„Suntem o revistă independentă, non-profit,
liberi să informăm și să inovăm fără compromisuri,
pasionați de medicii veterinari români și minunata lor profesie”
Autentificare
updated 6:31 PM UTC, Dec 13, 2018

Alimentatia la caine in conditii de efort fizic

Contents[Hide]

Alimentatia joaca un rol mult mai complex in viata de zi cu zi decat ca simpla cerinta pentru supravietuire (Michel, 2006). Alimentatia la animalele de companie, in speta caine si pisica trebuie sa asigure atat necesarul de substante nutritive conditionat de stilul de viata si etapa fiziologica de dezvoltare cat si sa ofere placere animalului prin caracteristicile de palatabilitate.

Prin urmare, o hrana a carei com pozitie in substante nutritive este corespunzatoare animalului respectiv insa nu este consumata de acesta, devine inutila din punct de vedere nutritiv. Este recunoscut in prezent ca o alimentatie corespunzatoare influenteaza pozitiv sanatatea, longevitatea si calitatea vietii animalului.

Este posibil sa se obtina acelasi echilibru nutritional cu un aliment menajer ca si cu unul comercial in masura in care veterinarul sau nutritionistul formuleaza corespunzator ratia sau reteta alimentara. in plus, prepararea unui aliment menajer necesita cunoastere, motivatie, resurse financiare si observarea stricta a detaliilor retetei pentru asigurarea unui aport nutritional echilibrat.

Cainii, ca si pisicile, asemanator oamenilor, au preferinte alimentare specifice pentru care orice proprietar este dispus sa faca deseori compromisuri in alimentatia acestora. Exercitiul fizic necesita o crestere a activitatii multor sisteme organice si cai de metabolism energetic. Modificarile majore survin in timpul exercitiilor fizice precum si dupa terminarea acestora.

Tipul si intensitatea exercitiilor fizice actioneaza la nivelul substraturilor metabolice specifice, determina modificari fiziologice si influenteaza astfel, inclusiv profilul nutritional al animalului.

Fibrele musculare implicate in activitatea fizica sunt:

  1. Fibre de tip I, specifice contractiilor lente si care au o capacitate oxidativa mare, sunt de dimensiuni mai mici comparativ cu celelalte fibre, au o densitate capilara mare si un numar crescut de mitocondrii; capacitatea glicolitica este redusa si se coloreaza putin pentru ATP-aza miofibrilara, o enzima asociata cu o mare viteza de contractie si relaxare.
  2. Fibrele de tip II sunt specifice contractiei rapide si sunt de doua feluri: de tip II a care au o capacitate oxidativa mai mare si de tip II b cu o capacitate oxidativa mai redusa. Fibrele de tip II sunt bogate in ATP-aza miofibrilara, sunt de dimensiuni mari, puternice si contin multe enzime glicolitice. Trebuie remarcat aspectul ca, proportia de fibre de tip II a si II b poate fi modificata ca raspuns la antrenament.

Tipul de fibre din aparatul muscular al unui animal este conditionat genetic insa antrenamentul, in special cel de anduranta, poate creste numarul si volumul mitocondriilor ca si densitatea capilarelor, in toate tipurile de fibre.

Prin exercitiu fizic, energia chimica este convertita in munca fizica. Energia chimica stocata sub forma de legaturi fosfat in ATP (adenozintrifosfat) este unica sursa permanenta de energie a contractiei musculare. in timpul exercitiilor fizice energia poate proveni pe langa aceasta sursa si din altele. ATP este descompus in ADP (adenozindifosfat) in timpul contractiei musculare astfel ca, ATP utilizat este direct proportional cu cantitatea de efort (efectul Fenn). ATP este important atat pentru contractie cat si pentru relaxare si mentinerea gradientului ionic. ATP printr-un metabolism anaerob este folosit ca si carburant metabolic primar pentru procesul de sinteza, pompele ionice si contractia musculara. Aceasta sursa de energie asigura doar pentru cateva secunde contractia musculara astfel ca trebuie regenerat; este stocat regulat in celulele musculare insa in concentratie redusa. Fosfocreatina prin metabolism anaerob participa la regenerarea rapida a ATP si poate astfel sa asigure un efort de Caine in repaus, in timpul monitorizarii cu podometrul 19 5 pana la 15 secunde. Este stocata in concentratie redusa in celulele musculare. Pe langa aceste surse de ,,carburanti", participa prin metabolism anaerob si aerob si glucoza, acizii grasi si aminoacizii.

