banner abonamente

Autentificare
updated 10:45 AM UTC, Mar 19, 2019

Toamna in crescatoria de porumbei

Este un sezon mai putin interesant din punct de vedere a columbofililor, insa cu o importanta deosebita cu privire la rezultatul zborurilor din anul urmator. Naparlirea remigelor din aripa si calitatea penelor noi au o importanta majora in succesul competitional a anului urmator.

De aceea, in aceasta perioada, alimentatia porumbeilor trebuie sa fie echilibrata cu continut suficient de proteine si microelemente, este indicata cresterea procentului boabelor leguminoase si oleaginoase in ratia zilnica. Tot in aceasta perioada, datorita stressului produs de naparlire si eforturilor cerute de concursurile puilor, apar cel mai des si imbolnavirile cele mai pagubitoare a efectivelor de porumbei.

La sfarsitul verii a fost la ,,moda” o boala respiratorie foarte molipsitoare. Primele simptome am observat inca din luna iulie, dar atunci s-a imbolnavit numai un singur porumbel, care s-a si vindecat dupa un tratament cu Enrofloxacina. La scurt timp am observat ca si perechea lui are respiratie putin afectata, dar simptomele fiind mai putin pronuntate, nu i-am dat o importanta prea mare. imbolnavirea masiva s-a declansat la inceputul lunii august. Au fost afectate toate categoriile de varsta, dar primele cazuri le-am observat la porumbeii adulti apoi si la pui.

Simptomele, respiratie zgomotoasa, tuse uscata repetata, conjunctivita seroasa, nasul murdar, erau mult mai accentuate decat in cazul primelor exemplare si a aparut deodata la mai multi porumbei. Starea generala a porumbeilor afectati nu era rea, de a lungul evolutiei bolii porumbeii au pastrat conditia fizica avuta mai inainte, eventual au slabit putin. Initial, banuind ca este vorba de micoplasmoza, sau ornitoza, am incercat iar cu Enrofloxacina, dar simptomele nu s-au ameliorat, ba au aparut chiar si cazuri noi in timpul tratamentului.

Apoi am mai incercat si cu Tilozina, dar rezultatul de asemenea a intarziat sa apara. insa dupa o evolutie de 10-12 zile simptomele au inceput sa fie mai sterse si in scurt timp porumbeii s-au si vindecat. Dupa aceea nu am mai tratat nici un porumbel, iar cu timpul aproape tot efectivul s-a imbolnavit si s-a si vindecat fara nici un tratament. Probabil ca si primele cazuri se vindecau fara tratamente. Boala a tinut timp de 30-40 de zile in efectiv (cc. 50 de capete) si nu am avut nici o mortalitate cauzata de aceasta boala.

Totusi cred ca sunt binevenite folosirea vitaminelor, produselor imunostimulatoare, electrolitilor si nici antibioticele cu sprectru larg nu au ce sa strice. in scurt timp am aflat si din alte parti a tarii de cazuri asemanatoare foarte numeroase. Simptomele erau caracteristice complexului respirator descris la pasari cu etiologie mixta: micoplasmoza, clamidioza si unele virusuri, (in special de herpesvirus), dar dupa parerea mea a fost vorba de o boala virala, cunoscuta de catre columbofili mai de mult, descrisa in literatura de specialitate sub numele de tusea uscata, sau coriza uscata a porumbeilor.

Simptome foarte asemanatoare intalnim in laringotraheita infectioasa descrisa la gaini, produsa de herpesvirus. in luna septembrie am auzit de mai multe cazuri de imbolnaviri cu urmari mult mai grave, care au afectat numai puii. Au fost cazuri cu evolutie supraacuta, cu mortalitati dupa 24 de ore de la aparitia simptomelor, care erau necaracteristice, practic numai faptul ca porumbeii erau mai tristi, stateau retrasi intr-un colt al crescatoriei, iar a doua zi erau deja morti. Am citit cazuri cand tot, sau aproape tot efectivul de pui a murit. Mai tarziu am auzit si alte cazuri cu o evolutie mai lunga cu dejectii diareice, apoase, de culoare verzuie.

