Autentificare

Reactia la fir o reminiscenta inca vie a timpurilor „de demult”- studiu de caz

In cele ce urmeaza o sa va relatam un caz de reactie la fir declansat la aproximativ trei ani dupa operatia de sterilizare. Motivul aparitiei tuturor problemelor in acest caz a fost determinat de folosirea pentru operatia de sterilizare a matasii chirurgicale.

Catelusa Rita, metis ciobanesc romanesc in varsta de 4 ani, a fost adusa la cabinet de proprietarul ei acuzand o stare generala usor modificata. In urma anamnezei am aflat ca animalul nu a avut probleme de sanatate pana in prezent si ca, in urma cu aproximativ trei ani catelusa a fost sterilizata. Proprietarul nu ne-a putut preciza tipul interventiei: (ovariectomie/ovariohisterectomie). De mentionat faptul ca animalul a fost deparazitat si vaccinat anual conform programului stabilit de medicul curant.

 

1. Simptomatologie

Ca simptomatologie, proprietarul a relatat ca animalul bea foarte multa apa, vomita, refuza hrana si e mult mai linistita ca de obicei. Un amanunt interesant este faptul ca ceilalti masculi din curte se tineau dupa ea si o adulmecau comportandu-se ca in perioada de rut. La inspectia externa s-a observat o moderata scurgere vaginala (Fig.1) intensificata prin palpare abdominala profunda.Temperatura inregistrata dupa termometrie a fost de 40.3 grade Celsius.

reactia la fir 1

 

2. Examene paraclinice

Suspicionand de la bun inceput un diagnostic in sfera urogenitala am recurs la administrarea unei medicatii corespunzatoare cu antibiotic si tratament de sustinere generala perfuzabil. Mentionez faptul ca pentru examenul ecografic colaborez cu dr. Serban Zamfirescu un adevarat profesionist al imagisticii ecografice, acesta efectuand a doua zi ecografia catelusei. Testele biochimice si hematologice nu au scos la iveala modificari considerabile, parametrii incadrandu-se in limita valorilor normale. Rezultatul ecografiei a fost ”spectaculos“: reactie inflamatorie granulomatoasa localizata la nivelul bontului uterin (fig.2), iar rinichiul drept marit in dimensiuni - 9.77/5.12cm (fig.3), contur neted, hidronefroza grd.IV cu atrofie corticala de compresiune, in bazinet continut mixt - mediuecogen și anecogen, cu limita de separare rectilinie, paralela cu masa de examinare fapt ce certifica sedimentarea materialului bogat celular (puroi) de urina si dilatatie ureterala proximala (0.9cm Ø.). Restul organelor decelate ecografic s-au prezentat in limitele normalului.

reactia la fir 2

Fig.2 Se observa reactia bontului uterin (delimitata de cruciulite) la firul de sutura-elementul hiperecogen central ce creeaza umbra acustica(u). VU=vezica urinara.

 

 

reactia la fir 3

Fig.3 Ies in evidenta atrofia corticala(c) de compresiune, dilatatia bazinetului si a diverticulelor acestuia (d) si materialul bogat celular reprezentat de puroi (p) sedimentat in bazinet cu delimitare neta de urina.

3. Diagnostic

Diagnosticul final: reactie la firul de sutura pe bontul uterin cu efect lent de compresie pe ureterul drept ce a condus la distructia rinichiului drept. Coroborand toate datele am stabilit conduita terapeutica. Primul pas al acesteia fiind reprezentat de interventia chirurgicala ce a avut drept obiectiv extirparea rinichiului afectat, ureterul aferent si bontul uterin.

4. Tehnica operatorie

Tehnica operatorie este clasica. Anestezia s-a efectuat cu domitor si ketamina administrata la picatura. Am abordat doua linii venoase pentru mentinerea echilibrului patului vascular avand in vedere ca extirparea unui organ, in speta a rinichiului drept, prezenta un risc de sangerare considerabil. Abordul l-am facut la nivelul liniei albe printr-o incizie larga de la apendicele xifoidian pana in regiunea prepubiana. Dupa vidarea completa a vezicii urinare de continut am identificat bontul uterin, aderent de gatul vezicii. Deoarece separarea celor doua organe (vezica urinara/bont uterin) prin dilacerare nu a fost posibila, am recurs la excizarea suprafetei de vezica urinara aderenta de bontul uterin urmata de pexia acesteia. Dupa izolarea bontului uterin am recurs la extirparea acestuia aplicand o ligatura transfixica sub zona afectata, urmata de sutura de infundare a noului bont uterin. (Fig.4)

reactia la fir 4

Fig.4; 1vezica urinara, 2. bontul uterin

Urmatorul pas a fost reprezentat de eventratia controlata a masei intestinale intr-un camp steril imbibat in solutie salina, lucru necesar pentru abordarea cat mai facila a rinichiului drept in vederea ablatiei. Prin disectie minutioasa a lojei renale am reusit dislocarea organului si aducerea lui in plaga operatorie urmata de ligaturarea plexului vascular renal si „decuplarea” rinichiului de la acesta. (fig.5).

reactia la fir 5

Fig.5. Aspect general: 1.rinichiul drept, 2.vezica urinara, 3.masa jejunala

 

Impreuna cu rinichiul drept am extirpat si bontul ovarian drept, situat topografic in imediata vecinatate a acestuia (fig.6,7,8,9).

reactia la fir 6

Fig.6. Rinichi hidronefros

reactia la fir 7

 

Fig.7. Sectiune longitudinala

reactia la fir 8

Fig.8 Bont uterin reactiv

reactia la fir 9

Fig.9 Sectiune bont uterin, aspect granulomatos

Ureterul drept a fost extirpat si el in totalitate acesta fiind total compromis, urmat de sutura orificiului ureteral de la nivelul peretelui vezicii urinare. Dupa inspectia organului congener, care nu prezenta modificari macroscopice, am repozitionat masa intestinala in cavitate pastrand topografia, urmata de lavajul acestora cu solutie salina incalzita la 38 grade Celsius. Lichidele acumulate au fost aspirate din cavitatea abdominala, dupa care am efectuat sutura musculaturii abdominale in fir continuu, moment in care am fixat un tub de dren necesar drenarii eventualelor lichide excedentare. Pielea a fost suturata in puncte separate.

5. Tratament postoperator

Tratamentul postoperator a urmarit combaterea infectiei prin administarea a doua antibiotice cu scop de potentare a efectului antibacterian si sustinere generala cu fluide specifice. Operatia s-a incheiat cu succes lucru confirmat de faptul ca dupa aproximativ 10 ore animalul s-a ridicat cu usurinta, a urinat, iar dupa 24 de ore a mancat cu pofta. Mentionez ca am folosit fire de sutura resorbabile de cea mai buna calitate pentru a preintampina eventuale complicatii postoperatorii.

6. Concluzii

Prezentarea acestui caz are drept scop ,,tragerea unui semnal de alarma” cu privire la folosirea inadecvata a matasii chirurgicale si a firelor neresorbabile la efectuarea diferitelor interventii chirurgicale.

serban zamfirescu

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 20:05
Dr. Mircea Cucoanes

Medic veterinar cabinet Provet Consult Bucuresti

  • oct. 1999 – prezent - Asistent universitar la Disciplina Anatomie veterinara din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara “Spiru Haret”
  • oct. 1997 – oct. 1999 - Preparator universitar la Disciplina Anatomie veterinara din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara “Spiru Haret”