Dermatologie- leziunile cutanate

Exista mai multe modele ale acesteia unele mai complexe ( foaia de examinare Alfort - Franta care este foarte detailata), altele mai simple ( de ex. Foaia dematologica Virbac pe care am inceput sa o utilizez la caine). Pana acum nu am gasit o astfel de fisa si pentru pisica; dar se pot utiliza cu unele rezerve si cele pentru caine. Din punctul meu de vedere existenta unei foi de examinare este critica pentru succesul oricarui examen dermatologic si in plus confera proprietarului un plus de timp si meticulozitate in gandire.

Din punct de vedere al problemelor cutanate trebuie observat din start daca ele sunt localizate sau generalizate; leziunile existente la nivelul tesutului cutanat sunt simetrice bilateral sau nu; care este calitatea parului; este prezenta o cantitate crescuta de secretie sebacee (seboree uscata, grasa-"oleosa"). Toate aceste indicii ne conduc in emiterea unor diagnostice "ipotetice", sau dife rentiale, pe care apoi le confirmam sau infirmam cu ajutorul unor examene speciale (de exemplu: trichograma, raclatul cutanat etc).

Leziunile cutanate se impart in doua categorii mari: primare si secundare; existand cel putin dupa unii autori si o serie de leziuni intermediare. intre cele doua scoli de dermatologie americana si europeana exista anumite di ferente in catalogarea acestora in unul dintre aceste tipuri; dar din punctul meu de vedere acest aspect este mai putin important si mi se pare mult mai importanta diagnosticare corecta a lor. De aceea in cele ce urmeaza o sa prezint aceste tipuri de leziuni cu unele caracteristici patogenetice lasand la latitudinea dumneavoastra clasificarea lor. Diagnosticul dermatologic este in special legat de identificarea morfologica a acestor leziuni (mai ales prin inspectie si in caz de dubiu prin  examenul histopatologic).

1. Leziunile primare sunt reprezentate dupa unii autori de leziunile initiale ale tesutului cutanat (Guaguere 2008), dupa alti autori ele sunt reprezentate numai de eruptiile initiale cauzate direct de afectiune cutanata   (Muller 2006). Ele sunt reprezentate de: eritem, purpura (Guaguere 2008), macula, papula, pustula, vezicula (Muller 2006, Guaguere 2008), umflatura (Muller 2006), nodul (Muller 2006,Guaguere 2008), vegetatie si verucozitate (Guaguere 2008).

2. Leziunile intermediare sunt reprezentate de alopecie, scuame, cruste, mansoane piliare, hiperpigmentare, comedoame (Muller 2006).

3. Leziunile secundare sunt reprezentate de: colerate epidermale, eroziuni, ulcere, lichenificare (Muller 2006), scleroza, atrofia tesutului cutanat (Guaguere 2008).

1. A.Localizarea leziunilor:

1.Leziuni localizate pot fi intalnite in

• infectii fungice, micobacteriene
• piodermite(" hot-spot")
• boli neoplazice( cel putin in debutul acestora)

2.Leziuni generalizate pot fi intalnite in

• boli de hipersensibilizare( "alergii")
• boli endocrine( Hipotiroidism, Sindrom Cushing)
• boli imuno-mediate( Pemphigus, Lupus)
• boli de nutritie si metabolism ( Cahexie, Diabet Zaharat)

2. B.Simetria leziunilor :

1.Leziuni simetrice bilaterale sunt in general determinate de cauze interne(boli imunomediate, endocrine etc.) sau boli de hipersensibilzare ( inclusiv Dermatita de hipersensibilzare hormonala).

2.Leziunile asimetrice sunt determinate in general de acuze externe( paraziti-Demodicoza etc.) sau Dermatofitozele.