Materialul biologic folosit pentru cercetare a fost constituit din caini de serviciu si paza, rasa Ciobanesc German cu varsta cuprinsa in - tre 1,6 si 9 ani, majoritatea avand intre 2 si 5 ani. Acestia au fost observati si monitorizati in timpul efectuarii serviciilor comunitare specifice, fara a fi scosi din mediul in care habitueaza si isi desfasoara activitatea.

Metodele de analiza au vizat: Evaluarea din punct de vedere al analizei chimice, a hranei administrate, prin:

  1. Compararea analizei chimice din fisa tehnica a produsului cu normele specifice categoriei cainilor de serviciu;
  2. Calcularea cantitatii de hrana comerciala uscata, necesara pentru intretinere la caine;
  3. Calcularea cantitatii de hrana necesara la caine, in functie de efortul fizic efectuat;
  4. Calcularea consumului de calorii al animalului in functie de distanta parcursa (exprimata in metri si pasi) in timpul exercitiilor fizice.

Conditiile de cazare si de microclimat au importanta majora in mentinerea starii de sanatate a animalului si exprimarea potentialul genetic.

Factorii importanti care trebuie evaluati in situatia cainilor sportivi si de serviciu, privesc:

  1. Mediul (temperatura ambianta, umiditatea, zona geografica) si locul de cazare al animalelor (tipul de adapost, dimensiunea, oportunitatile de practicare spontana a exercitiilor fizice, tipul de suprafata de cazare, numarul de animale cazate impreuna, accesul la alimente si apa). Stresul fiziologic asociat anumitor activitati creste temperatura corporala si activitatea respiratorie ceea ce conduce la o crestere a necesarului de energie, apa si electroliti. in situatii deosebite, stresul poate afecta consumul alimentar.
  2. Medicamente administrate, inclusiv medicamente specifice activitatii de efort;
  3. Alimentatia administrata;
  4. Tipul, cantitatea si frecventa exercitiilor fizice efectuate;
  5. Performantele obtinute.

Exercitiile fizice sunt divizate in trei categorii:

  1. sprint - activitate fizica de inalta intensitate care poate fi exersata mai putin de doua minute;
  2. intermediara - activitate care dureaza de la cateva minute la cateva ore;
  3. anduranta - activitate care dureaza mai multe ore.

Cantitatea de exercitii fizice efectuate poate fi cuantificata in ore/zi sau ore/saptamana.

Frecventa corespunde numarului de activitati fizice efectuate de catre animal (cotidiene, saptamanale, doar in anumite zile, sezoniere etc.)

Cainii monitorizati in aceasta cercetare au participat la o activitate intermediara. Examenul clinic al animalului releva starea de sanatate, conditia aparatului musculo-scheletic, nivelul de hidratare, functia cardiorespiratorie si conditia fizica.

Totodata se apreciaza indicele de masa corporal in vederea stabilirii aportului nutritional. Un indice de 3/5 este considerat normal pentru categoria cainilor sportivi sau de serviciu. Analizele de laborator nu sunt in general necesare pentru evaluarea de rutina a cainilor sportivi.

Exercitiile fizice antreneaza modificari pasagere ale parametrilor hematologici si biochimici. Cantitatea de glucoza si acizi grasi vehiculata de sange poate creste sau scadea in relatie cu exercitiile fizice efectuate. Cantitatea de proteine totale si electroliti poate sa creasca in urma pierderii de lichide din organism.

