Deplasarea abomasului spre stanga (DAS) la vacile de lapte
- Editor: Prof Dr Aurel Muste
- Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica
DAS este o afectiune cu o etioogie multifactoriala care apare in efectivele de vaci hranite cu ratii unice, cu un procent redus de fibroase si cantitati mari de concentrate.
Deplasarea spre stanga a abomasului implica deplasarea din pozitia sa normala - el fiind situat in mod normal pe planseul cavitatii abdominale, la dreapta fata de linia mediana - pe sub rumen, spre partea stanga a abdomenului, fiind apoi prins intre rumen si peretele abdominal stang. Incidenta bolii este crescuta in intervalul imediat dupa fatare de obicei pana la 45 de zile postpartum si la animalele cu boli asociate.
1. Etiologia D.A.S.
Etiologia precisa a DAS este controversata, determinante fiind: hipomotolitatea, atonia si distensia gazoasa a abomasului care pot produce deplasarea acestuia. Afectiunile intercurente aparute post partum precum: hipocalcemia, metrita, mastita, reticulita traumatica, ulcerele abomasului, sindromul vacii grase si chiar simpla indigestie au fost asociate cu peste 25% din cazuri. Factorii favorizanti inclusi sunt: hipocalcemia, eliberarea de histamina, endotoxiemia, alcalemia, hiperinsulinemia, acidifierea continutului duodenal (mediata de stomatostatin), hipergastrinemia, eliberarea de epinefrina, de prostaglandina si posibil cresterea cantitatii de acizi grasi volatili in fluidul abomasal. Factorii predispozanti sunt reprezentati de: sex, deplasarea viscerelor abdominale in perioada periparturienta, gestatie gemelara, rasa, dimensiunile corporale mari, genotipul, anotimpul si ratia saraca in furaje fibroase sau cantitati prea mari de concentrate.
2. Patogeneza
Modificarile primare in DAS sunt atonia abomasului cu distensia gazoasa a acestuia. Abomasul atonic si destins de gaze se deplaseaza pe sub rumen si in
sus de-a lungul peretelui abdominal stang, de obicei lateral de splina si de sacul dorsal al rumenului. Se deplaseaza initial partea fundica si marea curbura a abomasului, determinand apoi deplasarea pilorului si a unei portiuni a duodenului. Aportul sanguin al zonei deplasate nu este afectat, efectele deplasarii sunt in totalitate cele determinate de afectarea digestiei si tranzitul masei digerate, ducand la o stare cronica de inanitie.
3. Simptomatologie
Semnele precoce sunt greu observabile. Majoritatea cazurilor apar la interval de cateva zile sau la o saptamana pana la 45 de zile dupa parturitie, animalul este inapetent, uneori aproape complet anorexic si apar grade diferite de cetoza. Apetitul poate sa revina dar este intermitent si selectiv, majoritatea animalelor refuza furajele concentrate dar continua sa consume furaje fibroase, in special fan. Rar, afectiunea evolueaza asimptomatic. Manifestarile clinice pot fi interminente daca abomasul se deplaseaza si revine in pozitia normala in mod repetat. Productia de lapte scade brusc sau uneori in mod progresiv si eventual se poate sista.
Functiile vitale sunt de obicei normale, temperatura, respiratia si ritmul cardiac sunt in limite normale. Deshidratarea apare de obicei doar in fazele avansate ale bolii sau secundar afectiunilor asociate. În forma acuta, anorexia este asociata cu semne de distensie si durere abdominala moderata. Majoritatea vacilor cu DAS au fecale normale sau mai consistente.
La inspectie, partea stanga a abdomenului are un aspect aplatizat pentru ca rumenul este mai mic decat normal si este deplasat median.
Percutia si ascultatia simultana la nivelul zonei cuprinse intre a 9-a si a 12-a coasta, in treimea superioara a peretelui abdominal, releva de obicei prezenta unui zgomot de tonalitate inalta, rezonanta timpanica, similar cu cel produs de aruncarea unei pietre intr-o fantana, zgomotul „ping“ fiind caracteristic pentru DAS. Zona zgomotului ping poate fi redusa, 10-12 cm sau larga, 45 cm in diametru.
