promo lung iarna 2019 720
Autentificare
updated 9:31 AM UTC, Feb 17, 2019

Alimentatia la perusi. Necesarul de substante nutritive si particularitati

Cu siguranta, orice medic veterinar practician a fost cel putin o data in situatia de a fi intrebat despre alimentatia la pasarile de colivie, cel mai adesea acestea fiind perusi, canari sau papagali. Uzual, termenul folosit pentru a raspunde la aceasta intrebare a fost acela de a recomanda un „amestec de seminte”. Suficient? Care este necesarul de substante nutritive pentru perusi si cum il putem asigura prin hrana administrata?

In captivitate, pasarile de colivie primesc in alimentatie furaje diferite de ceea ce au consumat in mediul natural, dar si ca urmare a transformarilor vegetatiei de-a lungul anilor. Astfel, multe specii de plante au disparut complet si in locul lor au fost cultivate furaje noi precum: sorgul, ovazul, lucerna, caracterizate printr-o valoare nutritiva mai ridicata comparativ cu cele din flora spontana. Pasarile s-au adaptat la acest nou tip de hrana insa exista o stransa corelatie intre cantitatea administrata (de regula ad libitum), accesul la miscare (zbor), alte suplimente primite ca hrana care conduc in final la o supraalimentatie.

Desi granivore in mare parte, hrana multor specii de pasari de colivie include si o mare varietate de insecte care au o existenta periodica, sezoniera, cu precadere vara.

Furajele si alimentele folosite in alimentatia pasarilor de colivie, pot fi grupate in: graunte de cereale, seminte de oleaginoase, boabe de leguminoase, nutreturi verzi si nutreturi de origine animala. 

Un aspect important privind alegerea tipurilor de furaje administrate in alimentatia pasarilor de colivie il reprezinta proportia de tegument sau coaja al semintelor, grauntelor sau fructelor care poate reprezenta 18-69% din substanta uscata a acestora. Astfel, daca la mei tegumentul reprezinta 260g/kg si miezul 740g/kg graunte si la falaris tegumentul reprezinta 180g/kg si miezul 820g/kg graunte, la fructele oleaginoase proportia este inversa: 690g/kg coaja si 310g/kg miezul la macadamia sau 550g/kg coaja si 450g/kg miezul la nuca englezeasca.

Acest lucru prezinta importanta deoarece majoritatea psitaceelor decorticheaza semintele inainte de a le inghiti.

Necesarul de substante nutritive si tipul de alimentatie la perusi

Principalele substante nutritive necesare in alimentatia pasarilor de colivie sunt: glucidele, proteinele, substantele minerale, vitaminele si lipidele. In tabelul urmator sunt prezentati principalii parametri nutritivi si normele recomandate pentru perusi.

Necesarul in substante nutritive este variabil si influentat de:

  •  sezon: cerintele de substante nutritive sunt mai mari in timpul iernii comparativ cu cel necesare in anotimpurile calduroase. Trebuie facuta precizarea ca perusii sunt rezistenti in general la temperaturi mai scazute, comparativ cu alte specii de pasari de colivie.
  • pasare: varsta, stare fiziologica (crestere, naparlire, reproductie), regimul de efort sau repaus.
  • conditiile de crestere (colivii sau custi interioare, exterioare).

In functie de acesti factori, necesarul de substante nutritive se va modifica si adapta in permanenta pentru asigurarea sanatatii si reproductiei pasarilor crescute pentru companie.

Factorii care influenteaza alimentatia perusilor sunt: zona geografica, sezonul, starea fiziologica a organismului, specia si structura ratiei.

Perusul – Melopsittacus undulatus este un ,,papagal” mai mic, originar din Australia unde ocupa aproape intreg continentul si raspandit in prezent in foarte multe zone ale lumii. Este singura specie a Genului Melopsittacus si una dintre cele mai raspandite pasari de colivie.

Cercetarile efectuate de catre Wyndham si col. privind modul de hranire al perusilor (Melopsittacus undulatus) in mediul natural, in Australia, au demonstrat ca acestia au consumat numai seminte avand lungimea cuprinsa intre 0,5 – 2,5 mm si greutatea intre 0,3 – 1,33 mg, provenite de la 21 -39 specii de plante. Acest lucru este partial in concordanta cu modul de alimentatie al perusilor in captivitate, care sunt hraniti numai cu seminte, insa trebuie remarcata marea diversitate a semintelor din hrana, in mediul natural. Meiul este se pare singurul sortiment de seminte care se regaseste atat in hrana din mediul natural cat si in cea administrata in captivitate, la perusi.

