„Suntem o revistă independentă, non-profit,
liberi să informăm și să inovăm fără compromisuri,
pasionați de medicii veterinari români și minunata lor profesie”
Autentificare
updated 7:16 PM UTC, Aug 29, 2018

Proceduri de examinare a membrelor

Contents[Hide]

Dupa anamneza si o scurta observare a starii generale a calului, incepem examinarea pro priu-zisa a picioarelor calului.

Cu mare atentie inspectam vizual picio ar ele calului (nu ne indreptam atentia spre un singur membru ce are o afectiune evidenta sau membrul sugerat de proprietar din anamneza, ci inspectam toate cele patru picioare ale calului) uitandu-ne in special dupa umflaturi (edeme, de lichid, exostoze, etc.) si/sau atrofii musculare, intotdeauna prin comparatie cu membrul congener

  1. Examinarea Membrelor Anterioare
  2. Inspectia vizuala
  3. Palparea piciorului
  4. Manipularea acestuia prin pozitii si exercitii speciale

Examinarea va incepe intotdeauna de jos in sus, adica de la copita. Examinatorul se va uita dupa crapaturi, cresteri anormale potcovirii defectuoase (unghie boanta, unghie fara calcaie, unghie incastelata), leziuni sau umflaturi la nivelul coroanei. Se va observa asimetria dintre cele doua copite pentru ca, in general, piciorul cu o unghie boanta sau tocita defectuos este piciorul afectat.

De exemplu, inelele peretelui proeminent crescute pe copita pot fi unilaterale (provenite de la un traumatism) sau bilaterale (rezultate din furbura, intoxicatie cu Seleniu sau alte boli cu conditii generale).

Luam sus piciorul, curatam talpa cu un scobitor si observam tavanul copitei care trebuie sa fie usor concav, la furcuta ne uitam daca e putreda, atrofiata, taiata prea mult sau crescuta excesiv; calcaiele pot fi inchise, contractate (presiune mare pe osul navicular).

Testul final al copitei este reprezentat de incercarea sensibilitatii unghiei prin presiune cu clestele incercator (vezi poza).

La palparea coroanei cautam urmatoarele: inflamatia si cresterea temperaturii locale in acea zona ne indica o posibila furbura daca este bilaterala (la ambele membre) sau o posibila infectie la cartilajele laterale ale falangei 3 daca este prezenta la un singur membru. Daca apare o umflatura dura, nedurerosa la coroana, fara sa simtim la mana cresterea temperaturii locale, poate fi inceputul sau chiar o crestere osoasa (ringbone) pe suprafata articulara a falangei a doua. Palparea zonei calcaielor pentru a identifica eventualele inflamatii ("rubor et tumor cum calor et dolor") ce ne ofera date despre un eventual abces subsolar chiar de la o intepatura in talpa.

1. Chisita.

Palpam zona chisitei, mai exact articulatia interfalangiana 2 si 3 pentru ca aici apare adesea acel ringbone, o exostoza circulara a falangei a doua. Ridicam piciorul de la pamant si palpam mai profund ligamentele distale sesamoidiene, flexor digital superficial si flexor digital profund.

2. Buletul.

Articulatia metacarpofalangiana va fi palpata cu rabdare pe partile laterale pentru a descoperi even tuale acumulari de lichid (moleti) care indica sinovita. Apoi se aplica presiune pe ligamentele suspensoare, exact pe prinderea lor la nivelul marilor sesamoizi. Palparea flexorilor, superficial si profund, pentru eventualele inflamatii, dureri sau cresteri locale de temperatura. Se mai poate aplica o presiune digitala si pe marii sesamoizi dupa ce am ridicat piciorul calului de la sol.