Localizarea zgomotului „ping“ variaza in functie de cantitatea de furaje din rumen, pozitia si cantitatea de gaz din cheag. Zgomotul poate sa se extinda anterior pana la a 9-a sau a 10-a coasta iar ventral, pana la linia dintre graset si articulatia umarului. Ca urmare, clinicianul ar trebui sa percute si sa asculte intreaga parte stanga a abdomenului. Este important sa se faca diferentierea intre rumenul atonic si distensionat si deplasarea abomasului. Aceasta se poate face prin delimitarea atenta a zonei in care se percepe la percutie zgomotul caracteristic.
Ocazional, DAS poate determina distensia usoara a fosei paralombare stangi, caudal de ultima coasta. Palparea acestei zone va evidentia o formatiune cu consistenta elastica, care revine la forma initiala cand se inlatura presiunea exercitata asupra ei. În schimb, gazele ruminale determina o distensie a intregii fose paralombare.
Pot aparea perioade de imbunatatire a apetitului si disparitia acestor zgomote, in special dupa transportul animalelor in vederea realizarii interventiei chirurgicale sau dupa miscari viguroase. Aceste zgomote caracteristice reapar dupa 24-48 ore.
Evolutia bolii este foarte variabila. Boala de obicei este fatala, animalale netratate ajung de obicei in diferite stadii de cahexie si raman nemiscate perioade lungi de timp. La cazurile cu evolutie indelungata pot sa apara ulceratii ale mucoasei abomasului si aderente. Ulcerul perforat poate determina moartea subita. Multe din manifestarile clinice la va-
cile cu DAS pot fi atribuite atat cetozei si bolilor asociate cat si DAS. În general, orice vaca de lapte cu cetoza, in special daca aceasta este persistenta sau nu raspunde la tratament trebuie atent si repetat examinata pentru decelarea DAS.
4. Diagnosticul DAS
DAS apare cel mai frecvent la vacile de lapte, postpartum, la interval de cateva zile dupa parturitie pana la 45 de zile postpartum si se caracterizeaza prin aspectul aplatizat al partii stangi a abdomenului si cetoza secundara.
Diagnosticul de certitudine se stabileste prin identificarea zgomotului caracteristic „ping“, la ascultatie si percutia simultana (Fig. 1) in fosa paralombara stanga. De mentionat ca zgomotul „ping“ nu este audiabil sau este greu de identificat in primele 15-30 de minute dupa ridicarea vacii din decubit.
5.
Fig. 2 Efectuarea anesteziei generale. Contentia animalelor se face in pozitie patrupodala, dupa efectuarea anesteziei generale, langa un perete, astfel incat sa fie expusa partea dreapta a abdomenului.
6. Tratamentul DAS
Metodele de tratament in deplasarea abomasului spre stanga sunt:
Conservative:
- Stimularea motilitatii gastro-intestinale;
- Repozitionarea mecanica;
- Metoda rotirii (rolling).
Chirurgicale:
- Sutura transcutanata;
- Sutura cu ajutorul bastonaselor cu fir (toggle pin fixation);
- Abomasopexia ventrala paramediana;
- Abomasopexia in flancul stang;
- Piloro-omentopexia in flancul drept
În continuare, dintre metodele de tratament mentionate anterior descriem corectia chirurgicala a DAS prin piloroomentopexie dreapta. Anestezia generala s-a efectuat cu 0,5 ml Xilazina 2% si 0,1 ml Butorphanol administrate impreuna intr-o singura doza, I.V. in vena coccigiana. (Fig. 2)
Antisepsia mecanica si chimica a locului de electie pregatirea locului de elecție prin tunderea si raderea unei suprafete de la nivelul flancului drept care sa incadreze in centrul sau locul viitoarei incizii cutanate astfel: o suprafata cu laturile de 20/30 cm, imediat caudal ultimei coaste si sub apofizele transverse lombare. Regiunea toracoabdominala dreapta delimitata intre linia apofizelor spinoase toracolombare si treimea ventrala, respectiv de la nivelul coastei a12-a si pana la nivelul unei linii verticale ce trece la nivelul paletei iliace drepte, s-a spalat de 3 ori cu solutie de Betadina 10%, iar suprafata s-a aseptizat cu tinctura de iod.
Anestezia regionala si locala. Anestezia regionala s-a efectuat la nivelul L1, L2, L3, L4, folosind Xilina 1%, la nivelul apofizelor transverse lombare, infiltrandu-se cate 10 ml la nivelul fiecarei apofize transverse lombare.
Anestezia locala a constat in infiltratie liniara a locului de incizie cu Lidocaina 1% a unui volum de 20 ml solutie anestezica.
