Diagnosticul schiopaturilor la cai

Cele cinci faze ale pasului sunt: aterizarea, incarcarea, sprijinul, desprinderea si suspensia. (Landing, loading, stance breackover, swing; Adam”s Lamneses in Horses)
Vezi schita

1. copita atinge solul si membrul incepe sa preia impactul greutatii corporale.Aterizarea
2. Incarcarea: corpul se misca inainte si centrul de greutate al calului trece prin copita. in acest moment articulatia buletului este solicitata la maximum si chisita poate ajunge in pozitie orizontala.
3. Faza statica de sprijin: in aceasta faza buletul ajunge la o pozitie identica cu cea a membrului calului in repaos. Perioada de tranzitie de la faza de incarcare a piciorului la cea statica este foarte solicitanta pentru toate structurile implicate de la bulet in jos (oase articulatii, tendoane). Flexorii se incarca cu greutatea calului si a calaretului si apoi articulatia buletului incepe sa impinga si sa ridice. Chisita si tot piciorul incep sa impinga in sus.
4. Faza de desprindere: Aceasta reprezentata de perioada in care copita se ridica de la sol. Mai intai se ridica calcaiele si apoi copita pivoteaza pe frunte. Articulatia genunchiului se relaxeaza (sau jaretul pentru membrul posterior) se relaxeaza si incepe flexia. Faza de desprindere dureaza din momentul desprinderii calcaielor de la sol pana cand fruntea copitei se ridica de la sol.
5. Tendonul flexor digital profund asistat de ligamentele suspensoare este inca in tensiune la inceputul fazei de desprindere pentru a contrabalansa presiunea exercitata de greutatea calului.
6. Faza de suspensie (de plutire)-piciorul se misca prin aer si se pregateste de aterizare.

O veche opinie populara care sustine: caii cu fruntea copitei lunga, calcaie joase cu unghiul copitei mai inchis vor avea lungimea fuleului mai mare, este conform cercetatorilor gresita deoarece, fruntea lunga face dificila rotatia calcaielor in faza de desprindere, iar tensiunea exercitata asupra tendonului flexor digital profund este mai mare si chiar exagerata. De asemenea si ligamentele micului sesamoid (osul navicular) sunt supuse unor presiuni prea mari la inceputul desprinderii copitei de la sol. Ajustarea corecta a copitei va pastra piciorul calului intr-o stare buna.

Intelegand aceste transformari si solicitari de la nivelul membrului se vor gasi si explicatiile si formele de diagnostic si clasificare a schiopaturilor. Trebuie sa mentionam si faptul ca 90% din cauzele schiopaturilor se afla de la bulet in jos in cazul membrelor anterioare si de la jaret in jos la membrele posterioare.

2. Partea a II- a - Examinarea schiopaturii

Schiopatura ne indica o neregula functionala sau structurala la nivelul piciorului (unul sau mai multe) care poate fi observata la calul in miscare sau pe loc.

Diagnosticul schiopaturilor presupune o cunoastere amanuntita a cineticii piciorului si anatomiei acestuia. Medicul veterinar care exa-mineaza schiopatura trebuie sa faca o diferentiere intre o schiopatura cu cauze biomecanice si una cu cauze neurologice.

Calul se observa in repaus si in miscare pentru a identifica piciorul sau picioarele afectate. Apoi piciorul se va palpa pentru gasirea unei zone dureroase; apoi se va testa copita cu clestele incercator inainte de examinarea calului in miscare.

Anestezia regionala si radiografiile vor completa investigatiile pentru un diagnostic exact.

3. Clasificare schiopaturilor:

1. schiopatura piciorului de sprijin - este vizibila cand copita atinge pamantul sau cand piciorul preia greutatea ( faza statica)
2. schiopatura in faza de suspensie- cand piciorul se misca prin aer
3. schiopatura combinata - este vizibila cand piciorul calului se misca prin aer in faza de suspensie dar durerea apare si in faza de sustinere a greutatii. Pentru a face dife-rentierea daca schiopatura este in faza de sprijin, de suspensie sau mixta, examinatorul trebuie sa observe miscarile calului de la distanta.
4. schiopatura compensatorie - apare atunci cand durerea de la un membru genereaza o redistibuire inegala a greutatii corporale pe celelalte picioare. Acest fapt poate produce shiopatura pe un picior initial sanatos.

