Determinarea momentului optim pentru monta la catea

Indicatiile pentru determinarea momentului ovulatiei, la catea sunt reprezentate de:

• Insamantarea artificiala cu material seminal proaspat, refrigerat sau congelat;
• Managementul montelor la catele care au ramas negestante chiar daca au prezentat comportament sexual normal, catele cu prolificitate redusa la montele anterioare sau monte cu masculi care au material seminal slab calitativ;
• Monte naturale dificile/scumpe sau cand se doreste obtinerea unei rate de conceptie inalte dupa o singura monta;
• Evitarea stresului de deplasare si stationarea proprietarului impreuna cu cateaua in alta tara in cazul montelor internationale. Toate metodele de determinare a momentului optim pentru monta au ca baza modificarile survenite la nivelul aparatului genital femel in timpul ciclului sexual. Cateaua prezinta, de regula doua cicluri sexuale pe an, unele exemplare sau anumite rase prezentand doar un ciclu sexual/an.

Stadiile ciclului sexual sunt si la catea reprezentate de cele patru faze: proestrus (9 zile; 0-27 zile), estrus (9 zile; 4-24 zile), metestrus/diestrus (2 luni) si anestrus (4 luni). Importante pentru determinarea momentului optim pentru monta sunt modificarile aparatului genital survenite in primele doua faze ale ciclului sexual.

Proestrul se caracterizeaza prin prezenta secretiilor vaginale serosangvinolente, aparitia si dezvoltarea edemului vulvar. Comportamentul sexual este reprezentat de atractia masculilor dar fara acceptarea montei, catelele maraind cand masculul exploreaza posteriorul femelei sau asezandu-se pentru a preveni copulatia. Atractia masculilor, in proestru, este datorata prezentei feromonilor sexuali in secretiile vaginale, glandele perianale sau urina. in aceasta faza debuteaza si pot fi observate trei reflexe sexuale:

• Miscari de ridicare a vulvei in momentul apasarii pielii din regiunea perineala a acesteia, cu degetul sau mana;
• Flexarea membrului posterior de pe partea pe care se apasa pielea din regiunea laterala a vulvei;
• Ridicarea cozii sau devierea contralaterala a acesteia in momentul apasarii cu mana a pielii din regiunea vulvara.

Aceste reflexe sunt absente in anestru, cresc in timpul proestrului si ating un varf intre debutul si mijlocul estrului. Citologia vaginala la inceputul si mijlocul proestrului se caracterizeaza prin prezenta eritrocitelor si a unei mixturi de tipuri de celule epiteliale (parabazale, intermediare si superficiale), bacterii si leucocite. Catre sfarsitul proestrului scade procentul celulelor parabazale si intermediare mici, crescand procentul celor superficiale si intermediare mari.

Estrul este stadiul ciclului sexual caracterizat prin acceptarea masculului pentru monta. Vulva ramane edematiata dar usor mai flasca decat in timpul proestrului. Secretiile vaginale contin mai putin sange decat in proestru, datorita acestui fapt sunt mai decolorate sau pot ajunge la o culoare galben pai. Exista catele la care secretiile vaginale sunt serosangvinolente atat in timpul proestrului cat si al estrului. Catelele devin receptive la mascul dupa momentul in care incepe reducerea concentratiilor hormonilor estrogeni si cresterea celor de progesteron. De asemenea hormonii estrogeni induc comportamentul sexual, la femele, iar progesteronul intensifica si sincronizeaza acest comportament. Declinul concentratiei serice de estrogeni precede si influenteaza aparitia varfului preovulator de LH care incepe in apropierea debutului estrului si sub influenta caruia se realizeaza toate modificarile foliculare care vor determina ovulatia. Durata varfului preovulator de LH variaza intre 24 -96 ore, dupa care concentratiile acestui hormon sunt reduse pana la sfarsitul estrului, diestrului, anestrului si proestrului timpuriu. Ovulatia la catea incepe la aproximativ 2-3 zile dupa varful preovulator de LH. Ovocitele, la aceasta specie, sunt ovulate ca ovocite primare, neprezentand capacitate fecundanta. Pentru a se putea realiza fecundarea, acestea trebuie sa sufere prima diviziune meiotica devenind ovocite secundare. Acest proces dureaza in medie 48-72 ore post ovulator, in urma caruia capacitatea fecundanta a ovocitelor este deplina, perioada in care ovocitele strabat doua treimi din lungimea oviductelor. Ovulatia nu este intotdeauna in stransa corelatie cu debutul receptivitatii sexuale si variaza in functie de rasa. De asemenea exista catele fiziologic normale care nu devin receptive la mascul in timpul ovulatiei, datorita altor motive. Citologia vaginala releva la inceputul estrului un procent de 90 % celule epiteliale vaginale superficiale, keratinizate. Debutul citologic al estrului nu este intotdeauna corelat cu debutul receptivitatii sexuale sau al varfului preovulator de LH.