De asemenea, contractia splenica si dezechilibrul hidric poate antrena o crestere a valorii hematocritului in timp ce odata cu acumularea acidului lactic in plasma, pH-ul se reduce la efort crescut. Aceste modificari sunt legate de fiziologia normala la efort si pot dura pana la doua ore dupa exercitiul fizic efectuat. O usoara crestere a creatinfosfokinazei este considerata un raspuns la un efort fizic regulat in timp ce valori crescute ale acesteia pot indica leziuni musculare importante.

Cainii luati in studiu au participat la un antrenament zilnic cuprins intre 2 si 5 ore pentru disciplinizare si competente speciale si odata/luna au efectuat un antrenament de 8 ore/zi. Activitatea cainilor de serviciu presupune parcurgerea unei distante de 4-5 km, la pas, pentru crearea unor aptitudini speciale (preluarea umei, de exemplu) sau patrularea de 1 - 3 ori/saptamana care se efectueaza la pas sau alergare, dupa caz.

Calcularea consumului de calorii prin exercitiile fizice efectuate s-a facut cu ajutorul unui podometru.

Anamneza nutritionala trebuie sa cuprinda informatii privind: -

  • alimentele si suplimentele alimentare administrate animalelor;
  • cantitatea de hrana administrata si cea ingerata;
  • momentele de repaus (frecventa, durata) in raport cu exercitiile fizice.

Hrana administrata cainilor luati in studiu a fost de tip superpremium completa si echilibrata, specifica pentru cainii adulti din rase de lucru (serviciu, vanatoare etc.) cu activitate medie si ridicata. Principalele ingrediente ale alimentului folosit in hrana cainilor au fost: carne de pui, somon, cereale (orez, grau, porumb), drojdie de bere, extract de yuca, iar produsul a avut urmatoarea compozitie chimica: 27% proteina bruta, 17% grasime bruta, 3% celuloza, 10% cenusa, 10% umiditate; 16.000 UI/kg vitamina A; 1.550 UI/kg vitamina D3; 110 mg/kg vitamina E; 100 mg/kg vitamina C; 1,5% Ca; 1,1% P; valoarea ener - getica a fost de 4254 Kcal/kg.

A fost calculata densitatea energetica a hranei administrate: SEN% = 100 - (U% + PB% + GB% + CelB% + CB%) = = 100 - (10 + 27 + 17 + 3 + 10) = = 33% Kcal EM/kg aliment = (3,5 x 27) + (8,5 x 17) + (3,5 x 33) = = 3550 Kcal/kg aliment = = 3,55 Kcal/g aliment

Un aport adecvat de energie este controlat prin cantitatea de hrana administrata si metoda de alimentatie insa profilul nutritional al alimentelor influenteaza consumul caloric maxim posibil. Energia utilizata pentru exercitiile fizice provine din trei substante nutritive: grasimile, glucidele si proteinele.

Pentru efortul de lunga durata sunt esentiale grasimile din hrana administrata in timp ce pentru efortul intens, de scurta durata, sunt importante glucidele. Necesarul de energie depinde de intensitatea, durata si frecventa activitatilor fizice efectuate. Necesarul energetic variaza in functie de tipul de activitate pana la de 1,6-5 ori necesarul energetic zilnic. Pentru activitati intense, de scurta durata, substratul energetic este reprezentat de glucidele din hrana in timp ce pentru efort intermediar sunt utilizate grasimile din hrana. in functie de greutatea vie (GV) si intensitatea efortului se calculeaza necesarul de energie si cantitatea de hrana administrata zilnic.

Categoriile de GV luate in studiu au fost: normoponderal (40 kg GV), supraponderal (50 kg GV) si subponderal (35 kg GV). in acest articol este prezentata pentru exemplificare modalitatea de evaluare si calculare a consumului de calorii si a necesarului de hrana la un caine normoponderal. Grasimile. Hrana administrata cainilor luati in studiu are in 17% GB, valoare care se incadreaza categoriei intermediare de efort, cu frecventa si durata ridicata.

