banner abonamente

Autentificare
updated 2:14 PM UTC, Apr 19, 2019

Tehnici de hranire enterala la pisica - partea 2-a

Tehnici abordate: Intubatia gastrica prin laparatomie; Intubatia gastrica percutanata; Intubatia prin enterotomie. Pentru a citi prima parte: click aici...

1. 3. Intubatia gastrica prin laparatomie

1.1. INDICATII

Hranirea pe termen lung ( luni ) a animalelor cu boli cronice, a celor cu interventii chirurgicale sau traume la nivelul cavitatii bucale, faringelui, laringelui sau esofagului.

1.2. CONTRAINDICATII:

Afectiuni gastrice cum ar fi obstructia gastrica, gastritele, ulcerele sau neoplasmele, anorexie de scurta durata, animale comatoase sau dispneice cu risc crescut de bronhopneumonie prin aspiratie.

2. AVANTAJE:

Toleranta buna, posibilitatea utilizarii unui tub cu un diametru suficient de mare incat sa permita administrarea unor diete veterinare trecute prin blender.

2.1. DEZAVANTAJE:

Necesitatea anestezierii animalului si a deschiderii cavitatii peritoneale. Obligativitatea mentinerii tubului timp de cel putin 14 zile, pana la formarea unor adeziuni permanente intre stomac si peretele abdominal.

2.2. POSIBILE COMPLICATII:

Infundarea tubului se previne prin lavajul cu apa al acestuia dupa fiecare hranire, iar deblocarea lui se poate realiza folosind cantitati mici de bauturi carbogazoase. in cazul in care tubul nu este astupat dupa fiecare hranire, scurgerea acidului gastric va produce arsuri cutanate. Hrana administrata prea repede, sau cea rece, poate duce la aparitia vomei sau a diareii, iar cea fierbinte va determina aparitia arsurilor. inlaturarea prematura a tubului prezinta riscul contaminarii cavitatii abdominale cu continut gastric si aparitia consecutiva a peritonitei.

2.3. MATERIALE NECESARE:

Anestezice, cateter Foley, lama de bisturiu Nr. 11, ac, portac, fire de sutura resorbabile si neresorbabile, colier elisabetan.

2.4. TEHNICA OPERATORIE:

Pregatirile preoperatorii sunt similare oricarei laparatomii. Dupa deschiderea abdomenului, varful cateterului Foley este adus la acest nivel printr-o incizie in peretele abdominal stang – Figura 1.

veres 1

Este exteriorizat stomacul si o sutura in bursa este plasata pe peretele ventrolateral al acestuia, la distanta egala intre mica si marea curbura, utilizand un fir resorbabil 2-0 sau 3-0 . Centrul acestei suturi se perforeaza cu varful lamei de bisturiu Nr.11 si prin orificiul astfel creat, varful tubului se introduce in stomac – Figura 2.

veres 2

 

Sutura in bursa se strange in jurul lui, se umfla balonasul cu care cateterul este prevazut si cu miscari usoare de tractiune, se aduce in contact peretele exterior al stomacului cu cel interior al abdomenului. Pexia intre cele doua structuri se realizeaza prin patru-cinci puncte de sutura cu fir resorbabil 2-0 sau 3-0. Abdomenul este inchis dupa tehnica obisnuita, iar tubul se fixeaza la piele utilizand material neresorbabil. MENtIUNI: Tubul nu va fi folosit in primele 24 de ore pentru a permite aparitia rapida a gastropexiei si va fi mentinut in situ timp de minim 14 zile . Necesarul zilnic de hrana va fi impartit in 4-6 mese pe zi. Daca inlaturarea prematura a tubului este observata in primele 24 de ore, aceleasi incizii pot fi folosite pentru fixarea altuia.

3. 4. Intubatia gastrica percutanata:

3.1. INDICATII:

Candidati pentru acest tip de intubatie sunt pisicile cu traume si chirurgie faciala sau cele cu boli sistemice insotite de anorexie.

3.2. CONTRAINDICATII:

Obstructie gastrica, gastrita, ulcer, neoplasme faringiene, esofagiene sau gastrice, buzunar esofagian sau megaesofag, animale cu risc de aspiratie pulmonara.

3.3. AVANTAJE:

Incizie abdominala mult mai mica decat in cazul intubatiei gastrice prin laparatomie.

3.4. DEZAVANTAJE:

Introducerea unui tub rigid prin cavitatea bucala pana in stomac, necesita existenta unui pasaj liber si sanatos intre cele doua organe, pentru a evita agravarea unor leziuni preexistente. Locul de incizie a peretelui gastric nu poate fi controlat cu exactitate. Obligativitatea mentinerii tubului timp de cel putin 14 zile, pana la formarea unor adeziuni permanente intre stomac si peretele abdominal.

3.5. POSIBILE COMPLICATII:

Perforarea splinei sau a ficatului in cazul manipularii neindemanatice a tubului rigid.