Metodele pentru estimarea momentului ovulatiei si a celui optim pentru monta sunt reprezentate de:

1. Examinarea comportamentului sexual si a modificarilor aparatului genital;
2. Vaginoscopia;
3. Citologia vaginala;
4. Determinarile hormonale (progesteron, estrogeni, LH);
5. Examenul ecografic.

Examinarea comportamentului sexual si a modificarilor aparatului genital poate fi folosita pentru aprecierea momentului optim pentru monta/I.A. dar exista o corelatie redusa intre evenimentele endocrine si cele comportamentale. Foarte important in acest caz este identificarea debutului comportamentului de acceptare a masculului (receptivitatea catelelor la mascul). Acest comportament apare in medie odata cu debutul varfului preovulator de LH sau la o zi dupa acesta. tinand cont de aceste date corelate cu momentul ovulatiei si perioada necesara maturarii ovocitelor, monta sau I.A. cu material se mi nal proaspat pot fi realizate la 3-4 zile dupa debutul comportamentului de acceptare, la majoritatea catelelor. in aceasta perioada vulva catelei ramane marita in volum, dar mai putin turgescenta decat in timpul estrului. Secretiile vaginale incep sa se decoloreze deoarece diminu eaza cantitatea de sange, uneori capatand culoare usor galbuie. Datorita faptului ca unele catele pot prezenta secretii sangvinolente atat in timpul proestrului cat si al estrului, delimitarea celor doua perioade ale ciclului sexual este imposibil de realizat numai pe seama modificarilor aparatului genital. Vaginoscopia poate contribui la depistarea momentului optim pentru monta/I.A. la aceasta specie. Modificarile mucoasei vaginale pot fi decelate in urma examenului cu speculumul vaginal sau prin endoscopie vaginala. In timpul proestrului timpuriu mucoasa vaginala este congestionata, iar faldurile acesteia sunt edematiate. In proestrul tarziu faldurile mucoasei se micsoreaza datorita reducerii edemului acestora. In timpul estrului reducerea faldurilor mucoasei continua, iar la sfarsitul acestuia marginea superioara a faldurilor devine angulata, incretita si capata un aspect crenelat. Acest ultim aspect al faldurilor mucoasei vaginale corespunde cu varful preovulator de LH. Aspectul crenelat al mucoasei vaginale persista 5-6 zile.

Monta naturala sau I.A. cu material seminal prospat/refrigerat se recomanda a incepe in momentul in care se deceleaza aspectul crenelat al faldurilor mucoasei vaginale. Citologia vaginala releva modificarile mucoasei vaginale si ale celulelor epiteliale sub influenta steroizilor ovarieni. Recoltarea secretiilor vaginale se realizeaza cu ajutorul unui tampon de vata (pe o pensa, tampon de recoltare probe secretii, etc) usor umectat care se introduce in vagin cat mai profund, orientat dorsal. Materialul biologic obtinut se etaleaza pe o lama de microscop si se coloreaza prin una din urmatoarele coloratii: May Grumwald Giemsa, Giemsa simpla, Harris Shorr, Diff-Quick sau Papanicolau. O coloratie simpla care poate fi executata in orice cabinet veterinar consta in fixarea preparatului la flacara urmata de colorarea cu Giemsa simpla care consta in aplicarea solutiei Giemsa mama peste preparat, se lasa ┬╜ ore, se spala, se lasa sa se usuce si apoi se examineaza la microscop. Dezavantajul acestei metode rapide consta in faptul ca nu se poate decela procentul de eozinofilie al celulelor epiteliale din preparat.