4. Anamneza:

O anamneza cat mai corecta si amanuntita trebuie obtinuta pentru fiecare cal.

Iata cateva intrebari esentiale la care trebuie sa aflam raspunsul:

• De cat timp schiopateaza calul? Daca schiopatura este de o luna sau mai mult, atunci afectiunea este cronica si prognosticul este rezervat. in principiu, un cal tanar are mai multe sanse de recuperare la o afectiune cronica.
• Calul a fost scos la miscare de cand schiopateaza sau a fost tinul in grajd?. Caii care stau in repaus e posibil sa nu mai exprime schiopatura observata la ultimul antrenament.
• Schiopatura, de la manifestare si pana in prezent s-a accentuat, ameliorat sau este la fel? Caii la care schiopatura s-a ameliorat au sanse mari de vindecare.
• Care ar putea fi cauza schiopaturii? Proprietarul poate a scos ceva din talpaa sau a vazut o anumita leziune
• Se amelioreaza schiopatura sau dispare dupa ce calul se incalzeste?
• Ce tratament a primit? A fost folositor? Este important pentru prognostic dar si pentru ca unele medicamente pot ascunde unele afectiuni.
• Cand a fost calul potcovit?

5. Examinarea calului

Examinarea in repaus La calul in pozitie patrupodala, pe o suprafata dreapta se va observa de la distanta si din apropiere, din fata, din spate si din lateral.

Apoi se vor examina membrele anterioare: pozitionarea acestora, campat sau sub el dinnainte, scoaterea in repaus a unui membru anterior indica durerea. La picioarele din spate la fel, cu mentiunea ca este normal sa fie odihnite pe rand picioarele din spate.

Cand se observa calul ca sta in repaus doar cu un anume membru posterior acesta poate fi un semn ca refuza preluarea greutatii pe celalalt membru posterior care poate prezenta o afectiune.

De asemenea, la inspectia picioarelor din apropriere se vor analiza prin comparatie putandu-se observa anumite atrofii musculare sau umflaturi la membrul afectat. Examinarea in mers

La acest tip de inspectie vom fi foarte atenti la: Lungimea pasului si la Durata pasului.

Lungimea pasului este distanta care separa doua urme succesive ale aceluiasi picior.

Durata pasului este timpul care separa 2 pozitii identice ale aceluiasi picior.

Durata este din doua parti : durata de sprijin si durata de suspensie.

La calul care nu schiopateaza durata de sprijin este egala cu durata de suspensie. La calul care schiopateaza, durata de sprijin la piciorul bolnav este mai scurta, iar durata de suspensie este mai lunga, pe cand la piciorul celalalt din biped, care este sanatos, durata de sprijin se mareste iar durata de suspensie este micsorata. in principiu piciorul bolnav calca cu sfiala, sta putin pe pamant si se ridica mai repede si mai brusc decat celelalte.

Pentru a identifica piciorul (picioarele) bolnav(e) gravitatea si incoordonarile in miscare ale acestuia, calul va fi examinat: la pas si trap in linie dreapta si apoi la lonja in cerc.

Calul se observa din fata, din spate si din lateral. La ce se va uita medicul: miscarile anormale ale capului, asimetria fuleului, lungimea pasului, gradul de flexare al articulatiilor. Majoritatea schiopaturilor apar la membrele anterioare intr-un raport de 3 la 1 fata de schiopaturile membrelor posterioare. O explicatie pentru incidenta crescuta a schiopaturilor la membrele anterioare este aceea ca picioarele din fata suporta 65% din greutatea calului. Deasemenea rasa si disciplina sportiva sunt factori importanti.

Este de mentionat ca 95% din afectiunile membrelor anterioare se gasesc de la genunchi in jos, iar la membrele posterioare 80% din schiopaturi sunt de la jaret si graset. Potcovitul defectuos si/sau la un interval mare de timp este o alta cauza predispozanta.

Procedurile de examinare amanuntita a membrelor anterioare si posterioare prin teste speciale in numarul urmator.