Autentificare
updated 2:37 PM UTC, Dec 12, 2019

Schiopaturile la vaci – cauze, asocierea dintre leziuni si gradul de locomotie, preventie

Schiopaturile se regasesc printre principalele probleme cu care se confrunta crescatorii de vaci de lapte. Importanta schiopaturilor este data de reducerea productiei si alte efecte conexe dar mai ales de scaderea indicelui de bunastare al vacilor prin suferinta creata animalelor si a modificarilor de comportament. In aceasta prezentare am urmarit sa evidentiem corelatia dintre leziunile ongloanelor si gradul de schiopatura deoarece pe baza rezultatelor obtinute putem stabili cauzele ce au produs aceste leziuni precum si sa punem in practica un plan de masuri pentru prevenirea si combaterea acestora. Pentru notarea animalelor schioape am folosit sistemul scalar de la 1-5, realizat de Sprecher, pentru ca este usor de utilizat si ne ajuta sa identificam chiar si schiopaturile subclinice. Toaletarea ongloanelor s-a dovedit a fi un mijloc eficient in reducerea si prevenirea leziunilor ongloanelor si al schiopaturilor la vacile de lapte, informatie gasita si in literatura de specialitate (1,5,6,8).

Cuvinte cheie – vaci, bunastare, schiopatura, laminita, dermatita digitala (boala lui Mortellaro), fibrom interdigital, leziunile ongloanelor, scor de locomotie, toaletarea ongloanelor.

1. Conformatia onglonului si distributia greutatii

Distributia greutatii intre onglonul intern si cel extern, a zonei talpii si peretelui fiecarui onglon si mecanismele de absorbtie ale socului in onglon sunt corelate cu traumatismul copitei in contact cu solul. In mersul normal, bulbul calcaiului si peretele exterior fac primul contact cu solul si greutatea va fi distribuita in mod egal intre onglonul exterior si cel interior. In timp ce bulbul reduce socul partii posterioare a onglonului, greutatea de pe perete va fi transferata succesiv pe talpa datorita miscarii usoare a ongloanelor. Unele studii arata ca animalele crescute pe suprafete moi au suprafata talpilor concave de la exterior spre interior. Daca sunt mutate pe o suprafata dura, concavitatea ongloanelor externe ale membrelor posterioare dispare pe cand concavitatea ongloanelor interne este pastrata. (Tranter et Morris, 1992) Astfel, incepe un cerc vicios ce accelereaza cresterea si uzura talpii in zona expusa si produce ongloane asimetrice, onglonul extern al membrului posterior devine mai larg decat cel intern si are talpa dreapta si reprezinta locul cel mai comun pentru leziunile copitei. Prin urmare, daca forma naturala, concava, a disparut iar talpa devine neteda sau convexa aceasta va suporta initial mai multa greutate decat peretele si absorbtia socului va fi dirijata mai mult catre aparatul suspensor si cuzinetul digital.(1) Prevalenta mare a leziunilor cu localizare la membrul posterior ar putea fi explicata de dinamica stresului mecanic diferita intre ongloanele membrului pelvin si ale membrului toracic. Aceasta diferenta ar putea fi data de factorii prezentati in urmatorul tabel: (7)

 

Factori

Membrul toracic

Membrul pelvin

Sprijinul greutatii

50%(rasa Holstein), 60% (alte rase)

50% (rasa Holstein), 40% (alte rase)

Absorbtia socului

Muschiul serratus ventralis (flexibilitate)

Articulatia coxo-femurala (rigiditate)

Unghiul format la contactul cu solul

Perpendicular pe sol

Formeaza un unghi cu solul

Rolul in deplasare

Pivot, rol de sprijin

Levier, rol de propulsie

Tabelul nr. 1 Factorii ce influenteaza dinamica stresului mecanic in ongloanele vacilor

 

Componentele copitei implicate in deplasarea energiei mecanice prin onglon sunt reprezentate de cuzinetul digital, aparatul suspensor al degetului, peretele capsulei onglonului si cuzinetul coronar. (7)

