banner abonamente

Autentificare
updated 2:14 PM UTC, Apr 19, 2019

Transferul de embrioni la vaca V - DEPISTAREA ESTRULUI SI INSEMINAREA FEMELELOR

Obtinerea unei bune fertilitati consecutiv insamantarii artificiale este conditionata de:

1. utilizarea unui material seminal de buna calitate;

2. respectarea tehnicii de decongelare precum si a celei de depunere a spermei in tractul genital al femelei;

3. sanatatea deplina a aparatului genital femel;

4. inseminarea la momentul optim al estrului.

Depistarea estrului si evidentierea momentului optim de inseminare reprezinta factorul limitativ al acestei tehnici. Este esential ca spermatozoizii sa fie capacitati si sa ajunga in apropierea ovocitei la scurt timp dupa ovulatie. Datorita faptului ca detectarea ovulatiei este dificil de realizat, momentul inseminarii trebuie sa fie raportat la cel al debutului estrului (tabelul 4).

 

TABEL 4

2.2.1. Depistarea estrului si insamantarea artificiala la vaca in principiu, cel mai bun semn clinic al prezentei starii de estru este reprezentat de faptul ca femela in calduri se lasa "sarita" de mascul sau de alte femele, semn decelabil in cazul observarii vizuale directe (tabelul 3).

TABEL 3

Acest test insa nu poate fi aplicat intotdeauna in cazul IA. De aceea, pentru depistarea vacilor in calduri pot fi utilizate dispozitive montate pe crupa si care ulterior exercitarii unei presiuni puternice elibereaza un colorant, sau pot fi utilizati tauri vazectomizati purtatori ai unor dispozitive de marcare, sonde electronice, pedometre etc. Certitudinea prezentei estrului este conferita de mucusul estral evidentiat la comisura inferioara a vulvei. Datorita faptului ca in efectivele mari depistarea estrului este anevoioasa, anumite programe de control al estrului ar putea prezenta anumite avantaje. La vaca, ovulatia se produce la aproximativ 24 de ore consecutiv varfului de LH, momentul optim pentru inseminare fiind situat la aproximativ 14 ore inaintea ovulatiei.

Se intalnesc variatii intre momentele aparitiei varfului de LH, momentul inseminarii si cel al ovulatiei, atat in cazul femelelor cu estru spontan, cat si in cazul celor cu estru indus. Eficienta depistarii estrului la vaci creste direct proportional cu numarul depistarilor efectuate zilnic, precum si cu durata acestora (Esslemont -1973, citat de Hafez - 1993):

  • 3 depistari a cate 15 minute (la orele 8, 14 si 21) - o eficienta a depistarii de 69,6%
  • 3 depistari a cate 30 minute (la orele 8, 14 si 21) - o eficienta a depistarii de 81,2%
  • 4 depistari a cate 30 minute (la orele 8, 14, 21 si 24) - o eficienta a depistarii de 84,1% 2.2.1.1.

1. Controlul estrului

Argumente in favoarea controlului estrului:

  • Inducerea estrului la vaci de lapte care nu sunt observate in estru pana la 45 de zile postpartum;
  • Sincronizarea unei grupe de vitele pentru inseminarea cu sperma provenita de la tauri care asigura "fatare usoara";
  • Reducerea timpului necesar pentru depistarea estrului;
  • Facilitarea utilizarii IA in mod extensiv;
  • Sincronizarea vacilor donoare si a celor receptoare pentru embriotransfer;

2. Inducerea activitatii ovariene la vacile de carne cu anestru de lactatie

In prezent, medicul veterinar practician are la dispozitie un arsenal terapeutic amplu si diversificat, putandu-se adapta cerintelor variate, precum si disponibilitatilor financiare ale clientilor. in aparenta, cele mai larg utilizate metode de control al estrului fac apel la PGFZaIfa precum si la progestagene, existand atat protocoale simple, cat si protocoale mixte.

3. Manipularea cresterii valului folicular

In mod obisnuit, protocoalele de sincronizare au avut drept scop controlul luteolizei precum si prevenirea ovulatiei prin intermediul efectului inhibitor exercitat de progestagene asupra valului de gonadotropina. Intelegerea modului in care asemenea tratamente actioneaza asupra foliculilor dominanti existenti, precum si asupra unei cohorte emergente de foliculi comporta permanente modificari, in special prin prisma noilor cunostinte de endocrinologie, precum si a posibilitatii efectuarii pe scara larga a examenului ecografic al ovarelor.