Principalele surse de grasime din hrana administrata cainilor de serviciu sunt somonul (bogat in acid gras esential linolenic - omega 3) si carnea de pui (cu un continut atat de acizi grasi saturati - acidul stearic cat si acizi grasi esentiali - acidul arahidonic, omega 6) in produsul comercial si seul topit (bogat in acizi grasi saturati - acid palmitic, acid oleic si acid stearic) in hrana traditionala. Seul de vita contine in stare uleioasa si acid linolic conjugat, CLA care este un acid gras esential omega 7. Grasimile furnizeaza circa 8,5 kcal/g SU, de doua ori mai mult comparativ cu proteinele si glucidele. O crestere a cantitatii de grasime in ratie creste semnificativ densitatea calorica a alimentului dar si palatabilitatea acestuia. Cantitatea de grasime din ratie joaca un rol important in alimentatia cainilor sportivi si de serviciu intrucat la efort prelungit, necesarul de energie este ridicat (putand sa depaseasca 6.000 Kcal/zi la cainii de sanie, de exemplu) si in acelasi timp, ingestia zilnica de SU este limitata la 3,5% din GV, ceea ce impune o crestere a densitatii energetice a ratiei.

Deficitul caloric este compensat prin mobilizarea rezervelor de grasimi din organism. Un consum excesiv al acestora poate conduce la catabolismul unor surse energetice importante pentru organism cum sunt proteinele musculare si cele plasmatice. Pe de alta parte, tesutul adipos asigura pe langa functia de rezerva energetica si un rol important in izolarea termica a animalului. Acizii grasi printr-un metabolism aerob (βoxidare si ciclul acidului tricarboxilic (ATC)) sunt principala sursa de energie pentru activitati fizice de lunga durata. Aproximativ 60% din acizii grasi sunt oxidati in cursul primelor 2 - 3 ore de exercitii fizice. Acizii grasi sunt depozitati in organism in tesutul adipos si reprezinta 2 - 20% din GV a animalului.

O alimentatie bogata in grasimi influenteaza pozitiv rezultatul antrenamentelor de anduranta datorita cresterii disponibilitatii acizilor grasi liberi (AGL). Cainii de serviciu hraniti cu alimente bogate in grasimi prezinta in repaus, un nivel circulant ridicat al acizilor grasi liberi si raspund la stimulii de efort prin eliberarea unor cantitati importante de AGL, mai mare decat atunci cand sunt hraniti cu alimente izocalorice bogate in glucide. Aceasta diferenta de disponibilitate a AGL este legata de diminuarea in repaus a nivelului plasmatic al insulinei, la animalele hranite cu alimente bogate in grasimi si inducerea activitatii enzimelor lipolizei. Acelasi efect al alimentatiei asupra nivelului de insulina a fost demonstrat si la oameni, in special la atleti, la care o alimentatie bogata in grasime determina un nivel al insulinei in repaus semnificativ inferior celor care consuma alimente bogate in glucide. Insulina are efecte inhibitoare asupra activitatii lipazei care este sensibila la acest hormon si, prin urmare, se reduce mobilizarea AGL din rezervele adipoase periferice.

Odata cu cresterea grasimii alimentare de la 25% la 65% kilocalorii, creste volumul mitocondriilor, respectiv nivelul de oxidare a grasimilor si in consecinta capacitatea de efort a cainilor (Hand, Thatcher, Remillard si Roudebush, 2004). Cainii pot tolera cantitati crescute de grasimi in ratie cu conditia ca acestea sa fie introduse treptat. Tipul de grasimi utilizat nu este foarte important la caini, comparativ cu omul. Acizii grasi esentiali (AGE) trebuie sa reprezinte in medie 2% din SU a ratiei, restul grasimilor fiind reprezentate de diverse surse de grasimi vegetale si animale. Acizii grasi saturati (AGS) nu constituie un risc pentru sanatate intrucat la caine, riscul aterosclerozei este limitat comparativ cu omul. Din contra, aportul important in acizi grasi nesaturati creste riscul peroxidarii membranelor lipidice si afecteaza functia acestora, cu consecinte asupra sanatatii animalului. Procesul de peroxidare al lipidelor poate fi redus prin utilizarea unor alimente la care acizii grasi nesaturati sunt stabilizati (prin utilizarea unor conservanti) sau administrate suplimente de vitamina E si seleniu pentru a sustine capacitatea celulara antioxidanta.

