Autentificare
updated 4:35 PM UTC, Nov 14, 2019

Indepartarea chirurgicala a unui antlerom la un caprior (Capreolus capreolus) castrat tardiv

Introducere Masculii din familia cervidelor isi schimba coarnele in fiecare an in functie de activitatea hormonilor androgeni, care sunt influentati de perioada de lumina a zilei (fotoperiodism).

Coarnele cervidelor sunt formatiuni osoase diferite structural de coarnele celorlalte specii de animale. Daca la celelalte specii se dezvolta direct din craniu precum niste maneci de natura cheratinica, cele ale cervidelor se formeaza dintr-un pedicul (periost antlerogenic), ce se mineralizeaza si se transforma in os (Fig 1 [4]).

 

Foto1_caprior

In zonele temperate, coarnele noi incep sa creasca primavara, dezvoltandu-se sub o membrana catifelata pana in toamna, cand aceastea se descuameaza, iar tesutul se mineralizeaza si capata aspectul osos. Dupa terminarea perioadei de rut, iarna, acestea cad si sunt progresiv inlocuite de unele noi [4].

Cresterea, descuamarea membranei si caderea coarnelor sunt influentate de nivelul de testosteron al gonadelor, nivel care fluctueaza in functie de durata zilei. Daca pe timpul primaverii si verii, coarnele cresc datorita nivelului scazut de testosteron, toamna, in perioada de rut, testosteronul creste si se produce o ischemie a membranei catifelate de pe coarne. Ischemia asociata cu descuamarea opreste hranirea si cresterea coarnelor. Acestea mai rezista cateva luni pe capul masculilor pana cand se detaseaza si cad de la nivelul pediculilor (Fig 2 [4]).

Foto 2 copy

 

Istoric

Un caprior in varsta de 2 ani crescut in captivitate si castrat la un an, a inceput sa dezvolte formatiuni amorfe si papilomatoase la nivelul ambelor coarne, caracteristice antleroamelor: cresteri tumorale benigne ale coarnelor cervidelor, care in principal sunt cauzate de un dezechilibru al hormonilor sexuali [1,2,3]. Coarnele capriorului nu au cazut in iarna și pe parcursul a patru luni (martie-iunie 2015) au crescut capatand progresiv forme similare unor ciorchini catifelati de consistența dura, ce au acoperit mare parte a fetei (Foto 1). Datorita invazivitații si cresterii accelerate a formatiunilor papilomatoase, a infectarii si supurarii zonei, si a apatiei progresive datorate incapacitatii de a vedea corespunzator si de a evita obstacole, s-a decis amputarea coarnelor si a formatiunilor adiacente.

Materiale si metode

Capriorul a fost evaluat la aproximativ 40 de kg si a fost tranchilizat in scopul transportului cu 0,05 mg/kg medetomidina cu ajutorul sarbacanei. Efectul s-a produs in 10 minute, capriorul asezandu-se sternal si cu capul aplecat. Ochii au fost acoperiti cu un prosop, animalul fiind capabil sa-si ridice capul, dar nu sa si reactioneze la manipularile usoare. A fost transportat la clinica in pozitie sternala.

Pe timpul transportului, care a durat aproximativ 60 de minute, oxigenarea periferica a scazut progresiv de la 98% la 80%, fiind restabilita prin pozitionarea ortopneica a capului si suplimentarea cu oxigen intranazal. Odata ajuns la clinica, a fost amplasata o linie venoasa pe vena safena laterala, unde s-a administrat solutie salina la picatura (1p/s). Inductia a fost facuta cu un bolus IV de 0,075 mg/kg butorfanol si 1,75 mg/ kg ketamina. Au fost amplasate un pulsoximetru pe limba, electrozi EKG la nivelul pliului iei si axilar, si un tub de oxigen a fost introdus cativa centimetri intr-o nara cu un debit de 4L/min. Datorita deschiderii limitate a gurii si a laringelui ingust si lung, specific acestei specii, nu s-a reusit intubarea (Foto 2).

Au fost monitorizate Pulsul, Oxigenarea periferica (SpO2), EKG, Temperatura, Respiratia si notate pe o fisa de anestezie la fiecare 10 minute. Coarnele si craniul au fost rase si dezinfectate in limita posibilitatii oferite de formațiunea tumorala.

Rezultate

Capriorul a fost pozitionat sternal pe masa chirurgicala iar un asistent a imobilizat capul. S-au tras in lateral cele doua coarne, pana cand cornul drept a cedat, producandu-se o desprindere de la nivelul pediculului antlerogen. A fost taiata pielea de la baza cornului si indepartat cornul. Mai multe vase de sange de la nivelul pielii au trebuit sa fie prinse si suturate (Foto 3,4).

Foto 3 copy

Foto 4 copy

Cel de-al doilea corn a fost necesar sa fie taiat de la baza implantarii pe craniu cu un fierastrau. Pe langa vasele de sange ale pielii a avut loc o sangerare din mijlocul cornului. Ambii pediculi ai coarnelor au fost taiati cu fierastraul cat mai aproape de zona de implantare in cutia craniana. De asemenea, zona de sectiune a fost cauterizata si a fost administrata topic o pasta de ecornare. in final, pielea a fost suturata in "U" peste zona de sectiune a coarnelor (Foto 5,6,10).

Foto 5 copy

Foto 6 copy

Foto 10 copy

Probe din formatiunea tumorala au fost trimise la laborator pentru confirmarea antleromului (Foto 9).

