Autentificare
updated 3:44 PM UTC, May 24, 2019

Examinarea neurologica la rumegatoare

Contents[Hide]

 

EXAMINAREA CLINICA - partea I 

O examinare neurologica trebuie efectuata ori de cate ori istoricul, plangerile, sau constatarile fizice sugereaza implicarea sistemului nervos. Obiectivul examinarii neurologice este localizarea zonei in care este afectat sistemul nervos.

 


Adesea si mai ales in neurologie, practicienii incearca sa asocieze un semn clinic unei anumite boli, omitand anomalii semnificative. Ar trebui folosit un formular de examinare neurologica pentru a avea garantia ca toti nervii si toate reflexele sunt evaluate, ca se inregistreaza constatarile si ca se permite astfel monitorizarea imbunatatirii sau deteriorarii starii animalului.

Lista cauzelor posibile este stabilita bazandu-ne pe semnalmentele si istoricul pacientilor. Din pacate, asa cum se intampla mai ales la animalele producatoare de alimente, un istoric realizat temeinic este de cele mai multe ori inexistent. Nu putem subestima in nici un fel puterea observatiei in neorologia animalelor de ferma.

Examinarea neurologica are sase parti:
1. Statusul mental
2. Nervii cranieni
3. Mersul si postura
4. Reactiile posturale
5. Reflexele spinale
6. Raspunsul la durere

Dintre acestea, statusul mental si mersul si postura sunt cele mai importante in localizarea leziunii.

creiar vaca

1. Statusul mental

Evaluarea statusului mental ofera cele mai importante indicii in diferentierea bolii intracraniene de cea extracraniala. Anomaliile statusului mental sunt legate de trunchiul cerebral sau de talamocortex.

a. Trunchiul cerebral: excitarea

Cea mai mare parte a parenchimului trunchiului cerebral este format din formatiunea reticulara sau asa numitul Sistem Reticular Activator Ascendent (SRAA). Formatiunea este responsabila pentru statusul excitarii animalului. Atunci cand este afectat, animalul devine somnolent. Pe masura ce boala progreseaza, intervine prostatia, apoi coma. Somnolenta este cel mai adesea prezenta in momentul examinarii la animalele la care este implicat trunchiul cerebral. Animalul este astfel mai linistit, fiind in acelasi timp constient de imprejurimile sale, rapunzand in mod adecvat la stimulii din mediul inconjurator. Evaluarea critica a comportamentului animalului este de o importanta majora; aceasta se face cand pacientul nu este stimulat, atunci cand este abordat. In cazul in care boala este asociata cu o diminuare a starii de excitare, boala este localizata la trunchiul cerebral.

b. Talamocortex: comportament

Talamocortexul implica functionarea cognitiva. Anomaliile pot fi evidente la pacientii care se invart compulsiv sau care imping capul atunci cand sunt examinati. Totusi, in cele mai multe cazuri, aceste semne nu sunt prezente. Animalul este de regula supus si reactioneaza slab la ceea ce il inconjoara. Poate chiar sta departe de cireada. Se observa astfel dezinteresul fata de mediul in care se afla, precum si separarea de acesta. Animalul se poate ciocni de lucruri. In boala corticala, orbirea este mediata central. Reflexele pupilare sunt normale in lumina lampii de diagnostic, dar se constata absenta bilaterala a raspunsurilor reflexe la nivelul ochiului prin amenintare. Din punctul de vedere al medicului veterinar, este adesea dificila separarea anomaliilor statusului mental, legate de scoarta cerebrala de cele legate de trunchiul cerebral. Informatia adunata de-a lungul timpului si observarea animalului in timpul examinarii trebuie sa fie evaluate critic, tinand cont de functiile fiecarei dintre cele doua parti ale creierului. Cele patru teste ale examinarii neurologice care evalueaza talamocortexul includ o evaluare a statusului mental, raspunsul la amenintari, raspunsurile la stimularea septului nazal si pozitionarea proprioceptiva. Rezultatele pot fi alterate la animalele fricoase, dar anomaliile ar trebui sa fie atunci bilaterale si simetrice.

