Autentificare
updated 3:44 PM UTC, May 24, 2019

Ce este Enciclopedia Veterinara

Ansamblu multilateral de cunostințe umane care trateaza sistematic termeni, noțiuni din domeniul veterinar, cu acces gratuit, dezvoltata in mod colaborativ de catre voluntari. Oricine poate sa trimita si sa editeze informatii in cadrul acestui proiect voluntar dezvoltat de catre noi. Unele articole sunt mai complete si altele mai puțin complete, dar cantitatea si calitatea informațiilor este in continua crestere. Modul de exprimare din articole nu este foarte unitar, deoarece articolele nu au un autor unic, ea fiind determinata de colaborarea mai multor autori. Ocazional in Enciclopedia Veterinara se pot gasi si articole sau informații contradictorii (care insa desigur ca trebuie corectate). Greselile sau inadvertențele pe care le observați in articolele despre subiecte care va sunt familiare vor continua sa existe atata vreme, pana cand un contribuitor (sau chiar dvs.) va decide sa le corecteze. Enciclopedia Veterinara este o enciclopedie libera.

Tricomonoza: o enigma a pisicilor

Recomandat Tricomonoza: o enigma a pisicilor

In ultimele doua decenii, protozoarul Tritrichomonas foetus a devenit cunoscut ca fiind o cauza a colitei cronice la pisici din intreaga lume. Astazi, tricomonoza este vazuta ca una dintre cele mai frecvente cauze infectioase ale diareei de intestin gros. Pisicile afectate sunt in general tinere (varsta medie de un an) si isi pastreaza starea de sanatate si scorul corporal, insa manifesta diaree tranzitorie. In mod caracteristic, fecalele au consistenta unei „baligi de vaca” si contin adesea mucus si/sau sange. La multe pisici, diareea se va remite spontan, fara tratament, dupa cateva luni, insa in unele cazuri aceasta continua sa se manifeste periodic pe parcursul mai multor ani.

 

Agentul patologic in cauza, T. foetus, un microorganism in forma de lacrima, flagelat si foarte mobil, se presupune ca este transmis de la pisica la pisica pe cale oro-fecala; pisicile achizitionate din felise si adaposturi pentru animale sunt supuse unui risc mai mare de infectie, deoarece conditiile de suprapopulare favorizeaza aceasta ruta de transmitere a bolii. T. foetus mai infecteaza si bovinele, la care se transmite pe cale sexuala, reprezentand o potentiala cauza a avortului si infertilitatii. Impactul economic al bolii in industria cresterii vacilor din intreaga lume a dus la constituirea unui subiect de cercetare aflat in extindere rapida, ce vizeaza tricomonoza. