua loturi experimentale, lotul E1- vaci cu endometrita purulenta cronica, lotul E2- vaci cu endometrita catarala cronica latenta si 5 vaci fara infectii genitale in lotul martor M.
Examenul bacteriologic a vizat izolarea florei bacteriene, cultivarea si identificarea germenilor din secretiile genitale recoltate de la vacile luate in studiu. De asemenea s-au efectuat teste privind sensibilitatea germenilor fata de diferite antibiotice. Izolarea, cultivarea si identificarea bacteriilor din secretiile genitale s-au efectuat prin tehnicile uzuale de laborator. Mediile de cultura utilizate pentru izolarea bacteriilor au fost medii uzuale (geloza nutritiva, bulion de carne) si medii speciale de diagnostic (M.I.U, T.S.I. si CHAPMAN). Identificarea bacteriilor s-a efectuat pe baza caracterelor culturale, morfologice, biochimice, serologice si de patogenitate.
Determinarea sensibilitatii germenilor s-a efectuat prin metoda difuzimetrica cu ajutorul microcomprimatelor standardizate imbibate in diferite antibiotice. Aceasta tehnica se bazeaza pe insusirea solutiilor de antibiotice de a difuza in mediul de cultura pe diferite distante de la punctul in care sunt puse. Ca medii de cultura s-au folosit geloza sau medii speciale. Aprecierea sensibilitatii germenilor la antibioticele utilizate s-a realizat pe baza diametrelor zonelor de inhibitie, unde coloniile de germeni lipsesc, suprafata acestora fiind cu atât mai extinsa cu cât substanta antibiotica este mai activa.
Analizele bacteriologice au evidentiat diferite variatii privind speciile de bacterii izolate, in cultura pura sau mixta din secretiile genitale prelevate de la vacile luate in studiu. De la vacile din loturile experimentale, in majoritatea cazurilor analizate s-au izolat bacterii din categoria speciilor patogene, in timp ce de la vacile din lotul martor s-au izolat bacterii nepatogene sau conditionat patogene. La vacile ambelor loturi experimentale (E1, E2) s-au izolat bacterii in cultura pura in 60% din cazuri, iar de la vacile lotului martor in 40 % din cazuri, iar in cultura mixta s-au izolat 40% de la lotul E1 si 20% de la lotul E2 (fig.1).
Fig. 1. Bacterii izolate din secretiile genitale de la vaci cu metropatii cronice (E 1 si E2) si de la vaci sanatoase (M) in cultura pura sau cultura mixta.
In ceea ce privesc speciile bacteriene izolate s-au constatat diferite variatii in cadrul loturilor analizate. De la vacile din lotul E1 s-au identificat bacterii in cultura pura din speciile Staphylococcus aureus in 60 % din cazuri, iar de la vacile lotului E2 s-au izolat: Staphylococcus aureus, Arcanobacterium pyogenes si Bacillus cereus in câte 20% din cazuri. De la vacile din lotul martor M s-au izolat in cultura pura bacterii din speciile Bacillus cereus (20%) si o flora nepatogena din specia Lactobacillus spp. (20%), iar in 60% din cazuri probele au fost sterile, (fig. 2).
Fig. 2 Specii de bacterii in cultura pura izolate din secretiile genital de la vaci cu metropatii cronice (E1 si E2) si de la vaci sanatoase (M)
In cultura mixta s-au izolat bacterii din urmatoarele specii: - de la vacile lotului E1-2 culturi mixte (40% din cazuri), alcatuite din Escherichia coli si Arcanobacterium pyogenes (20%) si respectiv Staphylococcus aureus, Arcanobacterium pyogenes (20%), de la vacile lotului E2-1 cultura mixta (20%), alcatuita din speciile bacteriene Arcanobacterium pyogenes si Staphylococcus aureus (fig. 3).
Fig. 3. Bacteriile izolate in cultura mixta din secretiile genital provenite de la vacile cu metropatie cronica (E1,E2 )
Alte studii au prezentat diferite rezultate privind speciile bacteriene implicate in infectiile genitale la vaci. In majoritatea cazurilor (75-95%) s-a indicat ca exista o flora bacteriana de asociatie izolata din secretiile genitale provenite de la vaci cu metropatii, alcatuita in general din Streptococci si hemolitici, Staphylococci si bacterii pyogene. De la vacile cu retentia anexelor fetale si infectii genitale ulterioare s-au constatat ca in 33,3% din probe sunt prezente bacterii din specia Arcanobacterium pyogenes in cultura singulara si in 16,6% din probe in culturi bacteriene mixte (Arcanobacterium pyogenes si Streptococcus spp. anaerob), dar nu mai sunt prezente bacterii la vacile fara infectii genitale post-partum, uterul fiind steril. Investigatiile au evidentiat la vacile cu metropatii post-partum o flora polimicrobiana Gram+ in 48 % din cazuri.
