banner abonamente

Autentificare
updated 2:14 PM UTC, Apr 19, 2019

Nevropatii abdominale

Desi aceasta patologie nu este atit de bine studiata in medicina veterinara, totusi se cunosc, comparativ cu aceleasi nevropatii abdominale la om, o serie de tulburari exprimate ca o consecinta a conexiunilor sistemului nervos de relatie cu sistemul nervos vegetativ. intre acestea se pot include atit tulburarile functionale determinate de cresterea tonusului unei componente a S.N.V. (simpatic sau parasimpatic) si uneori chiar cele ce sunt consecinta unei amfotonii.


La cal, au inceput sa devina din ce in ce mai cunoscute leziunile provocate de interventia larvelor de strongili asupra marilor vase tulburind intregul lor perete prin infiltratii si inlocuirea tesutului elastic cu tesut conjunctiv scleros si depozitarea aici a sarurilor minerale. Prin adventicea acestor vase trec de la ganglionul celiac la plexul mezenteric anterior si posterior caile vegetative, distribuindu-se la peretii gastrointestinali si facind astfel jonctiune cu plexurile intramurale (Meissner si Auerbach). Asa cum a aratat Danielopolu in 1914, la nivelul ganglionului solar pot aparea leziuni care pot sa explice tulburarile viscerale in tifosul exantematic. R e i -lly arata influenta iritatiilor sistemului neurovegetativ la un anumit nivel, care pot provoca la distanta tulburari mari, prin angiospasme sau dilatatia care urmeaza angiospasmelor explicind astfel aparitia unor leziuni si la nivelul tubului digestiv si mai ales la segmentul intestinal sau chiar la nivelul rinichiului. Adamesteanu si col., 1954, arata de asemenea ca iritatiile electrice ale plexurilor periarteriale colice sau ale plexului solar determina pe linga exagerarea peristaltismului (la cal) si stari hemoragipare pe seroasa anselor colice, a tuturor intestinelor si a mezenterului ; excitatiile electrice, mecanice, chimice pot determina enterospasm sustinut, cit dureaza excitatiile respective. Procesul dinamic intestinal si vascular isi revine dupa incetarea excitatiei in 30—60 minute, cu revarsari serosangvine de intensitate variata atit in lumenul intestinului cit si in peritoneu.
sunt momente cind sistemul intramural poate sa nu fie supus, temporal cel putin, influentei sistemului nervos extrinsec asa cum o arata de altfel si continuarea functiunilor intestinului in vitro. Experimental pe ciini, iepuri, cobai C. Adamesteanu si I. Adamesteanu, 1939, au aratat ca chiar sectionind orice afluenta extrinseca a sistemului nervos la sistemul intramural acesta isi revine in 24—48 de ore din punct de vedere functional si conduce pentru o lunga perioada de timp secretiile si miscarile gas-trointestinale (vezi dilatatia acuta idiopatica a stomacului la cal). Functiile intestinale sunt asigurate prin acest sistem intrinsec, care pastreaza peri-stailtismul gastrointestinal pe toata intinderea lui, raspunzind la toate excitatiile mecanice, fizice, chimice, humorale, hormonale etc.
Evacuarea si tranzitul intestinal sunt determinate, probabil prin reflexele axonale, asigurindu-se impingerea materialului spre segmentele posterioare ale tubului digestiv. Actiunea se produce in acelasi fel, atit la nivelul diferitelor segmente intestinale cit si la nivelul diferitelor sfinctere (cardia, pilor, valvula ileocecala).
Sistemul nervos extrinsec controleaza contractiile peristaltice, simpaticul diminuind secretiile si erescind tonusul sfincte.relor, parasimpaticul actionind invers. Diversele leziuni ale maduvei spinarii in care se gasesc si pericarionii vegetativi, pot de asemenea sa influenteze direct sistemul neurovegetativ sau prin leziunile respective senzatiile sa nu mai fie transmise la encefal, astfel incit sa produca o deconectare a sistemului nervos central fata de sistemul neurovegetativ periferic. Legatura strinsa si echilibrul intre aceste teritorii si centrii asigura asa-zisa eutonie a sistemului neurovegetativ ; dis-tonia se reflecteaza asupra tubului gastrointestinal in ceea ce priveste mo-tilitatea, secretia si circulatia acestuia.
Cauzele care pot influenta sistemul nervos, rupind echilibrul functional, sunt de ordin traumatic, toxic, alergic, meteorologic, endocrin, carential, organic. Disendocriniile influenteaza deosebit de mult excitabilitatea sistemului nervos. De altfel si dezechilibrul umoral ionic sau hormonal tisular influenteaza deviatia intr-un sens sau altul a echilibrului sistemului neurovegetativ prin cantitatile mai mari de potasiu, calciu, sodiu, fosfor, magneziu sau prin histamina (substanta vasodilatatoare), tiamina (vasoconstric-toare), metilguanidina (spasmogena). Sensul deviatiei starii functionale depinde de predispozitia si constitutia animalului, de modificarile morfologice locale ale unui teritoriu pregatit prin procese toxice, degenerative, inflamatorii etc. El este legat mai ales de specie, individ, tipul mono- sau plurien-docrin, de virsta si de alte cauze legate de individ, corespunzind diferitelor organopatii, diverselor disendocrinii.
Manifestarile distoniei vegetative pot fi exprimate sub forma de sindroame generale sau particulare ca vago- sau simpaticotonii, amfo- si hipotonii uni-sau pluriviseerale, localizate numai la tubul digestiv, altele cuprinzind si alte sectoare cum ar fi cel respirator, circulator, renal etc. Tulburarile sunt manifestate prin modificari ale motricitatii intestinale (spasm sau atonie), tulburari secretoare (hipo- sau hiperseeretie), circulatorii (congestie, ischemie), provocind asa-zisele nevroze viscerale," care corespund tulburarilor functionale sau organice ale sistemului nervos. Tulburarile pot sa apara la distante mari de teritoriul iezionat, asa cum se observa cind intervin factorii alergici care declanseaza fenomene vasomotoare la distanta, purpurele de origine toxiinfectioasa exprimate prin leziunile care se incadreaza in fenomenul Sanarelli-Schwartzmann.
Ca aceste tulburari sunt consecinta nevrozelor abdominale o demonstreaza rezultatele spectaculoase obtinute prin terapia rantispasmotica cu novocaina (administrata intravenos), atropina, blocajul novocainie si chiar unele interventii chirurgicale pe sistemul neurovegetativ (splanhnicectomia, simpa-tectomia).
Dintre nevrozele abdominale mai bine individualizate sunt: sindromul gastro-cardio-pneumic si sindromul solar. Participarea sistemului nervos si a sistemului neurovegetativ este aratata si in alte gastroenteropatii : in dis-pepsii, ulcere, colici spasmotice, ileus dinamic si paralitic, angioplegii si an-giospasme abdominale (crize vasculare) ca si in unele hemoragii ale tractu-sului gastro-intestinal.