3.6. MATERIALE NECESARE:

Anestezice, cateter Foley, tub rigid de intubatie, lama de bisturiu, ac, portac, fire de sutura resorbabile si neresorbabile

3.7. TEHNICA OPERATORIE:

Pacientul este anesteziat si contentionat in decubit lateral drept, realizandu-se toaleta mecanica si chimica a peretelui abdominal lateral. Tubul rigid se introduce in cavitatea bucala si se avanseaza cu atentie pana cand ajunge in stomac. Este evidentiat prin palpatie in apropierea flancului stang si manipulat pana la 1-2 cm de ultima coasta si apofizele transverse. Deasupra sa se incizeaza pe o lungime de 2- 3 cm, pielea, musculatura si peritoneul, pana la evidentierea stomacului - Figura 3.

veres 3

 

Se fixeaza in peretele gastric, o sutura in bursa si folosind lama de bisturiu Nr.11, se punctioneaza centrul sau suficient de mult incat sa poata fi exteriorizat varful tubului – Figura 4.

 

veres 4

In orificiul astfel creat se introduce varful unui cateter Foley si se aplica tractiune asupra suturii in bursa, retragand concomitent tubul rigid introdus anterior prin gura. Se umple balonul cateterului cu ser fiziologic, se aduce in contact cu partea interna a peretelui gastric si se strange sutura in bursa. Stomacul este fixat la peretele abdominal prin aplicarea a 3-4 puncte de sutura cu material resorbabil. Urmatorul pas il reprezinta refacerea planurilor anatomice si fixarea tubului la piele .

4. 5.Intubatia prin enterotomie

4.1. INDICATII:

Animale supuse unor interventii chirurgicale abdominale ( gastrice, pancreatice, biliare) si care necesita menajarea unui anumit segment al tubului digestiv.

4.2. AVANTAJE:

Posibilitatea evitarii tractului gastrointestinal superior, asigurarea suportului nutritional pentru enterocite, reducerea secretiei enzimelor pancreatice.

4.3. DEZAVANTAJE:

Necesitatea utilizarii unor diete lichide, risc crescut de peritonita.

4.4. POSIBILE COMPLICATII:

Indepartarea prematura a tubului se poate preveni prin aplicarea unui colier elisabetan iar perforarea jejunului poate fi evitata folosind tuburi moi, flexibile. Diareea se datoreaza cel mai adesea compozitiei sau osmolaritatii dietei si nu modului de administrare a acesteia.

4.5. MATERIALE NECESARE:

Anestezice, tub de cauciuc, lama de bisturiu, ac, portac, fire de sutura resorbabile si neresorbabile.

4.6. TEHNICA OPERATORIE:

Laparatomia se realizeaza pe linia alba. Varful tubului este introdus in cavitatea abdominala printr-o incizie realizata in partea dreapta sau stanga a abdomenului cu o lama de bistriu Nr.11. Se selecteaza un segment jejunal, se incizeaza stratul seromusculos pe o lungime de 1-1,5 cm la nivelul marginii antimezenterice, dupa care in punctul cel mai aboral al acestei incizii se perforeaza mucoasa cu ajutorul unei lame de bisturiu - Figura 5.

veres 5

Pe la acest nivel este introdus capatul tubului si este avansat 15-20 cm in interiorul intestinului, in sens aboral –Figura 6.

veres 6

Portiunea de tub care iese din intestin este plasata in incizia seromusculoasa si suturata in acest tunel prin intermediul unei suturi Cushing cu material resorbabil 4-0 sau 5-0 – Figura 7.

veres 7

Segmentul intestinal la care s-a lucrat este suturat de peretele abdominal intern prin 3-4 puncte de sutura pentru realizarea unei cat mai bune enteropexii, iar partea externa a tubului la piele printr-o sutura cu material neresorbabil. Pacientii cu astfel de tuburi pot fi hraniti imediat dupa interventie. Pentru a preveni indepartarea prematura a tubului acesta trebuie inclus intr-un pansament abdominal.

5. Bibliografie

1. August R. John (2005) Consultations in Feline Internal Medicine, 5th edition, Saunders 2. Bexfield Nick, Lee Karla (2010) BSAVA Guide To Procedures In Small Animal Practice, BSAVA 3. Birchard J. Stephen, Sherding G. Robert (2006) Saunders Manual of Small Animal Practice, 3rd Edition . B.Saunders Co. 4. Drobatz J. Kenneth ,Costello F. Merilee (2010) Feline emergency and critical care medicine, 1st edition, Wiley-Blackwell 5. Fossum TW, Johnson AL, Schulz KS, Sein HB (2007) Small Animal Surgery, 3rd edition, Mosby 6. Hacket B. Timothy, Mazzafero M. Elisa (2006) Veterinary emergency and critical care procedures, Wiley-Blackwell 7. Morgan V. Rhea (2007) Handbook of small animal practice, 5th edition, Saunders 8. Norsworthy D. Gary, Grace Fooshe Sharon ,Crystal A. Mitchell , Tiley P. Larry (2010) The feline patient, 4th edition, Wiley-Blackwell 9. Nelson RW, Couto CG (2003) Small animal internal medicine, 3rd edition, Mosby, 10. Plunket S.J (2000) Emergency Procedures for The Small Animal Veterinarian,2nd edition, Saunders Ltd. 11. Seim B.Howard (1999) Feeding tube placement,Waltham Feline Medicine Symposium, TNAVC , 12. Tams T. Rodd (2003) Handbook of small animal gastroenterology, 2nd edition, Saunders

Ultima modificareMarți, 31 Iulie 2018 19:45
Dr Sebastian Veres

Cabinet Medical Vetomed