1. Glucidele.

Hrana comerciala administrata cainilor de serviciu a avut un continut de 33% glucide, sursa acestora fiind reprezentata in special de cereale: orez, porumb, grau. Aceasta cantitate este conforma necesarului pentru cainii care efectueaza acest tip de activitate. in hrana traditionala, malaiul, painea si cartofii sunt principalele sursele de glucide. Glucoza, prin metabolism anaerob (glicoliza) este o sursa de energie usor disponibila in urma careia rezulta 2 molecule de ATP/molecula de glucoza. in organism se stocheaza sub forma glicogenului muscular si hepatic (reprezentand 1- 2% din GV) sau sub forma de glucoza libera in sange. Mult mai eficienta este calea aeroba (ciclul ATC) prin care oxidarea este completa (se formeaza CO2 si H2O si in final acid lactic) si in urma careia rezulta 36 ATP/molecula de glucoza. Acidul lactic influenteaza pH-ul muscular mai mult decat CO2 si este oxidat de muschi pentru producerea de energie sau transformarea in glucoza la nivelul ficatului (ciclul CORI). Cu exceptia perioadelor de gestatie si neonatale, cainii nu au un necesar special in glucide daca alimentele pe care le consuma dispun de suficienti precursori de neoglucogeneza. Cercetarile au aratat ca alimentatia cainilor cu o ratie saraca in glucide mentine glicemia normala si un nivel normal al glicogenului tisular. Cainele utilizeaza mult mai eficient glucidele comparativ cu omul si este mai putin susceptibil la dezvoltarea acetonemiei in cursul unor perioade lungi de efort.

Un rol mai important il au glucidele din hrana la cainii sportivi, de cursa care sunt mult mai dependenti de metabolismul anaerob comparativ cu celelalte categorii. De altfel, valoarea calorica a glucidelor este de 4 Kcal EM/g, asemanatoare celei furnizate de proteina si jumatate din cea furnizata de lipide si nu permite o crestere semnificativa a densitatii energetice a ratiei. Cainii de cursa sunt dependenti de glucidele stocate in muschi, sub forma glicogenului, care sunt mobilizate in timpul cursei. Cercetarile au aratat ca aproximativ 70% din glicogenul stocat in muschi este folosit pentru o cursa de 800 metri, fiind mobilizat in special glicogenul din muschii cei mai solicitati in timpul acelui efort. Reynold si col. au aratat prin cercetari ca se poate creste stocul de glicogen muscular si respectiv viteza de utilizare a acestuia, folosind o ratie cu alimente bogate in glucide (65% calorii). Un rol important in mentinerea capacitatii la efort il are refacerea stocului de glicogen. Acest proces este cel mai eficient daca un aport moderat de glucide se face in maxim 30 de minute de la terminarea efortului fata de 2 ore, prin administrarea de glucide, in cantitate de 2g/kg glucoza. Administrarea glucozei in aceasta perioada creste viteza de resinteza a glicogenului de aproape 4 ori. Nu sunt recomandate solutiile hipertonice care ar determina o deplasare osmotica excesiva a lichidului din lumenul intestinal si ar conduce astfel la producerea colicilor, de exemplu.

2. Proteinele.

Sursa de proteina din hrana comerciala administrata cainilor luati in studiu a fost reprezentata de carnea de pui si carnea de peste, iar in hrana traditionala de carnea de vita si subproduse ale acesteia. Nivelul de 27% PB in hrana comerciala si sursele de proteina folosite sunt specifice tipului de activitate desfasurat de cainii de serviciu. Proteinele au un rol structural si functional, fiind utilizate intr-o mai mica masura pentru producerea de energie in timpul efortului fizic.