 

 

Diagrama nr. 1 Patogeneza leziunilor ongloanelor la vaci (original) (2; 3; 6; 8; 12)

 

diagrama1

2. Leziunile ongloanelor – corelatia efect-cauza

Este foarte comun sa vedem un numar mare de cazuri noi de dermatita digitala in lactatia timpurie. Vacile aflate in perioada de tranzitie (3 saptamani inainte si dupa fatare) par a fi mai susceptibile la noi infectii probabil datorita scaderii imunitatii, schimbarii mediului si absentei bailor pentru picioare in perioada de repaus mamar.

In cele mai multe ferme ulcerul talpii ar trebui sa fie de 1,5-2 ori mai prevalent decat boala liniei albe. Ulcerele par sa se dezvolte in primele 30-60 de zile postpartum, sugerand ca schimbarile din apropierea fatarii reprezinta cauza principala. Daca incidenta maxima este mai aproape de varful de lactatie atunci un factor nutritional poate fi luat in considerare ca si cauza.

In fermele unde junicile sufera leziuni de dermatita digitala trebuie luati in considerare factori asociati cu igiena precara si amestecarea lor cu vaci adulte infectate. Cand apar leziuni ale cornului, confortul si hranirea deficitara in perioada de tranzitie sunt cauzele cele mai frecvente asociate. Mai putine probleme sunt intalnite cand junicile sunt expuse la suprafete dure inainte de fatare, se executa toaletarea ongloanelor prepartum, grupul de junici este amestecat cu cel de vaci adulte inainte si dupa fatare si exista conditii corespunzatoare de odihna.

In fermele in care boala liniei albe este prevalenta sau mai frecventa decat ulcerul talpii, suprafata pardoselii ar trebui sa fie examinata ca un factor potential de traumatizare. Alti factori, cum ar fi mentinerea pozitiei patrupodale pentru un timp indelungat si mediul de mers, apar necesari pentru a induce boala liniei albe. Cand varful incidentei este in lactatia timpurie (30-60 de zile) se ia in considerare pardoseala, ca factor de risc, pe toata perioada de tranzitie, pardoseala de tip gratar reprezentand un factor de risc. Cand varful incidentei apare mai tarziu in lactatie, uzura excesiva a ongloanelor poate fi o problema conducand la o inaltime redusa a calcaiului. Atentie la suprafetele unde vacile trebuie sa faca miscari bruste si sunt agitate, cum ar fi liniile de iesire din sala de muls si aleile spre sursele de apa, precum si aleile de mers spre pasune.

Fracturile talpii si ulcerele calcaiului sunt frecvent observate in mijlocul perioadelor de stres termic din timpul verii. Cand ele apar in onglonul intern al membrului posterior acestea sunt asociate cu timpul prelungit de stat in picioare.

Leziunile cornului ongloanelor aparand la membrele anterioare decat la cele posterioare este un lucru neobisnuit. Daca acestea predomina, atunci o cauza nutritionala sau o scadere drastica a confortului pot fi luate in considerare. (2)

Prevalenta mare a leziunilor onglonului la vacile adulte (peste 3 fatari) in mijlocul sau in ultima parte a lactatiei este frecvent intalnita la toaletarea ongloanelor. Acest rezultat ar putea fi explicat printr-un risc mai mare de reaparitie si calitatea scazuta a cornului datorita expunerii prelungite la suprafete dure si traumatisme externe precum si datorita schimbarilor hormonale si metabolice in jurul parturitiei. Astfel, prevalenta mare a leziunilor cornului ongloanelor in lactatia mijlocie si in ultima parte a lactatiei indica faptul ca acestea devin aparente in aceste stadii. (12)

Asocierea intre dermatita digitala si hiperplazia interdigitala este data de faptul ca cea din urma poate fi un raspuns la iritatia cronica a pielii interdigitale datorita igienei precare si a leziunilor infectioase ale piciorului. Asocierea dintre ulcerul talpii si boala liniei albe si a altor leziuni ale cornului onglonului sprijina teoria patogenezei comune a leziunilor ce produc intreruperea productiei de corn in ongloane. (12)

