banner abonamente

Autentificare
updated 2:14 PM UTC, Apr 19, 2019

Metode de prim-ajutor si hranire pentru puii de pasari salbatice

Mai multi sau mai putini dintre noi am avut de-a face cu situatii in care ne-au fost prezentati pui de pasari salbatice in diferite stadii de dezvoltare si de sanatate si ne-a fost cerut sfatul cu privire la tratamentul, ingrijirea si hranirea lor.


Intr-o astfel de situatie cel mai important aspect il reprezinta identificarea speciei, in vederea evaluarii corecte a starii de sanatate (pozitia aripilor, pozitia capului, ciocul deschis, mirosul ciudat pot reprezenta doar manifestari defensive sau de stress si nu neaparat semne clinice ale unei boli).

Odata identificata specia, se poate face o evaluare a starii de sanatate precum si o estimare a varstei. Aceasta din urma este extrem de importanta deoarece nu sunt putine situatiile in care puii parasesc cuibul, dar sunt in continuare ingrijiti de parinti. Pentru ochiul neavizat acestia pot parea parasiti. In aceasta situatie se recomanda repunerea lor in libertate in zona in care au fost gasiti, daca medicul constata ca puiul nu manifesta semne de boala. Trebuie precizat ca puiul nu se afla in pericolul de a fi respins de parinti, in urma contactului cu omul, cum gresit se poate crede.

3Daca puiul este ranit sau prezinta vreo afectiune, dupa diagnosticare va fi evaluata capacitatea de refacere a acestuia in vederea stabilirii posibilitatii de a fi reintegrat in mediul salbatic. Aceasta estimare este foarte importanta pentru a asigura o calitate a vietii individului in mediul natural (hranire, deplasare, aparare), in caz contrar, daca pasarea prezinta fracturi multiple, traumatisme ale coloanei vertebrale, lipsa unuia sau a mai multor membre sau parti din acestea, traumatisme oculare si deficit vizual etc, cu siguranta calitatea vietii va avea de suferit. Aceste situatii sunt greu de suportat si evaluat, dar trebuie tinut cont de faptul ca vorbim de animale salbatice, iar eliberarea unui astfel de animal nu reprezinta decat un act de infatuare sau egoism uman, cu condamnarea la o moarte sigura a acestuia. O abordare corecta a situatiei inseamna si luarea in calcul a eutanasiei. Consider un act de cruzime pastrarea in captivitate a unui astfel de exemplar, deoarece asigurarea hranei, apei si a unui adapost nu au cum sa fie suficiente. Se poate incerca, in cazul speciilor amenintate cu disparitia, contactarea forurilor abilitate, in vederea relocarii pasarii respective intr-un centru de conservare, daca acest lucru este posibil.

In cazul in care stabilim ca avem de-a face cu un pui care, cu siguranta, ar trebui sa se afle in cuib, daca starea de sanatate o permite, este recomandata identificarea cuibului din care a cazut si repunerea puiului in cuib. Apoi este indicata supravegherea o perioada de cateva ore a cuibului, pentru a ne asigura ca parintii se intorc la cuib si hranesc puiul. In caz contrar, puiului i se asigura un mediu optim (caldura, umiditate si, daca este posibil, oxigenoterapie). Daca nu exista probleme digestive (voma) sau neurologice (coma, convulsii), pentru rehidratare, cea mai adecvata cale de administrare este cea orala, aceasta fiind rapida, directa si eficienta. Pentru rehidratare se poate folosi Solutie Ringer Lactat sau Lectade, cantitatea recomandata fiind de 1-2% din greutatea corporala, administrata de 4 – 5 ori pe zi.

Cel mai adesea am avut de-a face cu pui de pasari rapitoare, turturele, pescarusi, mierle, drepnele si chiar caprimulgi. Voi prezenta pe scurt ingrijirea rapitoarelor si a drepnelelor.

20 zile 4Cel mai des intalnite pasari rapitoare intalnite la noi sunt soimii, ulii, vindereii, ciufii de padure si chiar bufnitele. In cresterea puilor se implica ambii parinti. Puii care sunt gasiti abandonati pot prezenta hipotermie, rani provocate de caini sau pisici, emaciere. La manipularea pasarilor rapitoare, indiferent de varsta, o atentie sporita trebuie acordata ghearelor si ciocului, singurele arme defensive ale acestora.