Aminoacizii, printr-un proces de metabolism aerob (ciclul ATC), contribuie cu doar 5 - 15% din necesarul de energie pe baza proteinelor structurale. Efortul fizic prelungit induce sinteza a numeroase enzime si proteine de transport in toate caile metabolice de producere a energiei. in mod fiziologic, in aceasta stare se produce o crestere a sintezei de proteine si a vitezei de catabolism a aminoacizilor. Cea mai mare parte a energiei furnizate de aminoacizi provine pe seama aminoacizilor cu lant ramificat, dintre care, leucina, izoleucina si valina sunt aminoacizii esentiali cu rolul cel mai important.

3. Substantele minerale si vitaminele.

Hrana comerciala administrata cainilor de serviciu a continut un supliment de vitaminele A, D3, E si C. Vitamina E este recomandata in proportie de peste 5 ori necesarul pentru intretinere, ca de altfel si suplimentul de vitamina C si βcaroten pentru a preveni leziunile peroxidative datorate efortului fizic. Acidoza metabolica indusa de acidoza lactica asociata unui efort epuizant poate creste excretia de Ca, Mg si K. Hrana comerciala administrata a avut un continut de 1,5% Ca, ceea ce asigura o cantitate suficienta tipului de activitate efectuat. Nivelul ridicat de grasimi din alimentele din ratie favorizeaza formarea sarurilor de calciu insolubile ceea ce poate afecta o parte a calciului ingerat.

Pe de alta parte, carnea rosie este bogata in fosfor, ceea ce poate conduce in timp la un dezechilibru Ca:P. in general, in functie de tipul de activitate (durata, frecventa) recomandarile pentru parametrii nutritivi sunt cele prezentate in tabelul nr. 1.

Apa se poate administra nelimitat, cu exceptia categoriei sprint, la care se va administra obligatoriu inainte de cursa sau efort.

In continuare este prezentata pentru exemplificare modalitatea de calculare a necesarului de Kcal EM/zi si a cantitatii de hrana necesare zilnic, pentru situatia unui caine normoponderal (40 kg GV).

Calcularea necesarului de Kcal EM/zi si a cantitatii de hrana necesare zilnic pentru un caine avand 40 kg GV. Aprecierea IMC (Indicele de Masa Corporala) s-a facut conform specificatiilor internationale. IC = 5/9 in figura 1 este prezentat un exemplar al categoriei normoponderale, rasa Ciobanesc German.

Aceasta greutate este specifica majoritatii folosite in serviciu. NER = 30 x 40 + 70 = 1270 Kcal/zi NER = 1,8 x 1270 = 2286 Kcal/zi NER = 2,2 x 1270 = 2794 Kcal/zi

Calcularea cantitatii de hrana administrata/ zi 2286/3,55 = 644 g aliment/zi 2794/3,55 = 787 g aliment/zi in scopul calcularii cantitatii de hrana administrate zilnic au fost utilizate si tabele recomandate de catre firme producatoare de hrana pentru animale, asa cum sunt prezentate in continuare (date accesibile la adresa: http://www.mycockerspaniel. com/mer.htm) in continuare sunt prezentate rezultatele obtinute in timpul activitatilor fizice efectuate de catre cainii monitorizati, privind distanta parcursa, consumul de calorii si respectiv necesarul caloric al acestora (determinat prin calcul) pentru aceste activitati.

Ciobanesc German, mascul varsta 4 ani si 5 luni, normoponderal A) Evaluarea cu podometrul la 60 minute: 27797 pasi 12510 metri 608 kilocalorii B)