Odata ce perioada de aparitie si localizarea leziunilor ongloanelor a fost stabilita investigarea schiopaturii se orienteaza inspre una din cele doua directii:

  1. Cand leziunile infectioase domina, igiena picioarelor si programul pentru baia picioarelor trebuie atent examinate.
  2. Cand leziunile cornului onglonului sunt cauza predominanta a schiopaturilor, confortul vacilor in perioada de tranzitie, practicile de furajare, suprafata pardoselii, stresul termic din timpul verii si factorii ce determina stationarea prelungita trebuie sa fie luati in considerare. (2)

3. Descrierea leziunilor ongloanelor

Laminita acuta este recunoscuta in principal prin talpa dubla. In functie de intervalul dintre toaletarea ongloanelor si momentul atacului laminitei poate exista mai mult decat o ,,talpa pierduta”. (6)

Laminita subacuta are un diagnostic mai complex. Principala leziune vazuta in timpul toaletarii ongloanelor este o decolorare a talpii de la galben la rosu (hemoragie) ce poate fi observata pe toata suprafata talpii. Decolorarea poate fi mai mult sau mai putin specifica in anumite zone ale talpii cum ar fi locul specific al ulcerului talpii (zona 4) sau partea soleara a cornului calcaiului. Ulcerul talpii este un defect comun. Defectele liniei albe reprezinta cel mai mare risc pentru schiopaturi. Acestea variaza de la o decolorare la separarea peretelui onglonului de talpa. Daca separarea este deasupra corionului, atunci un abces al peretelui este prezent. (6) Rata de crestere a onglonului este de aproximativ 0,5 cm/luna si cum grosimea talpii este de aproximativ 1 cm, rezulta ca hemoragia este observata la 2 luni dupa ce au aparut problemele interne. Aceasta va cauza mai degraba o decolorare galbena ca semn al prezentei laminitei subclinice. (4)

Boala liniei albe este intalnita la aproximativ 63% din cazurile de schiopatura. Apare de obicei intre perete si talpa in fata calcaiului (zona 3). Aceasta poate fi intrerupta de un abces in cele mai multe situatii. Cand diagnosticam boala liniei albe este important sa stim ca exista o umflatura a calcaiului unui singur onglon. Aceasta spre deosebire de flegmonul piciorului care cuprinde ambele calcaie.

  • Eroziunea calcaiului – aceasta apare in partea moale a bulbului calcaiului si se manifesta printr-o leziune de culoare neagra in forma literei V.
  • Ulcerul varfului – reprezinta o ruptura a liniei albe in varful onglonului cand a avut loc o rotire spre in fata a falangei distale. (4)
  • Ulcerul talpii – este o pierdere circumscrisa a cornului talpii expunand corionul acesteia, localizata in zona jonctiunii talpa-bulb (zona 4), de obicei mai aproape de marginea axiala.
  • Hemoragia talpii – decolorare hemoragica acoperind mai mult de 50% din suprafata talpii sau o suprafata mai mica cu o culoare intensa in profunzime.
  • Talpa dubla – cresterea pe dedesubt a cornului talpii, doua talpi separate de un spatiu.
  • Hiperplazia interdigitala – proliferare fibroasa a pielii interdigitale cauzand o masa de tesut ce predomina intre ongloane, care poate fi inflamata sau nu.
  • Dermatita digitala - inflamatie proliferativa a pielii dorsale sau palmare/plantare. De obicei intalnita in apropierea calcaielor sau mai putin comun in partea proximala a spatiului interdigital.
  • Necrobaciloza interdigitala - inflamatie acuta, necrozanta a pielii interdigitale si a tesuturilor subiacente, cu tumefactia benzii coronare si a spatiului interdigital.
  • Dermatita interdigitala - inflamatia pielii interdigitale fara extinderea la tesuturile profunde. (10)