Pasarile bolnave au slabit mult, ajungad cahectice in 2-3 saptamani. Din fericire boala nu a aparut la mine in crescatorie si nici cazuri clinice nu am vazut, dar am fost apelat prin telefon din aproape toate colturile tarii cu imbolnaviri asemanatoare. Pentru cei interesati am recomandat sa foloseasca Enteroguard si se pare ca nu au mai aparut cazuri noi la cei care au respectat recomandarea mea. in urma lecturarii literaturii columbofile am ajuns la concluzia ca este vorba de o boala infectioasa, produsa de o asociere de adenoviroza si colibaciloza, cunoscuta de columbofili si descris sub numele de adeno-coli. Nu este exclus, sau poate cel mai plauzibil este o etiologie mixta, cand diferite virusuri ataca organismul porumbelului cu sistem imunitar slab, in urma infectiei cu circovirusuri. in reviste columbofile am mai citit numeroase cazuri asemanatoare dupa anul 2000 in tarile occidentale.

Dupa observatiile lor imbolnavirile erau mai grave si mai dese in crescatoriile, unde puii erau tinuti impreuna cu porumbeii adulti, sau unde puii de toamna-vara cohabitau cu cei de primavara. Ca etiologie era vorba de o infectie mixta de circoviroza, adenoviroza, colibaciloza si uneori chiar si salmoneloza. Ca diagnosticul diferential cu mare probabilitate am exclus paramixoviroza, porumbeii afectati fiind vaccinati si inca cu vaccinuri de la producatori diferiti. Totusi nu am certitudinea ca nu erau cazuri supraacute, sau atipice, fiindca mai tarziu am aflat si de imbolnaviri cu simptomatologie clasica. Majoritatea acestor cazuri erau din alte efective, decat cele cu evolutie fulgeratoare, dar ulterior au mai aparut si cazuri evidente si in unele dintre aceste crescatorii.

Ar mai fi circoviroza, dar cazurile sunt cu evolutie mai lenta, dar dupa cum am mai amintit si acest virus contribuie la aparitia bolii, chiar daca nu singur, ci in asociere cu alti agenti patogeni. Toate cele scrise mai inainte, referitor la agentul etiologic, sunt numai speculatii, un diagnostic sigur se poate stabilii numai dupa un examen de laborator, pe care trebuie sa recunosc ca am omis sa cer, chiar si in cazul porumbeilor mei. Am avut si eu in anul 2010 porumbei cu simptome asemanatoare la care cu Enteroguard am obtinut vindecari destul de bune. Exemplarelor deshidratate si cahectice, am administrat Rehidravit cu sonda ingluviala (un tub subtire de cauciuc) obtinand si la ei vindecari, insa numai la cazuri mai putin avansate. Prin urmare nici in anul curent nu ne-au ocolit epizootiile si in special la tineret. Deci vaccinarea de vara contra paramixovirozei a puilor si mai tarziu, pe la mijlocul lunii septembrie, a celor din seriile mai tardive, nu este deloc neglijabila. Din pacate deocamdata la noi in comert nu sunt vaccinuri pentru celelalte boli descrise mai inainte, neramanand decat respectarea masurilor generale de bunastare a efectivelor, alimentarea cat mai echilibrata si evitarea stressului produs de supraaglomerare. Un medicament indicat cu efect imunostimulator este Adenosanul, sau Gamba - immun, care contin imunoglobuline. Aceste masuri generale, sau administrarea medicamentelor per os, nu cere neaparat implicarea medicului veterinar, dar dupa orice episod de imbolnaviri infectioase, este binevenita o dezinfectie, iar la acest capitol deja ar putea sa aiba si medicul veterinar cate ceva de spus.

Ultima modificareMiercuri, 01 August 2018 22:12
Dr Szabo Zoltan

M-am născut la 30.XI.1959 în localitatea Cristuru Secuiesc. Copilăria am petrecut în oraşul Odorheiu Secuiesc. În anul 1985 am absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, obţinând diploma de Dr. medic veterinar. Încă din copilărie sunt un crescător împătimit de porumbei, şi deoarece sper că sunt  mulţi crescători de porumbei intersaţi de activitatea mea columbofilă, m-am gândit să vă împart cu ajutorul blogului: http://zoliszaboro.blogspot.ro