4. Stabilirea necesarului caloric prin calcul.

Folosind formula derivata din ecuatia lui Taylor, rezulta NEZ Kcal/kg GV = 1,77 x d x GV -0,40 + 1,25 x GV -0,25 in care: NEZ = necesarul energetic zilnic, Kcal/kg GV GV = greutatea vie, kg d = distanta parcursa, km Pentru GV = 41,5 kg, necesarul de calorii pentru parcurgerea distantei de 12,51 se calculeaza astfel: NEZ Kcal/kg GV = 1,77 x d x GV -0,40 + 1,25 x GV -0,25 = = 1,77 x 1/4,438 + 1,25 x 1/2,538 = = 1,77 x 0,225 + 1,25 x 0,394 = = 0,398 + 0,492 = 0,890 Kcal/kg 0,890 Kcal x 41,5 kg GV = 36,95 Kcal/km 36,95 Kcal/km x 12,51 km = 462 Kcal Prin compararea rezultatelor obtinute la calcularea necesarului de calorii pentru parcurgerea distantei specificate si masurarea cu ajutorul podometrului a consumului efectuat de catre animal, se constata ca: - pentru distanta de 12,51 km, cainele are un necesar de 462 Kcal si a consumat conform rezultatului exprimat de podometru, 608 Kcal. Toate rezultatele obtinute au fost prelucrate statistic, asa cum este prezentat in continuare.

Pe baza datelor obtinute la toate inregistrarile efectuate privind necesarul de calorii, consumul de calorii si numarul de kilometri parcursi, s-a stabilit urmatorul model statistic de dependenta: Consumul de calorii = 0,14 x necesarul de calorii + 43,61 x distanta parcursa - 7,57 Acest model are o acuratete de 99,86%, cu o eroare medie de 4,51%, ceea ce inseamna ca daca vom folosi formula de mai sus pentru a estima consumul de calorii pentru un caine caruia i-am determinat necesarul zilnic de calorii, pentru un numar dat de kilometri pe care acesta il parcurge, aceste date vor influenta in proportie de 99,86% rezultatul, care va fi estimat corect, cu o eroare medie de 4,51.

5. Concluzii

1. Exercitiile fizice se caracterizeaza printr-o crestere a metabolismului. Metabolizarea anaeroba a glucozei produce rapid ATP, insa cu un randament de numai 2 ATP/molecula de glucoza in timp ce metabolizarea aeroba genereaza mai lent ATP, insa cu un randament mai ridicat, de 36 ATP/molecula de glucoza.

2. Rezervele totale de glucoza ale organismului (glicogenul) sunt relativ reduse (1-2% din GV), metabolismul aerob al glucozei nu permite sustinerea unor perioade lungi a exercitiilor fizice. Acizii grasi reprezinta principala sursa de energie a ratiei valorificata de catre caine, pentru exercitii fizice de lunga durata.

3. Aminoacizii nu sunt utilizati in general ca sursa primara de energie pentru exercitiile fizice. Oxidarea aminoacizilor poate contribui cu pana la 5-15% energie utilizata in timpul exercitiilor fizice.

4. Grasimea bruta furnizeaza in jur de 8,5Kcal EM/g SU, dublu comparativ cu proteinele si glucidele. Cresterea cantitatii de grasime a ratiei reprezinta cea mai practica metoda de crestere a densitatii calorice.

5. Un caine necesita in jur de 14 Kcal pentru a acoperi 1 km de teren plat, indiferent de viteza de mers sau alergat.

6. La cainii rasa Ciobanesc German cu varsta peste 18 luni si avand o GV medie de 40 kg, cantitatea de hrana administrata zilnic este in jur de 644g, cantitate care asigura 2783 Kcal/zi.

7. Consumul zilnic de calorii la cainii care efectueaza exercitii fizice de intretinere si antrenament, poate fi masurat cu ajutorul podometrului si in functie de rezultatele obtinute, se poate calcula necesarul de hrana, conform normelor.

Bibliografie selectiva 1. Agar S., 2004 - Small animal nutrition, MPG Books Ltd., Bodmin, Cornwall, Great Britain. 2. Buffington T., Cheryl Holloway, Sarah Abood, 2004 - Manual of veterinary dietetics, Elsevier Saunders, U.S.A. 3. Hand M., C. Thatcher, Rebecca Remillard, Philip Roudebush, 2005 - Nutrition clinique des animaux de companie, 4 ⌐me Edition, Mark, Morris Institute 4. Hirakawa C., Daristotle C., 2000 - Canine and feline nutrition, Mosby Inc., A harcourt Health Sciences Company, U.S.A.

 

Ultima modificareMiercuri, 01 August 2018 19:21
Login pentru a posta comentarii