4. Corelatia dintre leziunile ongloanelor, comfort si comportament

Intr-un mediu confortabil vacile vor fi culcate 12-15 ore pe zi, cel mai adesea cand rumega. Mediu confortabil inseamna asternut moale si suficient, spatiu pentru ridicare si culcare, acces la apa si hrana, posibilitatea de miscare si interactiune sociala. In adaposturile neconfortabile vacile stau in pozitie patrupodala la locul de odihna cu picioarele posterioare pe alee conducand la cresterea incarcarii si expunerii la materiale neigienice, mai ales pentru membrele posterioare. Hemoragiile talpii reflecta un timp mai indelungat de mentinere a pozitiei patrupodale datorita confortului scazut ce a avut loc cu doua luni mai devreme. Competitia intre animale pentru hrana la linia de furajare ar putea cauza traumatisme ce rezulta in hemoragia talpii. (1) Confortul vacilor are un rol complex de jucat nu doar in interactiunea cu factorii cauzali, in care leziunile ongloanelor apar mai intai, rezultand in ,,vaci ce incep sa schioapete”, dar de asemenea influenteaza raspunsul vacilor schioape la mediul ambiant odata ce mersul este modificat prin durere asociata cu schiopatura, ceea ce rezulta in „vaci ce raman schioape”. (2)

5. Impactul schiopaturilor asupra bunastarii vacilor

Principalele efecte asupra bunastarii sunt durerea, disconfortul, stresul, modificarile de comportament si sacrificarea prematura. Este de asemenea acceptat ca piciorul este locul cel mai comun cauzand schiopatura la vacile de lapte. In plus, noile tehnologii folosite pentru diagnosticul si notarea schiopaturilor au aratat ca schiopatura subclinica este o sursa importanta de durere si suferinta pentru vacile de lapte. Astfel, schiopaturile ar trebui sa fie considerate principalul element de evaluare al bunastarii vacilor de lapte si una din principalele cauze ale pierderilor (productie, reproductie, sacrificare). Alta problema ce a primit multa atentie este diagnosticul si notarea schiopaturilor. Impreuna cu utilizarea scarii ordinale, alte metode precum scari vizuale analoge, saltele cu presiune, platforme de cantarire, algometre, accelerometre, ALT-pedometre, activitatea gatului si senzori de rumegare sunt folosite pentru inregistrarea si analiza aparitiei schiopaturilor. Aceasta a permis o mai buna intelegere a durerii implicate in bolile picioarelor, mai ales in cazurile subclinice. Unele consecinte ale schiopaturilor ce au primit noul aport stiintific sunt modificari de hranire, odihna si ale comportamentului social al vacilor de lapte. Este bine cunoscut ca vacile schioape au in general o conditie corporala (BCS) scazuta sau foarte scazuta si acest lucru este corelat cu durerea si prin consecinta o scadere a ingestiei de hrana care poate incepe cu 4 saptamani inainte de aparitia semnelor clinice de schiopatura. Green si col., 2014, au aratat ca vacile cu BCS mai mic de 2 sunt mai predispuse sa dezvolte schiopaturi legate de leziunile onglonului. A fost presupus ca productia mare de lapte a vacilor care pierd BCS in timpul perioadei balantei energetice negative devin schioape datorita unei reduceri a continutului in grasime a cuzinetului digital permitand astfel o crestere a presiunii asupra corionului de catre falanga distala. Foarte recent, Lim si col, 2015, au aratat ca vacile cu BCS scazut la fatare, mai mic de 3, sau care pierd BCS dupa fatare au sanse mai mari sa devina schioape si au sanse mai mici de a se recupera. (3)

6. Divizarea onglonului pe zone si distributia leziunilor copitei

Zonarea ongloanelor ajuta la standardizarea informatiilor obtinute la inregistrarea schiopaturilor. Copita la vaca este impartita in 12 zone. Zonele de la 1 la 6 se gasesc pe suprafata de sprijin, pe cand zona 0 reprezinta pielea interdigitala iar zona 10 spatiul interdigital. Zonele 7 si 8 reprezinta peretele abaxial sau exterior al onglonului, pe cand cu 11 si 12 se noteaza peretele axial sau interior al onglonului. Zona 9 este folosita pentru a descrie o leziune a piciorului deasupra de coroana. (9)

