DEMODICOZA o problema frecventa la caine

Forma generalizata se caracterizeaza prin aparitia leziunilor pe mai mult de patru zone ale corpului, o leziune de dimensiuni mari pe o singura zona sau afectarea a cel putin doua zone palmare sau plantare.

Formele localizate se vindeca, de obicei, spontan.

Formele generalizate pot prezenta, si ele, remisii spontane, dar nu exista studii care sa evalueze rata acestor vindecari. Aparitia demodicozei cu debut juvenil poate fi influentata de diversi factori de risc, si anume: rasa, par scurt, nutritie necorespunzatoare, stres, estru, endoparaziti si unele boli sistemice. in demodicoza cu debut la varsta adulta trebuie identificate, in primul rand, cauzele primare, care pot fi: hipotiroidism, hiperadrenocorticism, terapie cu glucocorticoizi, neoplasme si tratamente cu chimioterapeutice.

1. Semne clinice

Demodicoza se caracterizeaza, in prima faza, cu aparitia de eriteme, papule si comedoame. De asemenea pot fi observate, uneori, alopecie si cruste. Ulterior, in cursul evolutiei, influxul de celule inflamatorii poate duce la formarea de pustule. in formele severe pot aparea leziuni profunde cu furunculoza si numeroase cruste. Leziunile pot fi localizate pe intreaga suprafata corporala, dar cel mai frecvent sunt localizate pe fata si membrele anterioare.

2. Diagnosticul

Se realizeaza prin raclat cutanat profund si tricograma. Pentru a obtine un diagnostic cat mai cert cu ajutorul raclatului cutanat profund este util, ca inainte si in timpul raclarii, sa se stranga pielea intre doua degete pentru a forta parazitii sa iasa din foliculul pilos. Papulele sau pustulele foliculare sunt zone indicate pentru raclare. Zonele raclate trebuie sa fie precizate in fisa de observatie pentru a putea evalua lunar evolutia de-a lungul tratamentului. La citirea unei lame trebuie avut in vedere numarul de adulti, larve, nimfe si oua pe camp microscopic precum si viabilitatea acestora. in cazul in care a fost gasit doar un singur parazit este recomandat sa fie facute mai multe raclate sau chiar o proba biopsica. in zonele greu accesibile pentru a efectua raclatul cutanat se poate utiliza tricograma si biopsia zonei respective.

Tratament in formele localizate, avand in vedere existenta remisiei spontane, tratamentul poate consta in utilizarea sampoanelor cu benzoil peroxid si antibiotice orale pentru a combate infectiile locale, sau, in rare cazuri, in terapie antiparazitara specifica. Pentru a preveni transmiterea pe cale ereditara a factorilor favorizanti ai demodicozei este recomandata castrarea. in formele generalizate este recomandata terapia cu: amitraz, ivermectine, milbemicina si doramectina. Amitrazul se recomanda a fi folosit in doza de 500 ppm( Taktic 4 ml la 1 litru de apa), o data sau de doua ori pe saptamana. Toate crustele de pe suprafata corpului trebuiesc indepartate, de preferat cu sampoanele pe baza de benzoil peroxid, deoarece in afara de actiunea antibacteriana patrund in foliculul pilos si-l curata. Cainele trebuie umezit cu solutia de amitraz doar dupa ce s-a uscat complet dupa samponare. Tratamentul cu amitraz trebuie continuat patru saptamani dupa ce la doua raclate (efectuate la intervale de o luna) nu s-au gasit paraziti vii. Ivermectinele se utilizeaza per os in doze de 300-500 mg/kg/zi. Atentie la rasele sensibile! Nu se vor administra ivermectine la rasele Bobtail, Collie si metisii lor! La celelalte rase, in cazul aparitiei fenomenelor secundare trebuie intrerupt tratamentul. Durata tratamentului este similara cu cea de la amitraz. Milbemicina se utilizeaza in doze zilnice per os de 2mg/kgc. Avantajul acestui produs o reprezinta incidenta redusa a semnelor secundare. Doramectina este folosita subcutanat, saptamanal, in doze de 600 mg/kg. Rezultatele sunt bune iar durata tratamentului este similara celorlalte produse. Moxidectina se poate folosi in doze de 0,4 mg/kgcorp per os zilnic. Durata tratamentului este similara cu cele de mai sus. Pe piata au aparut si produse spot-on cu moxidectina omologate pentru tratamentul demodicozei. Sunt utilizate si: levamisol, vitamina E, lufenuron, preparate homeopatice etc, dar este nevoie de studii mai ample pentru a evalua eficienta acestora. in final as dori sa subliniez importanta tratarii bolii primare in formele de demodicoza care apar la varsta adulta.

Bibliografie 1. Scott, D. W., Miller, W. H., Griffin, C. E. (2001) - Small Animal Dermatology, 6Th Edition, Philadelphia Saunders. 2. Mueller, R. S. (2004) - Treatment protocols for demodicosis: an evidence based review, Veterinary Dermatology, 15: 75-89. 3. Mueller, R. S., Hastie, K., Bettenay, S. V. (1999) - Daily oral ivermectin for the treatment of generalized demodicosis in 23 dogs, Australian Veterinary Practitioner, 29: 132-136.