Diagnostic de laborator in pasteureloza

Suspiciunea de pasteureloza se impune daca se constata urmatoarele aspecte epidemiologice, clinice si anatomopatologice:

1. Date epidemiologice

- Receptivitate: rumegatoare mari, rumegatoare mici, porcine, iepuri, pasari

- Factori favorizanti: nutritie si igiena necorespunzatoare, factori de stres - lotizari, transport etc -

- Surse de infectie: animale bolnave si animale purtatoare

- Cai de transmitere: respirator si digestiv

- Mod de evolutie: sporadico-enzootic

2. Date clinice

- Pasteurella multocida determina aparitia mai multor entitati patologice:

La rumegatoarele mari si rumegatoarele mici - septicemia hemoragica

La suine - rinita atrofica

La iepuri - pasteureloza

La pasari - holera si boala barbitelor

3. Date anatomopatologice

- leziuni septicemice - diateza hemoragica + edeme ale tesutului conjunctiv subcutanat; in formele subacute: bronhopneumonie fibrinoasa si pleurita fibrinoasa

- in holera aviara: leziuni septicemice diateza hemoragica, cu hemoragii punctiforme la nivelul seroaselor, foarte accentuate la nivelul epicardului (╬ôçcord stropit cu fuxina╬ôç); leziunea caracteristica se observa la nivel hepatic: ficatul se prezinta usor marit in volum, cu aspect degenerate, friabil, presarat cu numeroase focare necrotice de culoare cenusie-galbuie, cu tendinta de extindere si confluare hepatita necrotica miliara.

4. Materiale patologice

- cadavre intregi de animale mici sau pasari

- forme septicemice: sange, os lung nedeschis, portiuni de pulmon, alte organe cu leziuni (limfonoduri, in cazul pasarilor, ficat, cord, ovar, testicul), lichid articular sau exsudate din cavitati

- animale bolnave: secretii nazale, lavaj bronhial, lapte mamitic

5. Teste de laborator

a) Examenul bacterioscopic vizeaza prin efecturea unor coloratii uzuale (Gram) si speciale (albastru de metilen) punerea in evidenta a elementelor caracteristice lui Pasteurella multocida (pe amprente din pulmon, ficat ╝╞Æi cord, frotiuri sange)

- Metoda Gram morfologia, tinctorialitatea ╝╞Æi modul de dispunere a bacteriei.

Rezultatul colorarii: germen cocoid sau cocobacilar G-, dimensiuni mici 1-2/0,3-1 microni, grupare diplo sau mai rar lanturi, de obicei este izolat; prezinta bipolaritate accentuata (coloratia cu albastru de metilen), nesporulat, imobil.

Particularitatea morfologica sesizabila la microscopul electronic sau prin metode speciale de colorare (cu cerneala de India sau nigrosin) este microcapsula = glicocalix de natura poliglucidica, cu individualitate antigenica.

b) Examenul bacteriologic are ca scop evidentierea aspectelor culturale caracteristice:

- Germen aerob, facultativ anaerob, incubare 24h la 37¼ûæC>

- Se dezvolta pe medii de cultura uzuale, dar pentru izolare, mai ales pt tulpinile de origine bovina, adaosul de ser sau snge la mediul de cultura este indispensabil

Aspecte culturale:

- Bulion: turbiditate moderata, dar uniforma. Prin invechirea culturii poate apare o pelicula groasa, care ulterior cade la fundul tubului formnd un depozit aderent, ce se ridica la agitarea ca un fuior.

- Agar: coloniile sunt mici sau mijlocii, semitransparente. Aspectul lor difera in functie de tulpina, fiind intalnite trei tipuri de colonii: mare-mucoid, mijlociu ╝╞Æi mic. Examinate la lumina oblica sunt iridescente ╝╞Æi neiridescente; in general, se dezvolta colonii de tip ╬ôçS╬ôç, gri, translucide.

- Agar cu sange: nu produce hemoliza

- Agar MacConkey: nu se dezvolta

OIE recomanda insamantarea probelor pe agar cu sange si pe agar MacConkey.

Proprietati biochimice: oxidaza +, catalaza +, indol +, ornitindecarboxilaza +.

c) Tipizarea serologica serotipizarea tulpinilor de Pasteurella multocida

Tulpinile izolate si identificate prin examene microbiologice pot fi in continuare incadrate serologic. Aceasta incadrare se bazeaza pe structura antigenica complexa, Pasteurella multocida prezentand pluralitate antigenica. Initial, prin tehnici de imunoelectroforeza au fost identificate: patogenitatea tulpinilor variaza intre limite largi. Factori ai patogenitatii: multiplicarea/virulenta. Toxine: endotoxine de tip lipo-poliglucidic sau nucleoproteic

antigenul b, poliglucid cu specificitate de tip, prezent la variantele iridescente ╝╞Æi mucoide;

antigenul a, poliglucid-proteic, foarte aderent de perete, labil, dar imunogenic;

antigenul g, lipopoliglucidic, prezent la toate variantele in structurile parietale.

Se descriu si antigenele K (antigen capsular) si O (antigen somatic) care incadreaza tulpinile in 4 serotipuri: A, B, D si E si respectiv, 11 grupe serologice (1-11) (ex. Pasteurella multocida 1:A grupa 1 serotip A). Metoda recomandata de OIE pentru tipizare serologica este RAR (reactia de aglutinare rapida pe lama, utilizand seruri hiperimune specifice anti Pasteurella multocida preparate pe iepuri).

Se descriu si tulpini netipabile; in cazul acestora, metoda serologica de identificare este imunodifuzia in gel de agar, bazata pe utilizarea antigenului bacterian global.

Alte metode serologice utilizate pentru studiul structurii antigenice sunt hemaglutinarea indirecta.

Confirmarea tulpinilor, dar si a patogenitatii acestora se realizeaza prin tehnici moleculare (PCR).

d) Infectia experimentala testarea patogenitatii tulpinilor de Pasteurella multocida

Izolarea ╝╞Æi identificarea unei tulpini de Pasteurella nu este intotdeauna concludenta in favoarea diagnosticului de pasteureloza, alaturi de ancheta epidemiologica, asociata cu tabloul lezional ╝╞Æi rezultatul examenelor bacterioscopic si bacteriologic, se impune si testarea patogenitatii prin infectia experimentala (bioproba) pe soarece ╝╞Æi porumbel (cele mai sensibile dintre animalele de laborator).

Ambele specii sunt la fel de sensibile fata de tulpinile de origine aviara, pentru care DLM poate ajunge la 10^-10 din cultura in bulion de 24 ore. Soarecele face o septicemie mortala in 24 ore, iar din organele interne se izoleaza pasteurele. Porumbelul este mai putin sensibil la tulpinile izolate de la mamifere, fata de care soarecele si iepurele sunt mai receptive, iar cobaiul, rezistent.