Diagnosticul si terapia corecta a afectiunilor corneene.
- Editor: Dr Iuliana Ionascu
- Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica
1. Importanta testului cu fluoresceina in diagnosticul si terapia corecta a afectiunilor corneene.
Corneea este un univers de structura histologica, fara vascularizatie proprie dar cu inervatie foarte bine reprezentata. Este alcatuita din 5 straturi reprezentate de: epiteliul anterior al corneei, membrana bazala, stroma corneeana, membrana Descemet si epiteliul posterior corneean.
Este alcatuita din 5 straturi reprezentate de: epiteliul anterior al corneei, membrana bazala, stroma corneeana, membrana Descemet si epiteliul posterior corneean
Foarte important de mentionat este faptul ca epiteliul posterior al corneei se continua cu epiteliul anterior al irisului facandu-se astfel legatura dintre o componenta avasculara (corneea) si tunica vasculara a ochiului (tractusul uveal sau uveea) ce va contribui la vindecarea leziunilor corneene prin vasele sanguine din structura uveei. Ca pozitie, corneea este expusa in permanenta traumatismelor, afectiunile acestei fiind frecvent intalnite.
In examinarea corneei foarte important este testul cu fluoresceina (solutie hidrofila colorata in verde intens). Corneea sanatoasa nu fixeaza fluoresceina (figura 1).
Cand epiteliul anterior corneean este denudat, stroma va fixa fluoresceina pe suprafata sa, colorantul descriind cu precizie extinderea si profunzimea leziunii.
| Figura 1- Cornee fara leziuni- testul cu fluoresceina este negativ (colorantul se observ─â la nivelul marginii libere a pleoapei inferioare) |  |
|
| Eroziunile corneei (figura 2), | ||
| Figura 2 - Eroziune corneeana - test cu fluoresceina pozitiv |
|
|
|
plagile corneene superficiale sau profunde (figura 3), |
||
| Figura 3 - Plaga corneeana profunda (corneea fixeaza fluoresceina si limtrof leziunii se observa neovascularizatie caracteristica - ramificata) |
|
|
|
arsurile corneene (figura 4) fixeaza fluoresceina in timp ce in |
||
| Figura 4 - OD Arsura corneeana cu var (corneea fixeaza fluoresceina in partea centrala si neovascularizatia este absenta) |  |
|
| desmetocel (figura 5) sau plagile corneene penetrante cu poarta mica de intrare testul cu fluoresceina este negativ | ||
| Figura - OD Desmetocel perilimbic cantal (corneea nu fixeaza fluoresceina dar corneea este opacizata in totalitate) |  |
|
Dupa efectuarea acestui test leziunile corneene se clasifica in doua categorii: leziuni corneene ce fixeaza fluoresceina (testul cu fluoresceina este pozitiv) si leziuni corneene ce nu fixeaza fluoresceina (testul cu fluoresceina este negativ).
Cand testul cu fluoresceina este pozitiv terapia include, pe o perioada variabila de timp cuprinsa intre 2 si 6 saptamani: cicatrizante corneene (colir cu vitamine si aminoacizi, corneregel, actovegin - de 5-6 ori pe zi), colire cu antibiotice (de preferat cloramfenicol sau ciprofloxacina - de 3-4 ori pe zi) si colir cu midriatice (atropina, tropicamida, mydrum - de 2-3 ori pe zi in prima saptamana de tratament).
Cand testul cu fluoresceina este negativ terapia va include: colire cu antibiotice dar si colire sau geluri ce contin antiiflamatorii frecventa administrarii fiind de de 3-4 ori pe zi (indometacin, flumetol) timp de 3-4 saptamani.
Testul cu fluoresceina te ajuta sa stabilesti un diagnostic corect si implicit o terapie corespunzatoare afectiunii. Cu ajutorul acestui test poti salva un ochi sau poti cu usurinta sa-l pierzi pentru ca tratamentul cu antiiflamatorii administrate local intr-o leziune corneeana ce fixeaza fluoresceina va impiedica neovascularizatia, cicatrizarea si va determina astfel agravarea bolii, uneori singura optiune fiind enucleerea globului ocular. tinand cont de faptul ca este de un real ajutor fluoresceina trebuie sa existe si sa fie utilizata in orice cabinet veterinar.
Bibliografie:
1. Clerc B. - Ophtalmologie veterinaire - 2e edition, Point veterinaire Maisons - Alfort, 1996. 2. Gelatt K. - Textbook of Veterinary Ophtalmology, Lea Febiger, Philadelphia, 3. Gelatt K. - Essentials of Veterinary Ophtalmology, Lippincott Williams and Wilkins A Wolters Kluwer Company, Baltimore, Maryland, 2000 4. Martin C. L.- Ophthalmic Disease in Veterinary Medicine, Manson Publishing, Ltd, 2005 5. Slatter D. - Fundamentals of Veterinary Ophtalmology, second edition, Churchill Livingstone, 1990 6. Tratat de Medicina Veterinara volumul V, 2009
Dr Iuliana Ionascu
Sef Lucrari FMV Bucuresti
Articole înrudite
-
Gestionarea durerii la câine şi pisică - protocolul AAHA și AAFP
-
Notiuni de baza despre radio-oncologia la animalele de companie
-
Abordarea anxietății de separare în îngrijirea primară veterinară
-
Sindromul de diaree hemoragică acută la câini
-
Tratamentul cu anticorpi monoclonali pentru gestionarea osteoartritei la câini