Echipa Veterinarul.Ro

Suntem o revista indepententa, non-profit si liberi sa inovam fara compromisuri

Editam pentru abonati Revista Veterinarul Stiinta si Practica cu peste 1300 de pagini de stiinta si practica veterinara ce insumeaza 800 de articole scrise de cei peste 200 de practicieni +  Revista Veterinarul Business - publicatie online de marketing, management si finante pentru veterinari; pe website sunt peste 20 000 de articole, index veterinar cu peste 3000 de produse, unicul director veterinar multimedia, unica platforma specializata cu instrumente de marketing si management veterinar;  unicul serviciu se SMS Alert;  - fiind singurii care promovam intens  medicii veterinari romani.

In plus, editam primele doua reviste digitale dedicate proprietarilor de animale de companie si celor de animale de renta scrise in integralitate de medici veterinari romani.  

Vino alaturi de noi si urmareste noutatile pe toate website-urile asociatiei. 

www.veterinarul.ro - website dedicat exclusiv medicilor veterinari cu următoarele publicații acreditate de CMVRO cu 15 punte, respectiv:

  • Revistei Veterinarul Stiinta si Practica - online si tipărită
  • Revista Veterinarul BUSINESS - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul PET - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul FEMĂ - online pentru medici veterinari

www.pet.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul Pet pentru proprietarii de animale.

www.ferma.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul FERMA pentru proprietarii de animale.

www.cursuri.veterinarul.ro.ro - website dedicat platformei de cursuri online acreditate de CMVRO dedicate exclusiv pentru medicii veterinari

 

Website www.facebook.com/revistaveterinarul