Colibaciloza
- Editor: Dr Szabo Zoltan
- Publicat în: Articole medicale specializare PET
Colibaciloza este o boala infecto-contagioasa produsa de Escherichia coli o bacterie foarte raspandita. In mod normal tubul intestinal este populat printre altele si de aceste bacterii, fara a produce imbonaviri. In unele cazuri insa in urma scaderii rezistentei organismului, sau in asociere cu alte germeni, poate produce imbonaviri chiar fatale.
Sunt surse de bacterii din aceasta specie care au o virulenta mai pronuntata si pot cauza si singure imbolnavirea. In aceste cazuri boala se ia de la un porumbel la altul molipsind si porumbeii cu o imunitate mai buna.
Boala apare mai des la animale tinere, sau chiar ouale pot fi infectate, cauzand moartea puiului in ou, sau eclozionarea puilor neviabili. In cazul porumbeilor tineri bacteria se inmulteste in primul rand in pulmoni, saci aerieni, apoi poate sa produca septicemie si pierderi prin mortalitate intr-un procent ridicat.
La porumbeii mai batrani de obicei nu mai apare septicemia, in schimb pneumonia si aerosaculita poate deveni cronica. Uneori bacteria se cantoneaza la nivelul articulatiilor producand artrite.
Bacteriile inmultite peste masura in tractusul digestiv secreta toxine, care produc leziuni la nivelul peretilor intestinelor, ducand la diaree. Apoi prin peretii intestinelor lezate bacteria poate sa treaca in sange, diseminand in diferite organe.
Si in aceasta boala aparitia este favorizata de adaposturi suprapopulate si cu igiena precara precum si alimentatia insuficienta.
Simptomatologia: in forma intestinala a bolii caracteristic este gainatul diareic in cantitate crescuta, de consistenta mucoasa si de obicei de culoare alba cu miros caracteristic. Deseori se pot intalni si vomitari. Porumbelul bolnav este trist, apatic, cu pene zburlite si consuma multa apa.
Dupa ce bacteriile se disemineaza in organism produc in functie de localizare pneumonie, aerosaculita, peritonita, artrite, salpingita, orhita, sau alte afectiuni cu simptomatologie diferita, cum ar fi: respiratie dispneica zgomotoasa (pneumonie, aerosaculite), sterilitate (salpingita, orhita), schiopaturi (artrita), pozitia pinguinului (peritonita, hepatita) etc.
Dupa cum am mai amintit, porumbeii tineri sunt mai afectati si la ei apare mai des si forma septicemica manifestata prin: diaree, stare apatica, tristete, inapetenta, consum ridicat de apa, porumbeii se deshidrateaza, slabesc si mor.
Morfopatologic: in cazul formei intestinale se observa enterita, iar in cazul diseminarii bacteriilor in organism leziuni la nivelul organelor unde s-au localizat microbii.
Diagnosticul: simptomele amintite, in special cele enterice sunt cei care ne atrag atentia in directia colibacilozei. Examenul bacteriologic ne poate induce in eroare, colibacilii fiind locuitori al tractusului digestiv si in mod normal.
Diagnosticul diferential: trebuie sa urmareasca diferentierea de:
salmoneloza la care apare de asemenea mortalitati embrionale, sterilitate, artrita, mortalitate ridicata la pui, simptome diareice.
trichomonoza: sunt cazuri cu metastazare care de asemenea duc la slabiri progresive
adenoviroza: pe care deseori poate sa complice prin asociere, producand complexul adeno-coli, cu simptome asemanatoare.
Tratamentul: agentul cauzal este sensibil la mai multe antibiotice, dar in ultima vreme s-au produs si multe cazuri de rezistenta datorata tratamentelor incorecte cu antibiotice, cu doze prea mici si de durata prea scurta. De aceea este indicata antibiograma.
Tratamentul trebuie sa aiba o durata de cel putin 3 zile, dar mai indicat ar fi de 5 zile. Antibioticele cele mai eficiente sunt: streptomicina, amoxicilina, enrofloxacina, norfloxacina, spectinomicina, gentamicina, dar si sulfamidele au un efect bun asupra lor. Porumbeii cu simptome enterice,deshidratate trebuie si rehidratate cu diferite produse pe baza de electroliti.
Eu am folosit rehidratare cu Rehidravit, cu o sonda de cauciuc si siringa, administrand zilnic porumbeilor bolnavi 30-40 ml in 2-3 reprize.
Nu exista vaccin pentru aceasta boala, deci preventiv putem apela numai la metode nespecifice, cum ar fi: evitarea aglomerarii, igiena adapostului si izolarea indivizilor bolnavi.
Sursa:zoliszaboro.blogspot.com
PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE SI SFATURI EXPERTE CONSULTATI MEDICUL VETERINAR CURANT SAU UN MEDIC VEDTERINAR SPECIALIST.Va rugam sa retineti ca informatiile prezentate sunt pentru informarea dvs., date oferite de medici veterinari experti. Aspectele practice si manifestarile clinice pot avea semnificatii variabile specifice fiecarui individ de aceea aceste articole nu sunt un substitut pentru o examinare clinica efectuata de un medic veterinar. Pentru intrebari particularizate situatiei dvs., va rugam sa intrebati un medic veterinar in sistemul SENSA. Aceste informatii fac parte din programul de informare corecta a proprietarilor de animale de companie sau de ferma derulat de Revista Veterinarul impreuna cu colaboratorii si editorii sai.
Dr Szabo Zoltan
M-am născut la 30.XI.1959 în localitatea Cristuru Secuiesc. Copilăria am petrecut în oraşul Odorheiu Secuiesc. În anul 1985 am absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, obţinând diploma de Dr. medic veterinar. Încă din copilărie sunt un crescător împătimit de porumbei, şi deoarece sper că sunt mulţi crescători de porumbei intersaţi de activitatea mea columbofilă, m-am gândit să vă împart cu ajutorul blogului: http://zoliszaboro.blogspot.ro