Figura nr. 1 Divizarea onglonului, fata soleara, peretele exterior (abaxial) si peretele interior (axial)(dupa 9)

fig1

Leziunile copitei apar de obicei in zonele 0, 3, 4 si 10. O leziune in zona 0 poate indica dermatita interdigitala sau flegmonul interdigital, pe cand leziunile din zona 10 sunt cel mai probabil dermatita digitala (boala lui Mortellaro), o boala infectioasa, eroziva, contagioasa ce cuprinde de obicei pielea bulbului calcaiului, dar poate fi intalnita si in spatiul interdigital sau in zona benzii coronare. Aceste leziuni sunt corelate cu igiena precara si au ca rezultat o schiopatura semnificativa. Leziunile din zona 3 reprezinta boala liniei albe. Atat dermatita digitala cat si boala liniei albe sunt cauze majore ale schiopaturii, ce sunt frecvent complicate prin formarea de abcese, rezultand o schiopatura grava. Zona 4 este specifica hemoragiilor si ulcerului talpii. Ulcerul talpii este o leziune a onglonului, neinfectioasa, dureroasa si este una din cele mai comune cauze ale schiopaturilor la vacile de lapte. (9)

Figura nr. 2 Localizarea normala a leziunilor onglonului (12)

fig2

Greseli in diagnosticarea leziunilor pot aparea cand ele se afla intr-un stadiu timpuriu sau avansat. Informatiile privind prevalenta leziunilor ce nu apar in zonele caracteristice ale onglonului sunt foarte importante deoarece acestea pot fi un indicator al deficientelor de management sau al factorilor din mediul ambiant ce afecteaza aceste zone. Prin urmare, ulcerul varfului, talpa fina ce apare in zona 5 in apropierea jonctiunii zonelor 1 si 2 pot fi asociate cu uzura excesiva a onglonului pe o pardoseala abraziva. Boala liniei albe aparuta in zona 1 decat in zona 3 (normal) poate fi asociata cu toaletarea necorespunzatoare. Hemoragiile si ulcerele talpii aparand in zona 6 decat in zona 4 (normal) pot fi asociate cu faptul ca vacile stau cu membrele posterioare pe alee, posibil datorita patului prea scurt sau necorespunzator. Astfel cunostintele privind localizarea leziunilor pe zone permit realizarea de programe de sanatate ale picioarelor si aceasta ajuta la standardizarea identificarii leziunilor si a diagnosticului intre hoof trimmers, fermieri cercetatori si veterinari. (12)

7. Scorul de locomotie la vaci

 

Scorul

Descriere clinica

Criterii de acordare

1

Normal

Vaca are linia spatelui dreapta in statiune si in mers. Mersul este normal.

2

Usor

Vaca prezinta o postura dreapta a spatelui in statiune dar dezvolta o postura arcata a acestuia in mers. Mersul ramane normal.

3

Moderat

O postura arcata a spatelui este evidenta atat in statiune cat si in mers. Mersul ei este afectat si este cel mai bine descris prin pasi scurti cu unul sau mai multe membre.

4

Schioapa

O postura arcata este de asemenea evidenta si mersul este cel mai bine descris printr-un pas deliberat la un moment. Vaca favorizeaza unul sau mai multe membre.

5

Grav

Vaca arata in plus o incapacitate si reticenta in a sustine greutatea pe unul sau mai multe membre.