Cele mai recente tratamente vizeaza inducerea sincronizata a dezvoltarii unui nou val folicular la toate femelele tratate, conducand la dezvoltarea sincrona a unui folicul dominant, in combinatie cu initierea luteolizei fie la momentul emergentei valului folicular, fie imediat dupa selectia foliculului dominant. Se estimeaza ca aceste tratamente vor conduce la prezenta unui folicul dominant nou selectat la mai mult de 95% din femelele tratate, astfel incat se poate obtine un control foarte riguros al momentului de debut al estrului, conjugat cu o rata optima a gestatiei consecutiv insamantarii artificiale.

Emergenta noului val folicular depinde de disparitia morfologica sau functionala a foliculului dominant existent precum si de cresterea concomitenta a concentratiei FSH, pana la un nivel suficient pentru a stimula cresterea cohortei de foliculi. Scopul tratamentelor este fie de a induce atrezia unui folicul dominant pe deplin functional, fie de a suprima emergenta unui nou val folicular, in vederea inducerii sincronizate a unui val de emergenta la toate femelele, la un moment previzibil. Sunt suficient de bine cunoscute dependenta de gonadotropine a cohortei de foliculi si a foliculului dominant precum si feedback-ul steroidal implicat in eliberarea gonadotropinelor. Administrarea progestagenelor, in special in combinatie cu estradiolul, reduce frecventa pulsiunilor de LH la nivelul celei inregistrate la vitelele ovariectomizate.

Asemenea frecvente reduse ale pulsiunilor de LH sunt asociate fie cu atrezia foliculului dominant intalnita pe parcursul fazei luteale a ciclului sexual sau in cazul unei faze luteale prelungite prin aport exterior de progestagene, fie cu accelerarea pierderii dominantei de catre foliculul dominant al primului val folicular. Oricum, dispozitivele intravaginale de eliberare a progesteronului, in absenta unui corp luteal, vor determina doar o crestere tranzitorie (timp de 3-4 zile) a concentratiilor progesteronului; pentru a mentine nivelurile optime ale progesteronului este necesara fie reinnoirea dispozitivului vaginal, fie utilizarea concomitenta a doua dispozitive.

Din moment ce progesteronul atinge concentratii subluteale, apare o crestere a frecventei pulsiunilor de LH, comparativ cu faza luteala, avand drept consecinta mentinerea foliculului dominant existent (folicul dominant persistent). Atrezia foliculului persistent, insotita de emergenta unui nou val folicular si selectia consecutiva a unui non folicul dominant, va fi cauzata de reducerea frecventei pulsiunilor de LH, consecutiv insertiei a celui de-al doilea implant cu progestagen sintetic.

4. 2.2.1.2. Sincronizarea estrului

Sincronizarea estrului la bovine faciliteaza utilizarea pe scara larga a insamantarilor artificiale, superovulatiei si embriotransferului, chiar si in conditii de ferma. Cea din urma tehnica nu este chiar asa raspandita, in special datorita raspunsurilor variabile obtinute, asociate adesea cu probleme reproductive in puerperium.

Efectul limitativ in obtinerea rezultatelor optime in cazul insamantarilor artificiale este generat de catre slaba eficienta a depistarii estrului (40-60%). De aceea, tehnicile eficiente de sincronizare trebuie sa genereze sincronizarea estrului la animalele ciclice si inducerea estrului fertil si a ovulatiei la femelele anestrice. Controlul estrului si al ovulatiei impune, pe de o parte, reducerea duratei de viata a corpului luteal iar pe de alta parte, sincronizarea emergentei valului folicular, astfel incat sa fie asigurata prezenta unui folicul dominant sanatos, estrogenic activ, la sfarsitul perioadei de tratament.

4.1. 1. Sincronizarea luteolizei

Administrarea unei doze de PGF2alfa intre ziua a 6-a a ciclului si momentul luteolizei naturale va determina regresia imediata a corpului luteal. Daca nu produce acest fenomen, PGF2alfa va influenta dinamica valului folicular. De aceea, momentul debutului estrului va fi influentat de catre stadiul valului folicular la momentul inducerii regresiei luteale:

  • estrul va debuta 2-3 zile mai tarziu daca este prezent un folicul dominant matur, adica zilele 6 si 7 ale ciclului (pentru primul folicul dominant) sau zilele 13-15, pentru al doilea folicul dominant;
  • debutul estrului va fi amanat in cazul emergentei valului folicular, sau al parcurgerii procesului de selectie, respectiv intre zilele 9 si 11 ale ciclului.

Datorita faptului ca femelele se vor afla in stadii diferite ale cresterii foliculare la momentul administrarii PGF2alfa, debutul perioadelor estrale va fi raspandit pe parcursul mai multor zile dupa administrarea prostaglandinei (2-5 zile). Din acest motiv, inducerea luteolizei trebuie sa fie astfel planificata incat sa se suprapuna cu prezenta unui folicul dominant. Este posibila si administrarea unei doze de GnRH cu 7 zile inaintea injectarii PGF2alfa; GnRH fie va luteiniza foliculul, fie va induce ovulatia, astfel incat majoritatea femelelor vor avea un corp luteal si un folicul dominant la momentul administrarii PGF2alfa.