Nervii cranieni
Exista 12 perechi de nervi cranieni, numarate de la I la XII, de la cel mai rostral pana la cel mai caudal. Nervii cranieni I (olfactivi) si II (optici) sunt asociati cu talamocortexul si sunt localizati rostral la baza talamocortexului. Nucleele nervilor III (oculomotor) si XII (hipoglos) sunt localizati in trunchiul cerebral. Memorarea localizarii nucleelor fiecarui nerv cranian ajuta lozalizarea leziunii in prezenta unui deficit de nerv cranian mediat.

Nervii cranieni sunt descrisi astfel:

Talamocortex
I Nervul olfactiv
II Nervul optic

Mezencefalul
III Nervul oculomotor
IV Nervul Trohlear

Puntea lui Varolio
V Nervul trigeminal motor

Santul bulbopontin
V Nervul trigeminal senzitiv
VI Nervul abducent
VII Nervul facial
VIII Nervul vestibulocohlear

Bulbul rahidian
IX Nervul glosofaringian
X Nervul vag
XI  Nervul accesoriu
XII Nervul hipoglos

Nu exista nici un test clinic sigur pentru evaluarea nervului I. Nervul IX (accesoriu) are intrari axonale impreuna cu primii trei nervi spinali cervicali si deficitul sau este mascat daca ceilalti nervi sunt intacti. Ca o consecinta, nervii I si IX nu pot fi examinati.

Nervul cranian II:
Nervul optic si caile vizuale
(Raspunsul la amenintare)
Rolul nervului optic este de a duce imaginea de la retina la cortexul vizual. Raspunsurile reflexe la ame­nintare nu evalueaza numai nervii optici dar si caile vizuale in intregime (retine, nervi optici, chiasma optica, caile de conducere, cortex occipital). Nervul optic necesita de ase­me­nea nervi faciali si nervii cerebelului intacti. Toate aceste structuri trebuie sa fie intacte pentru a obtine un raspuns. Caile vizuale includ doua parti: o parte extra-parenchimala in retine, nervi optici si chiasmul optic; si o parte intraparenchimala alcatuita din tracturile optice, radiatiile optice si cortexurile occipitale. Gestul de amenintare trebuie efectuat adecvat pentru a obtine un raspuns fiabil. Acesta nu este reflex deoarece implica creierul. Prezenta unui raspuns la amenintare este in analogie cu maturitatea cerebelului. Ar trebui sa fie prezent inca de la sfarsitul primei saptamani de viata a animalului, la animalele producatoare de alimente.

2. Cum sa efectuezi testul

Gestul amenintator trebuie sa fie efectuat la cel putin jumatate de metru distanta de capul animalului. Evitati sa ii faceti vant animalului. In acest moment este partea senzitiva a nervului trigeminal care este stimulata. Mana care nu ameninta tine partea opu­sa a capului si acopera ochiul care nu este examinat. Raspunsurile fiecarei parti sunt apoi comparate. La vaca, nu este nevoie sa acoperiti ochiul care nu este acoperit deoarece globii oculari sunt pozitionati lateral.

Bibliografie
1. BOLI VIROTICE SIÇêPRIONICE ALE ANIMALELOR- prof dr. Radu Moga Manzat
2. A SYSTEMATIC
APPROACH TO DISEASE OF THE NERVOUS
SYSTEM OF LIVESTOCK: http://www.fao.org/docrep/field/385559.htm
3. Food Animal Practice - David E. Anderson, D. Michael Rings
4. Veterinary Neuroanatomy and Clinical Neurology - Lahunta Glass

Continuarea acestui articol o puteti citi in numarul urmator al Revistei Veterinarul.

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 18:57