Foto 9 copy

Pentru a mentine o liniste operatorie adecvata au fost administrate la fiecare 25 de minute bolusuri de 0,6 mg/kg ketamina cu 0,03 mg/kg diazepam IV. Momentele administrarii au fost alese in functie de modificarea parametrilor monitorului de anestezie si a unor miscari ale membrelor posterioare. Au fost administrate 3 bolusuri pe intreaga perioada operatorie. Operatia a durat 75 de minute din momentul primei incizii pana la ultima sutura. Pe timpul recuperarii capriorul a fost tinut sternal si au fost monitorizate functiile vitale (Foto 7,8).

Foto 7 copy

Foto 8 copy

I-au fost administrate 2mg/kg enrofloxacina SC si 2mg/kg funixin meglumine IV. Pe timpul recuperarii, capriorul a fost transportat inapoi la padocul sau. Dupa aproximativ 4 ore de la sedarea initiala a fost administrat 0,03 mg/kg atipamezole IM. Dupa 7 minute capriorul s-a ridicat subit si a inceput sa alerge prin padoc (Foto 11,12).

Foto 11 copy

Foto 12 copy

Pe perioada intregii operatiuni, parametrii vitali au fluctuat intre 80-98% SpO2 (cu un minim de 75%), respiratia de 28 R/min, puls 50-65 B/min (cu un maxim de 100), si temperatura in jurul a 38 °C.

Discutie

Capriorul a fost gasit orfan la cateva zile de la nastere si a fost hranit la mana. in astfel de cazuri, datorita habituarii cu prezenta umana, eliberarea in salbaticie este contraindicata. Totusi, in perioada de rut acestia capata un comportament agresiv si pot deveni periculosi fata de persoanele si animalele din jur, fapt pentru care se recomanda castrarea inainte de 6 luni.

In cazul acestui caprior castrarea a fost facuta tardiv, la varsta de un an. Decizia de a interveni chirurgical si nu prin tratament hormonal, ce in teorie ar fi maturat procesul de mineralizare a tesutului coarnelor și care ar fi cazut in final, s-a luat datorita evolutiei galopante si debilitante a formatiunii tumorale cat si a procesului infectios. Pe parcursul operatiunilor de transport, chirurgicale si de recuperare, protocolul de tranchilizare si de anestezie s-a demonstrat a fi unul corespunzator oferind atat liniste operatorie cat si posibilitatea unui transport adecvat fara incidente.

Singura problema intampinata a fost scaderea temporara a oxigenului arterial periferic, o complicatie frecventa la cervidele anesteziate. Aceasta a fost remediata odata cu suplinirea de oxigen. Amputarea coarnelor nu a intampinat dificultati, fiind totusi necesara ligaturarea atenta a vaselor pielii si a controlarii hemoragiei provenite din pediculul osos al cornului. Aceste vase sunt bine definite si au un aport sangvin considerabil. Formatiunea amputata s-a incadrat in parametrii morfologici ai unui antlerom. Antleromele, cunoscute si sub denumirea de coarne cactus sau peruques (peruci), sunt cresteri tumorale benigne ale coarnelor cervidelor, care in principal au cauza un dezechilibru al hormonilor androgeni. Acestea sunt de natura fibro-cartilaginoasa, cu aspect papilomatos, multilobular, acoperite de membrana catifelata, cu protuberante osoase [1,2,3]. Se intalnesc la masculii cervidelor care sufera traume la nivelul testiculelor si la cei care sunt castrati tardiv, dupa varsta de 6 luni.

Datorita lipsei de testosteron, coarnele nu cad, cresc continuu si capata forme amorfe [2]. Spre deosebire de coarnele masculilor intacti, coarnele celor castrati prezinta semne histologice de imaturitate ce indica o reducere a procesului normal de mineralizare [1].

Cresterea continua a acestor formatiuni poate deveni debilitanta, se pot dezvolta infectii, poate afecta compresiv cutia craniana si poate duce la moarte [3]. Prin cauterizare si cu ajutorul pastei de ecornare s-a incercat distrugerea periostului antlerogen al pediculelor coarnelor. Prin aceasta operatie se doreste tinerea sub control a cresterii coarnelor capriorului. Totusi, trebuie tinut cont de capacitatea de regenerare a tesutului osos de la nivelul pediculilor coarnelor, astfel ca se poate astepta la un proces recurent cu cresterea de noi formatiuni amorfe si papilomatoase odata cu noul sezon. Pentru a gestiona aceasta patologie pe viitor se va lua in considerare administrarea de testosteron ce ar trebui sa controleze cresterea, mineralizarea si caderea coarnelor. Autorul acestui articol recomanda ca in cazul masculilor cervidelor crescuti in captivitate ce trebuiesc castrati, operatia sa fie facuta pana la varsta de 6 luni. Astfel se vor reduce sansele dezvoltarii unor astfel de formatiuni tumorale.

Referinte

1. Goss RJ. Tumor-like growth of antlers in castrated fallow deer: an electron microscopic study. Scanning Microsc. 1990 Sep; 4(3):715-20; discussion 720-1.

2. Kierdorf U, Kierdorf H, Schultz M, Rolf HJ. Histological structure of antlers in castrated male fallow deer (Dama dama).Anat Rec A Discov Mol Cell Evol Biol. 2004 Dec;281(2):1352-62.

3. Munk BA, Garrison E, Clemons B, Keel MK. Antleroma in a free-ranging white-tailed deer (Odocoileus virginianus). Vet Pathol. 2015 Jan; 52(1):213-6.

4. Price JS, Allen S, Faucheux C, Althnaian T, Mount JG. Deer antlers: a zoological curiosity or the key to understanding organ regeneration in mammals? J Anat. 2005 Nov; 207(5): 603-18.

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 20:05