Tabelul nr. 2 Criterii de acordare a unui scor de schiopatura si descrierea clinica a vacii (11)

 

8. Toaletarea ongloanelor la vaci

Toaletarea ongloanelor a dovedit sa reduca schiopaturile asociate cu leziunile ongloanelor atunci cand este realizata corect. O functie a toaletarii ongloanelor este de a detecta leziunile intr-un stadiu timpuriu inainte ca simptomele clinice sau leziuni mai grave sa apara. Pe de alta parte un obiectiv este sa prevenim leziunile prin corectarea incarcarii elementelor onglonului. (Manske si col., 2001) Diske si Mair, 1990, au aratat ca atunci cand distribuirea greutatii intre ongloane este inegala si talpa sustine prea multa greutate exista un risc mai mare pentru leziunile talpii. Daca toaletarea ongloanelor este realizata corect greutatea este in mod egal distribuita intre ongloane si in interiorul acestora. Totusi este mult mai dificil sa egalizam distribuirea greutatii la ongloanele cu uzura excesiva, cum ar fi la vacile intretinute in sistem liber pe suprafete abrazive. (1) Obiectivele toaletarii preventive a ongloanelor sunt: 1. Sa corectam supracresterea care determina supraincarcarea onglonului (este mai semnificativa pentru onglonul exterior al membrului posterior si onglonul interior al membrului anterior). Aceasta permite echilibrarea distributiei greutatii intre cele doua ongloane; 2. Sa refacem suprafata de sprijin a greutatii corespunzatoare in fiecare onglon; 3. Sa corectam leziunile onglonului intr-un stadiu timpuriu. (8) Toaletarea ongloanelor, cand este facuta suficient de frecvent si intr-un mod corect, poate rezulta intr-o forma si conformatie optime ale onglonului pentru a minimiza presiunea asupra corionului. Cand varful (peretele dorsal al onglonului) este supracrescut exista tendinta ca presiunea sa fie inegal distribuita pe suprafata talpii, si astfel pe corionul talpii. Prin toaletarea onglonului la o lungime corecta si protejarea calcaiului unghiul copitei poate fi imbunatatit, rezultand o mai buna distribuire a presiunii pe suprafata talpii. Talpa onglonului ar trebui sa fie toaletata pe cat de plat posibil in scopul de a maximiza suprafata de sprijin a greutatii cand vaca paseste pe o suprafata dura. Doar o zona relativ mica din partea axiala posterioara a talpii (regiunea dedesubtul partii posterioare a osului falangei distale) ar trebui sa fie inlaturata avand ca obiectiv reducerea presiunii in aceasta zona de risc crescut pentru ulcerul talpii. (5)

 

9. Studiu de caz

 

Acest studiu s-a realizat intr-o ferma de vaci de lapte din Danemarca. Ferma este structurata astfel: 210 vaci la muls, 30 de vaci in repaus mamar, 170 de junici, din care 70 sunt gestante. Rezultatul muncii acestor vaci este o productie medie de 11500 l/cap in 365 de zile. Lungimea medie pentru intervalul de fatare este in medie de 410 zile. Sistemul de intretinere este cel liber cu pardoseala de tip gratar, vacile fiind adapostite pe tot timpul anului. Toaletarea ongloanelor in ferma se realizeaza de trei ori pe an si se face pentru toate vacile indiferent daca prezinta sau nu semne de schiopatura. Acest studiu s-a realizat in perioada 10-25 octombrie 2016 si a cuprins doar vacile mulgatoare, evaluarea scorului de locomotie fiind facuta la iesirea din sala de muls utilizand metoda scalara de la 1 la 5 descrisa de Sprecher (11). Pentru ca am evaluat vacile dimineata si seara au existat diferente de notare si astfel am obtinut si note subunitare, respectiv 2,5 si 3,5. Evaluarea scorului de locomotie a avut loc cu o saptamana inainte si una dupa toaletarea ongloanelor in scopul de a putea observa efectele toaletarii ongloanelor asupra scorului de locomotie precum si relatia dintre scorul de locomotie si leziunile ongloanelor. Notarea leziunilor ongloanelor s-a facut astfel: 3-ficus (hiperplazie interdigitala), 4-boala liniei albe, 5-hemoragia talpii, 6-talpa dubla, 7-dermatita digitala, 8-abcesul liniei albe, 9-ulcerul talpii, 10-eroziunea calcaiului.