3. C. Calitatea parului si a productiilor acestuia

1. Par mat apare in general boli metabolice (inclusiv deficiente nutritionale, boli cronice cutanate), sau in boli hormonale ( Hipotiroidism etc.).
2. Modificari ale culorii firului de par( leucotrichia-colorarea in alb; melanotrichia-colorarea in negru) pot fi primare ( Boli hormonale, displazia foliculara) ; sau secundare pruritului( colorarea salivara a firului de par -Dermatita atopica etc.).
3. Modificari ale calitatii firului de par pot sa fie  primare - boli hormonale fire de par foarte moi (Sindrom Cushing), sau dimpotriva foarte aspre si rugoase ( Trichorexis nodosa); sau secundare- pruritului( aspect franjurat al tijei firului de par in cadrul trichogramei).

4. Leziuni primare

4.1. 1.Eritemul

Inrosirea difuza sau localizata a epidermului care dispare odata cu aplicarea unei presiuni (cu ajutorul unei lame de sticla-diascopia) pe zona afectata ( spre diferenta de purpura). El apare din cauza vasodilatatiei vaselor sangvine situate sub dermul superficial. in functie de marime el poate fi: morbiliform (zone mici), scarlatiform (zone intinse)

4.2. 2.Purpura

Inrosirea puternica a tesutului cutanat care deasemenea in functie de intinderea zonei afectate poate fi: petesie, echimoza. in timp aceste modificari de culoare cutanata se transforma in maro (din cauza conversiei hemogloginei in hemosiderina). Ea reprezinta semnul unei boli sistemice ( Purpura trombocitropenica, Purpura vasculara) in ( Guaguere 2008).

4.3. 3.Macula

o modificare impalpabila (pana la 1 cm) circumscrisa a tesutului cutanat (nedepasind membrana bazala) Cand aceasta modificare depaseste un centimetru, ea se numeste pata (patch). Ea apare ca o modificare a pigmentarii tesutului cutanat datorita modificarii  (in sensul cresterii sau descresterii) productiei de melanina, eritemului (inflamatiei locale) sau hemoragiei locale (cauzate de traumatisme locale sau leziunilor de vasculita).

4.4. 4. Papula

o elevare solida cu diametrul pana la 1 cm a tesutului cutanat (leziune localizata sub membrana bazala a acestuia) datorita unui aflux de celule inflamatorii la nivelul dermului, hiperpalziei foliculare epidermice, leziunilor neoplazice timpurii. Leziunile cu diametru mai mare de 1 centimetru se numesc placarde.    (Muller 2006). Dupa alti autori ea poate fi: epidermala, dermala, foliculara.( Guaguere 2008).

4.5. 5. Pustula

o zona mica circumscrisa, in epiderm, plina cu puroi. Aceasta se datoreaza in special diapedezei neutrofilelor in aceasta zona dar pot exista si pustule eozinofilice (in special la pisica) (Mϋller 2006). Ea poate sa fie foliculara (in jurul unui loc de deschi- dere pilosebaceu) sau nefoliculara (independenta de aceasta) (Guaguere 2008)

4.6. 6.Vezicula

o zona mica circumscrisa in sau chiar sub epiderma plina cu lichid clar. Veziculele mai mari se numesc bule. Ele se datoreaza colectarii fluidului extracelular datorita inflamatiei sau ruperii semidesmozomilor intracelulari (lipsei de coeziuni epidermice).

4.7. 7. Umflatura

o zona necircumscrisa, ridicata edematoasa care apare si dispare in cateva minute sau ore si se datoreaza edemului subcutanat

4.8. 8. Nodul

zona circumscrisa, solida, mai mare de 1 cm diametru care se extinde in stratu rile profunde ale tesutului cutanat. Ea apare datorita infiltrarii masive de celule inflamatorii sau neoplazice in derm si tesutul subcutanat sau acumularii de fibrina sau material cristalin.

4.9. 9. Tumora

o masa mare care implica tesutul cutanat si subcutanat datorita unui influx masiv de celule inflamatorii sau neoplazice in stratul subcutanat dar si in tot stratul cutanat.