4.2. 2. Sincronizarea valurilor foliculare in vederea obtinerii la fiecare femela a unui folicul dominant continand o ovocita apta de dezvoltare, se impune sincronizarea valurilor foliculare.

Spre deosebire de terapia cu PGF2alfa, administrarea progestagenelor in combinatie cu estradiolul la debutul tratamentului nu numai ca va regla partial durata de viata a corpului luteal existent, ci si va exercita un rol in influentarea valurilor ficulare ulterioare. Concentratiile ridicate ale progesteronului si estradiolului la debutul tratamentului vor actiona prin supresarea FSH si LH, rezultand stoparea valului folicular aflat in evolutie precum si emergenta unui nou val folicular, peste cateva zile, fenomen observat cu regularitate la femelele cu activitate ovariana ciclica. Estradiolul administrat la inceputul tratamentului joaca atat un rol luteolitic, cat si unul de sincronizare a valurilor foliculare. Utilizarea PGF2alfa la sfarsitul sau in apropierea sfarsitului unui protocol terapeutic bazat pe estradiol si progestagen, permite scurtarea perioadei de tratament la 8-10 zile.

O alternativa la introducerea estradiolului in protocoalele terapeutice care folosesc progestageni, este reprezentata de GnRH. Astfel, administrarea analogilor sintetici ai GnRH genereaza eliberarea LH, actionand asupra valului de foliculi neselectati, determinand luteinizarea acestora sau provocand ovulatia foliculului dominant, fenomene care vor avea drept consecinta emergenta unui nou val folicular dupa 1-2 zile. Utilizarea GnRH este insotita de administrarea obligatorie a PGF2alfa dupa 6-7 zile, in vederea lizarii oricarui corp luteal indus in urma actiunii GnRH. Consecutiv acestei pregatiri, tratamentul pe baza de progestagene poate fi sensibil scurtat, datorita rapiditatii emergentei noului val folicular; totusi, tratamentul cu progestagene trebuie sa dureze cel putin 7 zile, astfel incat corpii luteali indusi sa fie susceptibili la actiunea PGF2alfa (Mihm si col., 1996).

Referitor la utilizarea agentilor luteolitici in vederea scurtarii duratei tratamentelor cu progestageni, exista doua optiuni: intrebuintarea estradiolului la debutul tratamentului sau a PGF2alfa la sfarsitul (sau in apropierea sfarsitului) tratamentului. in mod uzual, se intrebuinteaza o capsula cu 10 mg de estradiol, in cazul folosirii dispozitivelor intravaginale de eliberare a progesteronului. Daca se utilizeaza implante auriculare cu norgestomet, la momentul implantarii acestora se procedeaza si la injectarea a 5 mg valerianat de estradiol si a 3 mg norgestomet. Trebuie subliniat faptul ca estradiolul exercita o actiune doar partial luteolitica si durata maxima a tratamentelor este de 12 zile in cazul utilizarii dispozitivelor intravaginale cu progesteron si a capsulelor cu estradiol si de 10 zile atunci cand se apeleaza la protocolul terapeutic pe baza de implant auricular cu norgestomet.

Durata tratamentului cu progestagen poate fi scurtata la 7-10 zile prin injectarea PGF2alfa la sfarsitul tratamentului, sau cu 1-2 zile inaintea sfarsitului acestuia. Se impune o durata minima de 6-7 zile a tratamentului cu progestagene i­naintea administrarii PGF2alfa, astfel incat toti corpii luteali sa fie susceptibili la actiunea acesteia. Foliculii dominanti persistenti formati la acele vaci care nu au corp luteal sau tocmai parcurg luteoliza la momentul initierii tratamentului, vor genera, prin nivelurile scazute ale progesteronului circulant, o crestere a frecventei pulsiunilor de LH la 3-5 zile consecutiv insertiei dispozitivului de eliberare a progesteronului. Foliculii dominanti avand o varsta mai mare de 8 zile vor parcurge ovulatia si vor pune in libertate ovocite imbatranite sau incapabile de a parcurge procesele de maturare, fapt care explica slaba fertilitate rezultata, in ciuda bunei sincronizari a estrului obtinuta in urma tratamentului. Din aceste considerente, cu mijloacele actuale, durata maxima a protocoalelor terapeutice nu trebuie sa depaseasca 12 zile, in vederea pastrarii gradului normal de fertilitate la vaci. Durata minima a tratamentului este conditionata de hormonii utilizati pentru a controla perioada de viata a corpului luteal precum si a sincroniza emergenta valului folicular. 