Alti autori, din uterul vacilor care au prezentat retentia anexelor fetale si infectii genitale ulterioare au izolat in 86,6% din cazuri o flora polimicrobiana in cultura mixta sau de 169 asociatie, iar in 13,4% din cazuri bacterii in cultura pura. Bacteriile izolate au apartinut la 12 genuri, din care 6 au fost facultativ patogene si 6 au fost obligatoriu patogene anaerobe. Bacteriile cele mai frecvente au fost din genul Actinomyces pyogenes, in asociatie cu bacteriile anaerobe, in special bacteroides levii/spp. si Fusobacterium necrophorum. Autorii au constatat ca la toate vacile studiate infectia uterina a fost produsa de primele doua genuri de bacterii, in timp ce Fusobacterium necrophorum a fost izolat la 72,7% din vaci, sugerând un posibil sinergism patologic intre Actinomyces pyogenes si cele doua bacterii anaerobe care ar cauza endometrite timpurii si / sau o infectie persistenta (cronica).
Alte investigatii au indicat o asociatie bacteriana, din care Escherichia coli a avut o frecventa mai mare (79,3% din cazuri ), comparativ cu vacile care au avut parturitii normale.
Investigatiile privind sensibiltatea germenilor izolati din secretiile genitale provenite de la vacile cu metropatii cronice la diferite antibiotice au evidentiat la 20% din probe rezistenta la toate antibioticele analizate.
In 80% din cazuri s-a constatat ca bacteriile izolate de la nivelul uterului sunt moderat sensibile la Ampicilina si Cefoperazona si sensibile la urmatoarele produse medicamentoase: Cloramfenicol, Ceftiofur, Kanamicina, Enrofloxacina, Lincospectina, Amoxiciclina si Florfenicol (fig. 4).
Fig.4. Dinamica sensibilitatii la antibiotice a bacteriilor izolate de la vaci cu metropatie cronica
Alte studii privind sensibiltatea germenilor izolati din secretiile genitale provenite de la vacile cu metropatii la diferite antibiotice au stabilit ca bacteriile izolate sunt sensibile si moderat sensibile in 33,3% din cazuri la Oxitetraciclina, Polimixina, Gentamicina, in 66,6% din cazuri la Streptomicina, Cloramfenicol, Eritromicina, Ampicilina, Tetraciclina, Amoxiciclina, Furazolidon, Colistin si 100% din cazuri la Kanamicina si Cephalothin. De la vacile cu metropatii cronice purulente (lotul E1 ) s-au izolat in cultura pura bacterii din specia Staphylococcus aureus in 60% din cazuri, iar de la vacile cu metropatii cronice latente si monte repetate (lotul E2) bacterii din urmatoarele specii: Staphylococcus aureus, Arcanobacterium pyogenes si Bacillus cereus in câte 20% din cazuri. Din secretiile genitale de la vacile cu metropatii cronice din loturile experimentale s-au izolat bacterii in culturi mixte: -40% din probele lotului E1, alcatuite din Escherichia coli si Arcanobacterium pyogenes si respectiv Staphylococcus aureus, Arcanobacterium pyogenes si 20% din vacile lotului E2 , alcatuite din speciile bacteriene Arcanobacterium pyogenes si Staphylococcus aureus.
In 20% din cazuri probele au fost sterile. De la vacile din lotul martor s-au izolat in cultura pura bacterii conditionat patogene din speciile Bacillus cereus (20%), o flora nepatogena din specia Lactobacillus spp., (20 %), iar in 60% din cazuri probele au fost sterile. In 80% din cazuri s-a constatat ca bacteriile izolate de la vacile cu metropatii cornice sunt moderat sensibile la Ampicilina si Cefoperazona si sensibile la urmatoarele produse medicamentoase: Cloramfenicol, Ceftiofur, Kanamicina, Enrofloxacina, Lincospectina, Amoxiciclina si Florfenicol, iar in 20% din probe bacteriile au rezistenta la toate antibioticele analizate.