4.10. 10.Vegetatii si verucozitati

sunt proliferari pediculate in stransa legatura cu hipertrofia epidermica (papilomatoza). Verucozitatile sunt vegetatii cu aspect unsuros, keratotic (ex. Dermarita lichenoida idiopatica)

5. Leziuni intermediare

5.1. a.Alopecia

pierderea  partiala (alopecie difuza) sau totala (numulara) a firelor de par. Poate sa apara primar in displazia foliculului pilos, inflamatii sau infectii ale acestuia, lipsei hormonilor care stimuleaza regenerarea lui sau secundar leziunilor traumatice la nivelul firului de par sau chiar a foliculului pilos.

5.2. b.Scuama

acumularea unor fragmente a zonei cheratinizate a epidermei. (Furfura- matreata, scuamele au diametrul mai mare). Ea apare din cauza cresterii productiei de keratinocite) sau datorita unei reactii crescute a corneocitelor.

5.3. c.Crusta

pierderea  partiala (alopecie difuza) sau totala (numulara) a firelor de par. Poate sa apara primar in displazia foliculului pilos, inflamatii sau infectii ale acestuia, lipsei hormonilor care stimuleaza regenerarea lui sau secundar leziunilor traumatice la nivelul firului de par sau chiar a foliculului pilos.

5.4. d.Mansoane pilare

acumulare de cheratina si material folicular de tija firului de par. Poate fi cauzata primar de seboreea idiopatica, adenite sebacee, hipovitaminoza A. sau  secundar in demodecie si dermatomicoze.

5.5. e.Anomalitati de pigmentare

hiperpigmentarea- cresterea cantitatii de melanina la nivelul epidermului si/sau a dermului datorita cresterii productiei, marimii sau melanizarii melanozomilor sau chiar a cresterii numarului  acestora din cauza  unei varietati de factori intrinseci sau extrinseci (in majoritatea cazurilor inflamatii cronice )

5.6. f.Comedoamele

Dilatarea foliculului pilos cu corneocite si material sebaceu. Apare din cauza defectelor primare de cheratinizare sau hipercheratozei din cauza dezechilibrelor hormonale si inflamatiilor

6. Leziuni secundare

6.1. a.Coleretele epidermale

sunt reprezentate de bucati de cheratina aranjate in cerc in care apar dupa desprinderea varfului unei pustule, vezicule sau papule.

6.2. b.Eroziuni

un defect epidermic (nu depaseste membrana bazala tesutului cutanat) Ele apar datorita traumelor si inflamatiilor care duc la moartea rapida a cheratinocitelor (ex. alergii, infectii)

6.3. c.Ulcerele

o pierdere focala a epidermului cu expunerea dermului. Acestea apar in urma unor traumatisme severe sau inflamatii grave si piodermite profunde.

6.4. d.Lichenificarea

ingrosarea si intarirea tesutului epidermic cutanat cu evidentierea exagerata a faldurilor stratului epidermic al tesutului cutanat.

6.5. e.Scleroza

intarirea tesutului cutanat, dar si al celui subcutanat din cauza alterarii fibrelor de colagen si elastina  (ex. arsurile cutanate)

6.6. f.Atrofia

subtierea stratului epidermic cutanat cu aparitia unor microfalduri datorita disparitiei fibrelor de elastina si colagen de la nivelul dermului. Uneori se pot evidentia vasele sanguine subdermice datorita atrofierii marcante a epidermului (ex. hiperadrenocorticism -sindrom Cushing).

Bibliografie:
1.Guaguere Eric,Pascal Prelaud,Mark Craig ( 2008) A Practical Guide to Canine Dermatology , editura Kalianxis Italy,pag 42-46
2 Mueller R.S(2006)  Dermatology for the Small Animal Practitioner,editura: Teton NewMedia, Jackson, WY, USA