In frotiul vaginal putem intalni urmatoarele tipuri de celule:

1. Celule epiteliale
2. Celule bazale - mici, rotunde. Deoarece sunt situate imediat deasupra membranei bazale, nu sufera procesul de exfoliere, fiind rar intalnite in frotiul vaginal.
3. Celule parabazale - celule mici rotunde sau ovale, cu nucleu usor evidentiabil. Prezinta un nucleu mare si citoplasma redusa cantitativ.
4. Celule intermediare - celule mai mari decat cele parabazale, forma ovala sau rotunda, cu margini netede sau neregulate. Nucleul este mai mic decat al celulelor parabazale. Celulele intermediare pot fi mici sau mari.
5. Celule superficiale (keratinizate)- celule specifice fazei estrale, sunt cele mai mari celule prezente in frotiul vaginal. Prezinta margini ascutite, angulare, cu nuclei mici, picnotici sau pot fi fara nuclei (aspect de solzi de peste sau fulgi de porumb).
6. Leucocite - reprezentate in principal de neutrofile. Sunt prezente in diestrul timpuriu dar absente in estrus la catelele sanatoase. Prezenta unui procent mare de neutrofile in frotiul vaginal executat in estrus poate fi un semn al prezentei inflamatiei vaginale sau uterine.
7. Eritrocite - sunt prezente in frotiul vaginal in proportie mare in proestrus si in proportie redusa in estrus si diestrus.

Celule superficiale (keratinizate) ob. 20x                      

Frotiu vaginal estru ob. 10x

Monitorizarea citologica a secretiilor vaginale trebuie sa inceapa din primele doua, trei zile de la debutul proestrului (debutul secretiilor vaginale sangvinolente), pentru a urmari dinamica acestora si pentru a putea incepe monta sau I.A. la momentul optim.

Monta naturala sau I.A. cu material seminal proaspat sau refrigerat se recomanda a incepe atunci cand in frotiul vaginal procentul celulelor superficiale (cornificate) este mai mare de 80%, lipsesc neutrofilele iar fondul frotiului este clar. Determinarile hormonale reprezinta modalitatea cea mai precisa de determinare a momentului ovulatiei si de stabilire a celui optim pentru monta. Pot fi determinati urmatorii hormoni: progesteron, estrogeni si LH, dar frecvent se practica determinarea progesteronului. Exista, in prezent pe piata romaneasca, kituri rapide pentru determinarea acestui hormon precum si kituri ELISA pentru determinarea cantitativa. Se recomanda ca determinarea progesteronului sa inceapa la 3-4 zile dupa observarea scurgerilor vaginale sangvinolente sau la 1-2 zile dupa ce se observa in frotiul vaginal un procent mai mare de 60% celule superficiale keratinizate. Ideal este ca la prima determinare, concentratia progesteronului seric (P4) sa fie mai mica de 1ng/ml, ceea ce inseamna ca determinarea acestui hormon a inceput la momentul optim. in continuare determinarile se vor realiza zilnic pana cand concentratia acestui hormon ajunge la valori mai mari de 1ng/ml iar apoi de doua ori/zi. Valorile mai mari de 1 ng/ml ale concentratiei serice a progesteronului indica faptul ca varful preovulator de LH a aparut.

Determinarea progesteronului seric are o importanta deosebita in stabilirea momentului optim pentru monta/I.A. dar este extrem de importanta pentru stabilirea acestui moment in cazul insamantarii artificiale cu sperma congelata, deoarece durata de supravietuire a spermatozoizilor dupa reanimare este mult redusa (cateva ore), iar inocularea spermei trebuie realizata in cele mai multe cazuri la nivel uterin, ceea ce face sa nu se poata realiza decat o singura inoculare. Datorita acestui fapt, pentru obtinerea unor rate ridicate de gestatie, se recomanda ca I.A. cu material seminal congelat sa se realizeze la 3-4 zile dupa aparitia varfului preovulator de LH sau 2-3 zile dupa ovulatie, ovocitele fiind acum apte de fecundatie. Examenul ecografic se realizeaza pentru monitorizarea dezvoltarii foliculilor ovarieni. Acesta se executa destul de greu deoarece ovarele se identifica foarte dificil la catea, de regula putand fi examinate la catele slabe si folosind sonde cu frecvente inalte (7,5-10-12 MHz). Foliculii ovarieni cavitari apar pe ecograma ca formatiuni anecogene (negre), sferice, cu tendinta de crestere in marime in timpul proestrului. Diametrul acestora este de 2-3mm in proestrul timpuriu, 5 mm in proestrul tarziu si ajung la un diametru maxim de 7-10 mm in intervalul dintre varful preovulator de LH si ovulatie. Ovulatia poate fi detectata prin disparitia acestor structuri anecogene sau reducerea numarului acestora. Momentul optim al montei poate fi stabilit cat mai corect prin coroborarea tuturor datelor obtinute prin examenele prezentate mai sus, in scopul obtinerii unei rate cat mai bune de gestatie.