Perusii salbatici sunt pasari granivore in stadiul de adulti si omnivore in cel de pui si se hranesc cu graunte, seminte si insecte, spre deosebire de cei crescuti in colivie sau voliera care sunt granivori. Au un comportament gregar, preferand sa traiasca in stoluri si se hranesc in mai multe reprize, in timpul zilei incepand dimineata devreme. Supravietuirea lor depinde de capacitatea de zbor, activitate pentru care au nevoie de energie suficienta si de asemenea, de o greutate corporala corespunzatoare.

Cu exceptia meiului (Panicum milioides) care este consumat de perusii salbatici, celelalte seminte apartinand la mai mult de 50 de soiuri de plante, nu se regasesc in alimentatia perusilor crescuti in captivitate. In mediul natural, perusul – Melopsittacus undulatus se hraneste indeosebi cu seminte si intr-o masura mai mica cu graunte de cereale, hrana care este administrata predominant in captivitate.
In functie de greutatea vie (30-80g), necesarul zilnic de energie este de 48-128 kJ/pasare.

animale exotice perusi 02
In perioada de reproducere, aceasta valoare creste astfel incat ajunge pentru o pereche si trei pui la circa 500 kJ/zi. Femela depune 4-7 oua care sunt incubate timp de 18 zile. Atat masculii cat si femelele suporta diferit perioada de reproducere si, prin urmare, modul de alimentatie se face diferentiat.

Astfel, masculii isi modifica comportamentul intr-unul mai activ si au loc transformari ale penajului care devine mai colorat si mai frumos precum si o intensificare a cantecelor si sunetelor, in timp ce femelele depun oua si cresc puii.

Puii sunt crescuti cu hrana regurgitata, in mare parte provenind din insecte si au capacitatea de a-si dubla greutatea vie in cateva zile. In captivitate, se recomanda pentru puii mai mici de 1 saptamana 5-10% hrana solida in completare cu apa, un procent mai redus in proteina decat formula de baza, aceeasi valoare a lipidelor si a glucidelor care trebuie sa aiba o digestibilitate ridicata. Pentru puii mai mari de 5-7 zile hrana solida poate reprezenta 20-30% din structura ratiei.
I

n perioada de naparlire, pasarile au nevoie de o ingrijire speciala atat in asigurarea parametrilor climatici optimi dar si in privinta alimentatiei. Multi crescatori prefera sa hraneasca pasarile inainte de naparlire cu cantitati de hrana reduse, motiv pentru care odata inceputa naparlirea, regimul alimentar trebuie schimbat si readus la cantitatea normala/zi. Sunt recomandate semintele de rapita, semintele de in, glantul, canepa, macul, care administrate in cantitate mica si in amestec cu hrana de baza, ajuta la refacerea rapida a penajului. Dintre nutreturile verzi si suculente sunt recomandate: papadia, spanacul, ardeiul gras, merele, piersicile, prunele, perele precum si ramurele de copaci, frunze de legume si fructe. Nu trebuie sa lipseasca in aceasta perioada apa proaspata pentru baut si imbaiat si suplimentele de saruri minerale specifice. Acestea sunt imperios necesare in aceasta perioada tinand cont ca acoperirea cu pene se face in aproximativ 6 saptamani comparativ cu acelasi proces care la perusii salbatici are loc pe o perioada de aproximativ o luna. Crupele de ovaz (5-10% din structura ratiei) si semintele de pintenoga sau floarea-soarelui (1,5-3,5% din structura ratiei) sunt recomandate datorita continutului mare de energie si aminoacizi esentiali.

Principalele nutreturi recomandate in hrana perusilor sunt: mei (alb, galben, rosu, japonez), arpacas (ovaz, mei sau orez decorticat), falaris, dughie, niger, in, canepa. La acestea se pot da in completare nutreturi verzi (papadie, salata, patrunjel), legume (morcov), fructe (mar, portocala, strugure, piersica, para, pruna), ramurele de copaci.

O atentie deosebita se va acorda suplimentelor de saruri minerale si vitamine. Avitaminoza A este una dintre cele mai intalnite afectiuni metabolice alaturi de obezitate si este direct conditionata de modul de alimentatie al pasarilor. Nutreturile verzi, in special morcovul sunt surse bune de precursori ai vitaminei A putand sa previna carenta.

Ratia zilnica este formata din 2/3 seminte si graunte de cereale in amestec cu 1/3 nutreturi verzi. Acestea pot fi completate cu nutreturi de origine animala (ou bine fiert, insecte, viermisori, branza nesarata). Amestecul de seminte recomandat este de cca. 10 g/zi.