Dupa asigurarea caldurii (minim 15 - 20 min), se poate incepe rehidratarea, care va continua cel putin pana la aparitia primelor fecale, si de-abia atunci se poate administra hrana. Daca puiul nu defeca in 3 ore de administrare a fluidelor, ar trebui totusi hranit, dar cu cantitati mici, pana la aparitia fecalelor. Hranirea unui pui inainte ca acesta sa fie incalzit si rehidratat cu siguranta il va omori. Principalele semne ale deshidratarii sunt enoftalmia si prezenta salivei ingrosate si lipicioase. Pentru rehidratare se pot folosi solutie Ringer Lactat si dextroza 5%, in parti egale.

Pentru hranire se pot folosi prepelite sau soareci, iar in functie de varsta puilor, acestia pot fi administrati intregi, decapitati sau chiar tocati. Este foarte important sa nu se foloseasca doar carne macra sau pui de o zi, deoarece raportul Ca: P nu este suficient, putand duce la aparitia bolii metabolice a oaselor chiar si dupa cateva zile de administrare (curbarea oaselor lungi, chiar fracturi). O sursa foarte buna de calciu usor asimilabil este reprezentata de coada soarecilor. Pe intreaga perioada de ingrijire, ar trebui sa se tina o evidenta stricta a evolutiei animalului.

La fel de important ca hranirea este si pregatirea pasarilor pentru eliberare. Trebuie tinut cont ca acestea vor fi nevoite sa isi procure singure hrana, ceea ce inseamna ca ar trebui „antrenate“ in acest sens. De aceea, intarcarea ar trebui realizata prin administrarea de hrana vie. De-abia dupa ce puiul isi captureaza singur hrana, se poate considera apt pentru eliberare.

O alta specie destul de des intalnita in ultimul timp este drepneaua neagra (Apus apus). Din ce in ce mai multi pui cazuti sunt adusi in cabinete si, din pacate, sunt condamnati, datorita grabei celui care ii examineaza sau lipsei de informatii.

ei2 2

Aceste pasari isi petrec 90% din viata in zbor, hranindu-se cu insecte pe care le vaneaza (afide, tantari, paianjeni aerieni, furnici aeriene etc.). In mod normal, aceste pasari nu au ce cauta la sol. Pot fi gasite pe sol doar cand sunt ranite, deshidratate, extenuate sau pui cazuti din cuib. Este foarte important ca, in cazul in care avem de-a face cu un astfel de pui, sa stim exact cum putem interveni pentru a-l salva. De cele mai multe ori se prescrie o hrana necorespunzatoare, formata din carne, viermi de carne, de pamant, hrana de caini sau pisici, malai, paine, lapte praf, oua, ficat, seminte, hrana pentru pasari insectivore, fructe etc. Pentru a putea gazdui un astfel de pui avem nevoie de o cutie de carton si nu de o colivie (pasarea s-ar putea speria si si-ar putea strica penajul, ceea ce ar compromite sansele de eliberare), in care putem pune prosoape de hartie ce pot fi schimbate usor pentru a mentine igiena. In captivitate, singura hrana care ar trebui administrata este reprezentata de greieri. Oricare alta nu face decat sa inrautateasca starea pasarii si creste perioada de recuperare, daca aceasta se mai poate realiza (distrugerea penajului, scaderea imunitatii, modificari osoase).

evolutie pui drepnea neagra 2 a

Avand in vedere ca detinerea in captivitate a acestor pasari este imposibila, pot spune ca putina atentie si grija in alegerea hranei pot aduce o satisfactie imensa la eliberarea fiecarui exemplar ingrijit.

Exista situatii in care, chiar daca ne dorim sa salvam un animal salbatic, sa nu putem datorita lipsei de informatii, a spatiului, timpului necesar, personalului etc. In aceste cazuri, pentru a putea da o sansa fiecarei vieti, ar trebui sa luam in calcul colaborarea cu alti colegi medici veterinari sau transferul pacientului catre organizatii abilitate sau centre de conservare.

manipulare necorespunzatoare drepnea

pui vinderel MBD

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 19:01