Autentificare
updated 4:35 PM UTC, Nov 14, 2019

Microclimatul in adapostul porcilor la ingrasat - observatii din practica

Incadrarea microclimatului printre principalii factori cu implicatii in productia si sanatatea animalelor de grajd, in protectia muncii si protectia mediului este pe deplin justificata si-si pastreaza evident semnificatia si in legatura cu ingrasarea porcilor. Fara a diminua importanta celorlalti factori de mare pondere ca furajele si furajarea, apa, rasa (hibridul), starea de sanatate a efectivului, tipul si starea adapostului, nu este totusi suficient recunoscuta influenta microclimatului in exprimarea potentialului biologic al animalelor.


Ambianta porcului la ingrasat trebuie sa se incadreze intre anumite limite de toleranta pentru temperatura, umiditate, volumul si miscarea aerului, concentratia in gaze nocive, incarcatura de praf, luminozitate.
Aceste limite sunt azi aproape unanim acceptate si dirijate, in adaposturile moderne, cu mijloace tehnice, uneori prin sisteme de ventilatie sofisticate.

Cel mai frecvent ventilatia are ca obiectiv parametrul temperatura la care de curand s-au adaugat umiditatea relativa si continutul de gaze cu efect toxic (amoniacul), controlate electronic. Cu toate acestea apar des probleme chiar si in spatiile supravegheate.

Se nasc in continuare inconveniente in privinta starii de sanatate si a comportamentului la efectivele ingrasate pentru ca nici una dintre instalatiile de aerisire nu poate sa fixeze, sa evacueze sau sa diminueze satisfacator volumele considerabile de praf care sunt neintrerupt generate in adaposturi. Este deci eronata conceptia ca tema microclimat  a fost  solutionata.

Tranzitul permanent al aerului prin spatiul grajdului sustine uscaciunea, formarea si turbionarea prafului.  Amoniacul, dioxidul si monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, metanul, nu sunt noxe care, in cazul functionarii normale a ventilatiei, sa devina periculoase. La atingerea unor concentratii nocive nici nu se ajunge. Mentinerea lor intre limite (Tab.1) este stapanita si poate fi considerata o chestiune  rezolvata.
Ramane murdaria aerosolizata (praful) agentul nesolutionat, mutat eronat in planul doi al atentiei, nefiind practicata nici o actiune directa, eficienta, de control asupra lui, pentru ca se considera, nejustificat, ca fiind atributia ventilatiei. Din aceste considerente prezentul articol se va ocupa  in mod special cu aceasta problema, lasand deoparte aspectele legate de ceilalti factori, bine studiati si cunoscuti.

Pneumopatiile, ca termen generic pentru influenta, pneumonie enzootica, PRRS, aspergiloza, micoplasmoza, circoviroza (PVC 2), s.a. trebuie atribuite deci prevalent aerosolilor din grajd. Porcul este de fapt dotat, de la nas la bronhiole, cu multiple mecanisme de aparare, dar acestea sunt deseori infrante de invazia masiva a prafului.

In ansamblu, praful poate fi considerat ca fiind suma tuturor microparticulelor negazoase care plutesc in aer. Originea lor este diversa, ele  constand in primul rand in escuamari de pe suprafata corpului porcilor (excremente uscate, epitelii), expectoratii, praf din furaje, asternut, etc.

Stabilirea si respectarea unui parametru orientativ pentru volumul tolerabil de praf, in conditii de productie, este foarte dificil.  Definirea in detaliu a prafului momentan este imposibila cu atat mai mult cu cat compozitia lui poate varia la intervale scurte. Se deduce ca aceste impuritati atmosferice sunt compuse dintr-o multitudine de substante anorganice si organice, multe biologic active, neavand nici o constanta in pastrarea raportului dintre ele. Fapt este ca imbolnavirile tractusului respirator se produc prin aportul aerogen de germeni (virusi, bacterii, endotoxine, spori  de micelii etc.) alergene si alte substante nocive. Teoretic concentratia acestora nu ar trebui sa ajunga la nivele periculoase de virulenta sau toxicitate.

Praful este insa ubicvitar si nu poate fi eliminat din adaposturi. Doar volumul total  si, intr-o oarecare masura, compozitia lui, pot fi influentate.

In boxele porcilor se ajunge, datorita raportului minimalizat dintre animal si volumul de aer la concentratii permanent ridicate de praf. Volumul de aer propriu zis, in care porcul este obligat sa respire intreaga viata, este redus, de fapt, la sub dublul dimensiunilor sale corporale. In acest spatiu praful este generat continuu iar mecanismele de reglare a microclimatului actioneaza cel mai slab. Aici sunt eliminate excrementele, se gaseste spatiul de furajare, odihna si miscare.