Necesarul de apa se calculeaza astfel incat sa reprezinte cca. 2,4% din GV (Mac Millen si Baudinette).
In administrarea amestecurilor trebuie sa se tina seama de obiceiul pasarilor de a-si alege nutreturile preferatem, ceea ce deseori conduce la dezechilibre nutritive.
In continuare, sunt prezentate cateva tipuri de amestecuri de nutreturi, specifice pentru perusi. Indiferent de nutreturile alese, prin hrana trebuie sa se asigure zilnic: 7-14% proteina, 4-6% lipide si 6-8% glucide.
Varianta 1
Mei (varietatile galben, alb, rosu): 80 %
Falaris (glant): 17 %
In: 3 %

Varianta 2
Mei (galben, alb, rosu si japonez): 73 %
Falaris (glant): 17 %
Dughie: 5 %
Arpacas de grau: 3,5 %
Canepa: 1,5 %

Pasarile care consuma hrana extrudata sau seminte decorticate, usor digestibile, nu au nevoie in permanenta de grit, acesta, in cantitati mari poate deveni iritant pentru sistemul digestiv.

Surse importante de hrana pentru perusi sunt cerealele si/sau semintele germinate. Semintele care se folosesc la germinat sunt graunte de cereale folosite de regula in amestecurile de baza din ratii, care pot fi completate cu diferite suplimente constituite din boabe de leguminoase (mazare, linte) si/sau seminte de oleaginoase (floarea-soarelui). Semintele germinate se caracterizeaza printr-o digestibilitate ridicata si un continut crescut in vitaminele E, A si C.

Pateul este de asemenea un alt preparat recomandat, asemanator unui terci si avand diverse valori nutritive in functie de semintele folosite in amestec. Poate fi folosit in alimentatia animalelor atat ca hrana de baza cat si ca supliment la ratia de baza. Acest tip de preparat elimina procesul zilnic de feliere si preparare a furajelor verzi si este in acelasi timp o sursa buna de saruri minerale si vitamine. In compozitia mash-ului se pot include: nutreturi verzi congelate (porumb, mazare, morcov), nutreturi proaspete (legume, fructe, verdeturi), nutreturi de origine animala (praf de ou, lapte praf, fainuri de origine animala), graunte de cereale, seminte de oleaginoase, subproduse provenite din prelucrarea acestora, suplimente vitaminice si minerale (faina de oase, carbonat de calciu etc), substante naturale cu efect conservant (tocoferoli, acid ascorbic, extract de grapefruit etc).

Acest tip de preparare si administrare a hranei la perusi este utila si in practica medicala, pentru inglobarea diferitelor substante medicamentoase si administrarea acestora impreuna cu hrana.

Furaje si alimente interzise in hrana pasarilor de colivie

Fara a intra in amanunte prinvind toxicitatea unor furaje in alimentatia pasarilor de colivie, voi enumera cateva dintre nutreturile si alimentele potential toxice: fructele de avocado, semintele de mere si cele de pere, ceapa, ciupercile, plantele toxice si o serie de plante de apartament (rododendron, azalee, muscata, iedera, filodendron, clematida, colocazia etc.); alte surse toxice sunt constituite de: alcool, frunzele de tutun, ciocolata, nutreturile mucegaite, grasimile, condimentele, in general multe din alimentele folosite in hrana omului.

Fructele de avocado sunt toxice pentru toate speciile de pasari, ca de altfel si pentru alte animale (vaca, capra, cal, iepure, porc de Guineea), datorita continutului crescut de dopamina din frunze si a uleiului din fructe care contine metil-chavicol. La pasare, aceasta substanta actioneaza asupra miocardului si are efect letal. Semintele de mere si de pere nu sunt recomandate in alimentatia pasarilor datorita continutului in substante cianurice (cyanide) ca de altfel si alti samburi cum sunt cei din fructele: caisa, nectarina, piersica, pruna, cirese. Ceapa este un alt aliment interzis datorita continutului in n-propil disulfit care afecteaza hemoglobina, distrugand celulele rosii. De asemenea, ciupercile pot fi potential toxice motiv pentru care nu sunt recomandate in alimentatia pasarilor de colivie.

Sarea de bucatarie este una dintre substantele minerale necesare in alimentatia pasarilor, insa devine toxica atunci cand cantitatea ingerata este peste norma, situatie des intalnita cand pasarile de colivie au acces la diferite sortimente de nuci si seminte sarate, consumate de catre proprietarii pasarilor.

Aceeasi situatie poate deveni critica la consumarea unor produse de patiserie (stiks-uri, biscuiti etc) cu concentratii mari de sare in continut.

Bibliografie
Simion Violeta-Elena (2009), Nutritia si alimentatia animalelor de companie, Editura ELISAVAROS, Bucuresti

Ultima modificareVineri, 27 Iulie 2018 21:08