Importanta examenelor de laborator si a ecografiei in stabilirea unui diagnostic si prognostic corect in afectiunile renale la caine – studiu de caz
- Editor: Dr Attila Kondor
- Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica
Importanta examenelor de laborator si a ecografiei in stabilirea unui diagnostic si prognostic corect in afectiunile renale la caine – studiu de caz
Insuficienta renala cronica evolueaza cu semne clinice nespecifice, care de multe ori mimeaza existenta unui alte afectiuni si foarte usor conduc clinicianul in eroare de diagnostic daca aceasta se bazeaza numai pe examenul clinic general fara sa apeleze la alte examene complementare: examen de laborator si examene paraclinice. IRC in faza I si faza II nu prezinta semne clinice specifice, ele devin specifice in faza a II-a si a III-a, iar cheia succesului rezida in diagnosticarea corecta a bolii in faze cat mai incipiente.
Studiu de caz: Pacientul Chivas, o femela sterilizata de Scotish Terrier in varsta de 12 ani, s-a prezentat la clinica veterinara la sfarsitul lunii octombrie. Conform anamnezei cateaua era abatuta, prezenta inapatenta, vomituritie si poliurie de cateva zile. In urma examenului clinic general s-a constatat stare de intretinere buna, constitutie robusta, facies abatut, limfonoduri fara modificari, normotermie, frecventa cardiaca si respiratorie normala, mucoasa conjunctivala si gingivala normala, tartru dentar si halena. Palparea abdomenului a relevat sensibilitate usor crescuta, balonare.
Examen de laborator: s-a prelevat o proba de sange pe Li-Heparina si s-a efectuat analiza enzimelor hepatice, renale, glicemiei si a proteinelor totale. Rezultatele obtinute sunt reprezentate in tabelul 1:
|
Parametru |
Rezultat |
Valoare normală |
|
Glu (mg/dl) |
140.0 |
65-118 |
|
BUN (mg/dl) |
Peste 200 |
10-28 |
|
T-Pro (g/dl) |
9.10 |
5.4- 7.4 |
|
GPT (UI/l) |
54.0 |
8-57 |
|
ALP (UI/l) |
Peste 1500 |
10-101 |
|
Cre (mg/dl) |
4.30 |
0.5-1.6 |
Tabel 1: Rezultate de analize efectuate la prima consultare
Functia hepatica, respectiv fosfataza alcalina si proteinele totale prezentau valori mult peste limita fiziologica maxim admisa, sugerand o insuficienta hepatica. Functia renala, respectiv creatinina prezenta o valoare de 2.5 ori mai mare decat limita fiziologica maxim admisa, iar ureea de 10 ori peste valorile maxim admise, orientand astfel diagnosticul spre o insuficienta renala.
Examen paraclinic : rezultatele obtinute la examenul de laborator justifica efectuarea examenelor paraclinice, la clinica veterinara am recurs la examen ecografic. Pacientul a fost pregatit pentru ecografie abdominala, iar in urma acestuia am obtinut urmatoarele rezultate :
Fig. 1 -2 : Examenul ecografic a rinichiului stang a evidentiat existenta unui chist renal de 39.8 x 47.8 mm , cu un continut lichidic (fig. 1), se observa subtierea corticalei renale, care a masurat 7.8 mm si absenta imaginii caracteristice a papilelor renale si a bazinetului renal. Pe figura 2 se observa raportul intre volumul chistului si volumul structurei renale, chistul ocupand peste 50% din parenchimul renal.
Fig. 3-4 : Examenul ecografic al rinichiului drept a evidentiat chisturi renale multiple in parenchimul renal, raportul intre chist si structura renala fiind mai crescuta decat in cazul rinichiului stang, chistul ocupand peste 70% din volumul acestuia.
Fig. 5 : in urma ecografiei hepatice s-a depistat prezenta unui sediment in colecist si dilatarea venelor hepatice. Diagnostic : Dupa coroborarea datelor obtinute ( anamneza, examenul clinic, examenul de laborator si examenul ecografic) s-a permis enuntarea diagnosticului de degenerare renala polichistica bilaterala cu insuficinta hepatica.
Prognostic: Avand in vedere varsta animalului si rezultatele examenului de laborator, care au fost mult peste limitele fiziologice maxim admise, si existenta unei modificari structurale renale definitive, prognosticul este foarte grav.
Tratament: Dupa lamurirea proprietarului despre afectiunea foarte severa cu sfarsitul letal, s-a luat decizia de sustinere a organismului si inbunatatirea calitatii vietii pana la exitus. S-a instalat tratament perfuzabil pentru sustinerea functiei renale si a organismului in general, si tratament de sustinere prin aport scazut de proteine, dieta speciala hipoproteica. La un interval de 3 zile s-au repetat examenele de laborator, rezultatele au evidentiat scaderea uremiei la 151,0 mg/dl, valoare de 5 ori peste limita maxim admisa, scaderea creatininei la 3.2, dar functiile hepatice au crescut semnificativ, in plus s-a dozat calcemia si fosfatemia, cel din urma fiind 2.81 mmol/l, mult peste valoare maxima de 2.20 mmol/l, reflectand insuficienta renala cronica
Concluzii: Insuficienta renala cronica este foarte rar depistata in fazele incipiente, semnele specifice apar abia dupa instalarea unei insuficiente de filtrare avansata, cand se produc modificari sanguine care afecteaza starea generala a animalului, apare voma, polidipsia, poliuria, inapatenta si letargia.
Cum a fost prezentata si in cadrul studiului de caz clinic, este foarte important recurgerea la alte investigatii complementare inainte de enuntarea unui diagnostic si prognostic. Daca se iau in considerare numai anamneza si modificarile depistate in cadrul examenului clinic general, foarte usor pot fi banuite alte boli, predominant digestive care evolueaza cu aceasta simptomatologie nespecifica. Daca se instaleaza tratamentul specific pentru alte afectiuni, in ciuda incercarilor starea animalului se poate agrava, unele medicamente fiind nefrotoxice si pacientul sufera de moarte subita.
Reusita de diagnostic in afectiunile renale se bazeaza pe examene de laborator si examene paraclinice, dupa care se poate aplica un protocol terapeutic specific bolii renale si poate sa fie urmata de succese in managementul acestui afectiuni insidioase.
Dr. Kondor Attila Medic veterinar
Dr. Kui-Bogdan Szende Medic veterinar
Spitalul veterinar K2, Sfantu Gheorghe
