Examenul fizic al urinei

• La bovine, mictiunea se produce de multe ori cand sunt ridicate din decubit.Cabalinele si bovinele urineaza numai in stationare pe cand bubalinele urineaza si in timpul mersului.
• La ovine, caprine si suine, urina se recolteaza cu dificultatea deoarece intrerup urinarea la apropierea ingrijitorului.Datorita acestui lucru la ovine si caprine se produce o stare de apnee timp de 30 de secunde prin astuparea narilor si gurii, producandu-se astfel urinare spontana. La suine recoltarea se face fie prin cateterism fie prin presarea peretelui abdominal.
• La caini, scoaterea la plimbare pe langa locurile lor obisnuite de urinare sau in locurile unde au urinat alti caini.

Acesta metoda de recoltare are inconvenientul ca probele sunt contaminate cu secretii sau alte substante existente pe uretra sau vezica urinara (cea mai indicata metoda este cateterismul si masajul vezical)
Analiza urinei se face imediat dupa recoltare, ocazional se poate pastra la 4¼ûæC, in cazul examinarii unei urini racite, se asteapta pana aceasta atinge temperatura camerei.

2. Examenul fizic

In cadrul examenului fizic se urmareste cantitatea, culoarea, transparenta, densitatea, mirosul, consistenta, punctul crioscopic.

• Cantitatea de urina

Este proportionata cu ingestia de lichide si cu natura furajelor consumate.
Valorile sunt apreciate pentru o perioada de 24 de ore. Cantitatea difera in functie de specie dupa cum se observa si in tabelul de mai jos.

• Culoarea urinei

Difera in functie de specie, iar examenul acesteia se face la lumina maturala.

In general, urina mamiferelor are o culoare galbena cu diferite nuante, intensitatea de culoare este data de modul de furajare si de timpul scurs de la recoltare. Urina pastrata un timp mai indelungat se inchide la culoare datorita eliberarii fenolilor si oxidarii benzcatechinei,iar la suprafata se formeaza o pelicula insolubila.
La rumegatoare urina are culoare galben-deschis; la suine galbena; la caine, variaza dupa ratia consumata, galben-roscat, in alimentatia carnata si galben-deschis in alimentatia lacto-vegetariana. Prin pastrare urina de la suine si carnasiere nu se inchide la pastrare.

• Hemoglobinuria

Denota prezenta sangelui in urina, ce apare in urma unei hemolize puternice. In cazul in care continutul in hemoglobina al plasmei trece de 60-150 mg/%, hemoglobinuria este evidenta. Pentru determinarea hemoglobinuriei se utilizeaza doar urina proaspata.

• Hematuria

Reprezinta prezenta hematiilor integrale in urina; in cazul in care sangele din urina depaseste 10%, se creeaza impresia ca animalul urineaza sange integral, fapt frecvent italnit in cistita hemoragica a bovinelor.
Diagnosticul diferential al hematuriei fata de hemoglobinurie se face prin centrifugare. In hematurie, rezulta un precipitat dens alcatuit din hematii si supernatant limpede, iar in hemoglobinurie, urina se mentine uniform colorata.
Cand hematuria sau hemoglobinuria nu sunt decelate macroscopic se poate recurge la proba cu benzidina; daca proba este pozitiva va aparea o coloratie a urinei in albastru.

• Lipuria

Se caracterizeaza prin aspectul lactescent al urinei dat de prezenta picaturilor de grasime si al cilindrilor grasi ce plutesc in urina. Nu trebie confundata cu urina de la cabaline, la care, aspectul lactescent este fiziologic.

• Melanuria

Apare in cazul unor melanosarcoame, mai ales in caz de metastazare dar se poate intalni si in ultima faza a cirozei hepatice si in ocluzia intestinala.
Urina care contine pigment melanic are o nuanta inchisa, aproape neagra.

• Alcaptonuria

Aceasta tulburare este intalnita in furajarea abuziva cu proteine si se datoreaza eliminarii prin urina a unor nuclei aromatici de tipul tirozinei sau fenilanalinei.In momentul mictiunii urina este colorata normal, insa, in contact cu aerul devine brun-negricioasa.
Unele substante medicamentoase influenteaza culoarea urinei: Santonina coloreaza urina acida in verde sau galben intens iar urina alcalina in rosu; piridinicele si derivatii lor coloreaza urina in portocaliu; fenolul in brun inchis; amidazophenul, prontozilul in rosu; lizolul in brun-negru; albastrul de metilen, flavinele in verde;

• Transparenta

La toate speciile de animale urina este transparente exceptand cabalinele la care urina este tulbure datorita bicarbonatilor si carbonatilor insolubili care se formeaza la nivelul cailor urinare.
La restul speciilor urina tulbure ne indreapta catre o inflamatie a cailor genito-urinare.

• Consistenta

In general urina are o consistenta apropiata apei la toate speciile.Cresterea vascozitatii acesteia se datoreaza inflamatiei catarale ale cailor urinare.

• Mirosul

Este caracteristic fiecarei specii. Mirosul intens amoniacal al urinei prospete pledeaza pentru descompunerea urinei la nivelul cailor urinare (catar, nefrita purulenta)
Mirosul de putrefactie este intalnit in procesele necrotice ale cailor urinare si neoplasmele vezicii.
Urina cu continut mare de acetona are un miros de fructe.
In ascaridioza, mirosul poate fi aliaceu.
Medicamentele pot imprima urinei mirosuri caracteristice substantei de baza.

• Densitatea urinei

Variaza in functie de specie.
Se determina cu ajutorul ureometrului iar temperatura optima pentru determinare este de 15¼òæC.
Limitele normale ale densitatii urinei la animale sunt: 1020-1040 la cabaline, bovine, ovine si carnasiere respectiv intre 1010-1030 la suine si iepure.
Pentru aprecierea densitatii se folosesc termenii: izostenurie (densitate normala), hipostenurie (densitate sub limita minima), hiperstenurie (densitate peste limita maxima).