5. 2.2.1.3. Controlul estrului cu PGF2 alfa

Din ziua a 6-a si pana in ziua a 16-a a ciclului (momentul eliberarii PGF2alfa endogene), o injectie de prostaglandina poate induce regresia CL, prin aceasta terminand si faza luteala. Consecutiv, debuteaza o noua faza foliculara si femela va intra in estru si va ovula.

Fertilitatea la estrul indus este similara cu cea obtinuta la estrul spontan. Pentru sincronizarea unui grup de animale ciclice, fiecare aflandu-se in stadii diferite si necunoscute ale ciclului sexual, o singura administrare nu este suficienta. O a doua doza trebuie administrata peste 11-13 zile (14 in opinia noastra), deoarece la momentul respectiv toate femelele vor avea un CL functional. Vacile de lapte in lactatie, in mod special evidentiaza un interval mult mai variabil intre administrarea prostaglandinei si debutul estrului.

Variabilitatea raspunsului este influentata de dinamica foliculara pe parcursul ciclului. Pe parcursul ciclului sexual apar doua sau trei valuri de dezvoltare foliculara. in functie de situatia foliculilor la momentul administrarii PGF (prezenta unui folicul mic, intermediar sau mare), intervalul intre administrarea PGF si debutul estrului este mai lung sau mai scurt. Un folicul mare, matur, necesita mai putin timp pentru a se matura si pentru a ovula, fata de un folicul mic care trebuie sa parcurga toate stadiile de dezvoltare. Inseminarea la estrul depistat genereaza cele mai bune rezultate, fiind recomandata in special in cazul vacilor de lapte adulte. Vitelele exprima un raspuns mult mai sincronizat. La vacile si vitelele ciclice, IA dubla programata (la 72 si 96 de ore) poate fi folosita cu bune rezultate. PGF2alfa poate fi folosita in cateva moduri, in functie de obiectivele proprietarului, particularitatile animalelor si ale fermei.

6. Utilizarea la vitelele de lapte

La modul general, obiectivul este reprezentat de sincronizarea estrului pe grupe de animale care vor fi inseminate artificial. I­nactivitatea ovariana este rar intalnita la vitelele bine intretinute. Cel mai util program este reprezentat de 2 administrari la 11 zile interval, urmate de inseminare dubla la 72 si 96 de ore dupa ultima administrare.

7. Utilizarea la vacile de lapte

Deficientele in depistarea estrului reprezinta principala cauza a subfertilitatii la vacile de lapte. Controlarea momentului luteolizei va ajuta depistarea estrului. in mod obisnuit, femelele sunt supuse unui examen transrectal pentru a determina stadiul ciclului. Cand sunt tratate dupa ziua a 6-a a ciclului, IA poate fi facuta la estrul depistat, la 3-4 zile dupa administrarea prostaglandinei. Pentru femelele care sunt in proestru nu este necesar nici un tratament, iar ziua potentialului estru poate fi prevazuta. in ambele cazuri, fermierul stie spre care animal sa isi indrepte atentia, aspect care contribuie la imbunatatirea depistarii estrului. Vacile in faza luteala timpurie nu vor raspunde la tratamentul cu prostaglandine. Acestea vor raspunde la tratament o saptamana mai tarziu (sau ele pot fi tratate imediat cu progesteron). Sincronizarea unui grup de vaci cu doua injectii de PGF la interval de 11-13 zile poate fi utilizata, insa gradul de sincronizare realizat prin acest procedeu impune necesitatea inseminarii la estrul depistat in loc de a apela la inseminarea programata.

8. Utilizarea la vitelele din rase de carne

In cazul in care animalele sunt in stare buna de intretinere, au cel putin 60% din greutatea corporala a vacii adulte si sunt ciclice, poate fi aplicat programul pentru vitelele din rase de lapte. Deoarece anestrul adevarat este destul de raspandit intre vitelele din ra­sele de carne, trebuie intai verificata activitatea ovariana.

Pentru a obtine un grad ridicat de eficacitate, vacile trebuie selectate inaintea sincronizarii estrului cu PGF2alfa, astfel:

  • vacile trebuie sa fie ciclice;
  • vacile trebuie sa fie la peste 40 de zile postpartum;
  • vacile trebuie sa fie intr-o buna conditie si sa creasca in greutate;
  • nu trebuie sa fi avut probleme la ultima fatare.

Utilizand diferite protocoale de lucru, pot fi obtinute grade diferite de sincronizare. Continuarea in numarul urmator.

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 20:04
Gabriel Fratila

medic veterinar primar.