 

10. Rezultate si discutii

Grafic nr. 1 Consecinte ale toaletarii ongloanelor asupra scorului de locomotie la vaci – abaterea medie, s – scorul de locomotie

Din graficul nr. 1 se poate observa o reducere a gradului scorului de locomotie dupa toaletarea ongloanelor in comparatie cu scorul de locomotie initial.

grafic1 

Grafic nr. 2 Evolutia numarului de cazuri, pe grade de schiopatura, intre evaluarea initiala (i) si cea dupa toaletarea ongloanelor (t), s – scorul de locomotie

 

grafic2 

Grafic nr. 3 Distributia leziunilor ongloanelor la vaci, s – scorul de locomotie

3,6,8,9,10 – leziuni intalnite la vacile cu gradul de schiopatura mai mare sau egal cu 3

4,5 – aproximativ 40-50% din totalul leziunilor intalnite la toate gradele de schiopatura

7 – aproximativ 45-50% din totalul leziunilor intalnite la vacile cu gradul de schiopatura de 2 si 2,5

 grafic3

Grafic nr.4 Frecventa leziunilor ongloanelor pe fiecare categorie de schiopatura, s – scorul de locomotie

Mai mult de 80% din vacile cu scorul de locomotie 4 au avut hemoragia talpii si mai mult de 40% au prezentat boala liniei albe, talpa dubla si ulcerul talpii

Leziunile 3, 6, 8, 9, 10 au fost gasite la vacile cu scorul de locomotie mai mare de 3

Principalele leziuni gasite la vacile cu scorul de locomotie 2 si 2, 5 au fost leziunile 4, 5, 7

 grafic4

Grafic nr. 6 Raportul dintre vacile fara leziuni si vacile cu leziuni la toaletarea ongloanelor din totalul vacilor schioape, s – scorul de locomotie

grafic6

Exista un numar important de vaci fara leziuni,din cadrul vacilor schioape, la toletarea ongloanelor. Acest lucru ar putea fi explicat prin greseala de evaluare, diferite stadii ale leziunilor ce nu pot fi observate clinic, prezenta laminitei in diferite faze sau afectiuni ale chisitei, articulatiei buletului sau alte leziuni.

11. Concluzii

Leziunile cornului ongloanelor predomina leziunile infectioase, dar acestea din urma ocupa o pondere importanta din totalul leziunilor intalnite la vaci, lucru ce poate fi explicat prin absenta unui program pentru baia picioarelor vacilor din ferma.

Boala liniei albe are o incidenta net superioara ulcerului talpii, aceasta fiind asociata cu pardoseala de tip gratar si a unor probleme de confort (un numar mic de locuri libere pentru odihna si hranire si astfel un timp mai mare petrecut in picioare). Dupa toaletarea ongloanelor fermierul a luat decizia sa redistribuie vacile intre doua adaposturi ceea ce a condus la o crestere a confortului vacilor. Ca o consecinta a acestei masuri s-a observat o imbunatatire a sanatatii picioarelor vacilor la toaletarea urmatoare a ongloanelor (dupa 4 luni).

Toaletarea ongloanelor are un efect pozitiv asupra scorului de locomotie la vacile de lapte prin scaderea gradului scorului de locomotie, mai ales pentru gradele 3 si 4 (grafic nr. 1). Leziunile cum ar fi hiperplazia interdigitala, talpa dubla, boala liniei albe (abces), ulcerul talpii si eroziunea calcaiului au fost asociate cu scorul de locomotie intre 3 si 4. Urmatoarele leziuni precum boala liniei albe, hemoragia talpii si dermatita digitala au fost asociate cu un grad de schiopatura de 2 si 2,5, dar acestea pot produce singure schiopaturi la vaci de gradul 4. Aceasta ar putea fi explicata prin prezenta diferitelor faze de evolutie pentru aceste leziuni care sunt observate clinic prin diferite grade de schiopatura. De asemenea, prezenta acestor leziuni la vacile cu scorul de locomotie de 2 si 2, 5 ar putea reprezenta un factor de risc si fara toaletarea ongloanelor este posibil sa avem mai multe vaci cu scorul de locomotie de 3 si 4. (13)

Astfel toaletarea ongloanelor ar trebui sa fie inclusa in programul pentru supravegherea starii de sanatate a ongloanelor pentru vacile de lapte prin efectele sale directe amintite si pentru ca ar putea ajuta la identificarea cauzelor leziunilor ongloanelor si realizarea unui plan de prevenire al acestora.