3. Metacarpul.

In zona metacarpiana sau a fluierului examinatorul va palpa baza osoasa iar apoi ligamentele sus-pensoare si ligamentele: flexor digital superficial si flexor digital profund. Palparea se face pe membrul in statiune fortata pe sol dar si pe membrul flexat. Cand palpam flexorii, mai ales in treimea mijlocie a metacarpului, vom incerca sa introducem varfurile degetelor intre flexorul superficial si cel profund, pentru ca intr-o stare fiziologica normala aceste tendoane se pot separa. intr-o stare patologica insa, pot aparea aderente care ne duc spre o posibila tendinta sau tenosinovita.

4. Carpul.

Zona genunchiului se va inspecta pe partile laterale si dorsal pentru eventualele inflamatii sau efuzii de lichid (hematom, serom), higrome, exostoze. Palparea structurilor osoase si a articulatiilor din zona genunchiului se face cel mai bine cu carpul flexat. Initial, se evalueaza gradul de flexare al regiunii. La un cal sanatos, cand se flexeaza carpul, zona metacarpiana se apropie foarte mult de antebrat. Atentie! in cazul unor afectiuni articulare cu inflamatie evidenta, atunci cand flexati carpul brusc, calul sare in sus de durere si se poate rani pe el sau pe examinator. O flexare ingreunata si limitata, asociata cu inflamatia si durerea se poate explica prin sinovita, artrita sau chiar fractura (fracturi), in timp ce o imposibilitate de flexare completa neinsotita de durere ne duce cu gandul la o artroza cronica degenerativa si/sau exostoze. Dupa flexare, carpul se poate testa si prin miscari laterale.

5. Antebratul.

Tesuturile moi situate intre genunchi si articulatia cotului vor fi evaluate pentru eventualele inflamatii. Se mai pot descoperi zone umflate, intarite la nivel muscular, ce pot fi miozite. Cotul. tesuturile moi din regiunea humeroradioulnara se vor palpa. Aici putem gasi o formatiune de consistenta semisolida, ferma, nedureroasa, fluctu - anta in zona olecranului - asa numita higroma cotului (intalnita mai ales la Trapasi, PSE si Semigrei). Daca in aceasta regiune apare o inflamatie puternica, dureroasa, cu imposibilitatea (refuzul) extensiei, suspectam o fractura de proces olecranian.

6. Umarul.

Tesuturile moi din regiunea scapulohumerala vor fi examinate si palpate pentru eventualele inflamatii sau atrofii musculare. O atentie speciala trebuie acordata zonei bursei bicipitale care trebuie palpata profund pentru o exprimare durerosa a calului in caz de bursita sau osificarea tendonului bicepsului. Un test pentru evaluare se poate face astfel: cu palma mainii drepte fixata, asezata pe olecran iar cu mana stanga pe chisita se va trage caudal, mentinandu-se in aceas ta pozitie un minut, dupa care calul se va plimba la trap pentru evaluarea gravitatii schiopaturii. NB. Circula o expresie care pe mine personal ma distreaza uneori, dar in acelasi timp, ma supara foarte tare: Calul este soldit De ce ma deranjeaza? Pentru ca este o aberatie. In 90% din situatii, aceasta expresie este folosita cand un cal schioapata si nu este vizibila nicio umflatura la nivel de bulet, chisita sau alta regiune. Medicul face o consultatie sumara dupa care concluzioneaza ca este soldit. In aceste situatii, dupa cum am spus la inceputul prezentarii, trebuie sa ne aducem aminte ca 90% din schiopaturi isi afla cauza de la genunchi in jos, sau chiar de la bulet in jos. Atentie! fracturi sau fisuri pe diferite structuri osoase (os navicular, falange, metacarp, etc.) exprima schiopaturi grave sau mai putin grave, fara un semn extern clar pe structurile vizibile ale piciorului. Mai ales cand calul schioapata de cateva saptamani (luni) cu intermitente, este o problema grava si cronica dar NU ESTE SOLDIT

Ultima modificareMarți, 31 Iulie 2018 22:23
Login pentru a posta comentarii