Fata de aceasta stare de lucruri, atitudinea frecventa de prevenire si tratare a bolilor conditionate de aceasta etiologie, cu medicamente, cel mai des cu antibiotice, denota o necunoastere a complexului cauzal, o incadrare gresita a patogenezei.

In cele ce urmeaza sunt expuse observatiile si masurile menite sa sprijine aceste rationamente. Ele au fost facute in Bavaria, Germania, de-a lungul a 12 ani, pe un efectiv mediu de 170 cap. porci la ingrasat, (hibrid dublu LR x Pi), intr-un adapost vechi de peste 30 ani, cu intretinerea pe gratare, cu  automate de furajare semiumeda, adapatori cu nipluri, ventilatie activa cu 5 trepte, reglabila manual, fara incalzire.Ventilatia functiona iarna pe treapta 1 si vara niciodata peste treapta 3.

Temperatura in grajd se situa iarna intre 20 – 220C, vara ocazional peste 30oC. Popularea se facea saptamanal cu 10 – 15 purcei, greutatea in jur de 30 kg, pe masura livrarilor pentru sacrificare de 12 porci pe saptamana, greutatea in jur de 115 kg. Grajdul a fost permanent populat in intreaga perioada de observatie.

Marimea grupelor in boxe a fost de 10 – 15 porci. Furajarea era asigurata cu doua retete de furaj combinat. (Tab. 2).

Inainte de aplicarea procedeului de combatere a prafului, despre care va fi vorba mai jos, in acest grajd domnea o atmosfera uscata, incarcata de praf si un miros penetrant, chiar in conditiile functionarii normale a ventilatiei. Orice agitatie in efectiv era insotita de un „cor“ de tuse. Pierderile prin mortalitate se situau la peste 6 %. Erau consumate cantitati mari de antibiotice iar sporurile medii / cap / pe zi se plasau in jur de 600 g.

Tinand seama de consideratiile introductiv enuntate si de situatia economica nesatisfacatoare a ingrasarii porcilor, a fost initiata asanarea microclimatului, cu precadere a spatiului aerian. Un procedeu de spalare a aerului prin aspersare cu apa era evident cea mai adecvata masura de  „curatare“ a aerului. In acest scop a fost folosita o pompa de inalta presiune deservita manual. Actiunea se efectua o data pe zi, indiferent de anotimp, temperatura exterioara, greutatea animalelor sau varsta. Spalarea privea animalele, suprafetele interioare, aleea de furajare. Consumul de apa si de energie electrica, cat si timpul de lucru sunt redate in Tab. 3.

Datele se refera la un efectiv mediu de 170 capete si o suprafata totala a pardoselii de 200 mp. Reperele cu alte dimensiuni se calculeaza dupa caz.

Au fost obtinute urmatoarele efecte:
- Porcii dispun timp de mai multe ore pe zi de un aer cvasi purificat, sarac in germeni
- Umiditatea relativa a crescut la 90 – 100 % si a ramas ridicata in urmatoarele 24 de ore.
- Mirosul in adapost s-a redus simtitor.
- Cantitatea de praf scade cu 90% . (dupa literatura daneza).
- Emisiunile s-au diminuat evident.
- Animalele se simt vizibil foarte bine, agresiunile in grupa dispar.
- Invazia de muste nu mai este o problema.
- Tusea a disparut cu desavarsire, numarul de animale bolnave s-a redus extrem. Imbolnavirile cu etiologie infectioasa n-au mai jucat nici un rol.
- Canibalismul nu a aparut.
- Pe langa fixarea prafului s-a putut constata si un efect dezinfectant al apei aspersate, explicat prin dizolvarea instan­tanee  a amoniacului atmosferic in jetul de  apa. Ia nastere o solutie bazica cu pH 8,7 – 8,9, bacteriostatica!
- Dusul activeaza circuitul sangvin si sistemul imunitar (Efectul Kneipp).
- Udarea porcilor nu pune in nici un fel in pericol sanatatea acestora.
- Sporurile medii pe cap si zi furajata au crescut cu peste 20 % fata de realizarile dinaintea aspersarii si au ramas tot timpul la un nivel ridicat (tab. 4 si 5)  
- Deosebit de important este faptul ca pe tot parcursul intregului interval de aplicare a procedeului (12 ani) nu au fost folosite niciodata medicamente sau substante dezinfectante (de nici un fel).
- Dezinfectiile au fost inlocuite prin spalarea temeinica a boxei cu jet de apa sub inalta presiune.

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 18:59