De asemenea, tinand cont de frecventa importanta a leziunilor infectioase, ar trebui evaluata masura de introducere a bailor pentru picioare la vacile din ferma, atat din prisma efectelor pozitive si negative pe care acestea le prezinta pentru sanatatea picioarelor vacilor precum si din punct de vedere economic si al managementului fermei.

Multumesc fermierului si persoanelor ce au realizat toaletarea ongloanelor pentru ca mi-au oferit informatii necesare pentru realizarea acestui studiu de caz.

 

f1f2

f3f4

f5f6

 

F1: a – hemoragia talpii; b – dermatita digitala (boala lui Mortellaro); F2: a – hemoragia talpii; b – dermatita interdigitala flegmonoasa (cuprinde si regiunea chisitei); F3: a – boala liniei albe (hemoragie) in zona 3; b – dermatita digitala (boala lui Mortellaro); F4: a – boala liniei albe (necroza) in zona 3 si zona 6; b - dermatita digitala (boala lui Mortellaro); F5: a,b – talpa dubla; c – necroza calcaiului; F6: talpa dubla la un caz asemanator cu F5, aspect dupa inlaturarea talpii duble (F5, b); F7: a – ulcerul talpii in zona 4; F8: a – corectarea unui defect al liniei albe prin realizarea unei scobituri in forma literei V cu deschiderea spre fata soleara; b – necroza bulbilor calcaielor; F9 – ficus sau hiperplazie interdigitala. (toate fotografiile sunt originale)

Bibliografie

  • Bergsten C., Causes, risk factors, and prevention of laminitis and related claw lesions. Acta vet. Scand. 2003, Suppl. 98, 157-166. (alin 1/161; alin 2/162; alin 1/163) (25-07-2017)

(https://actavetscand.biomedcentral.com/articles/10.1186/1751-0147-44-S1-S157)

(https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4137)

(ftp://s173-183-201-52.ab.hsia.telus.net/Inetpub/wwwroot/DairyWeb/Resources/WCDS2007/Kloosterman.pdf)

  • Christoph K.W. Mulling, Paul R. Greenough, Functional synergism of the biomechanical systems on the bovine claw. (alin 5,6,7,8/39; /40,41) (13-08-2017)

(http://www.ivis.org/proceedings/rumlameness/2006/block1/mulling.pdf?la=1)

  1. Joris Somers, Luke O,Grady, Foot lesions in lame cows on 10 dairy farms in Ireland. Irish Veterinary Journal (2015): 68-10. (tabel2/2) (23-07-2017)

( https://irishvetjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13620-015-0039-0)

  1. J. Sprecher, D.E. Hostetler, J.B. Kaneene, A lameness scoring system uses posture and gait to predict dairy cattle reproductive perfornance. Theriogenology 47: 1179-1187, 1997. (tabel 2/1182) (24-09-2017) (http://www.hoofhealth.ca/Section7/_refs/Sprecher_T47_1179.pdf )
  2. Solano, H. W. Barkema, S. Mason, E. A. Pajor, S. J. LeBlanc, K. Orsel, Prevalence and distributions of foot lesions in dairy cattle in Alberta, Canada. J. Dairy Sci. 99:6828-6841. (alin 3,4,5/6839) (25-07-2017) (http://www.journalofdairyscience.org/article/S0022-0302(16)30294-6/pdf)
  3. Baza de date a fermei privind sanatatea animalelor si controlul oficial al productiei de lapte.

 

Ultima modificareSâmbătă, 12 Ianuarie 2019 14:40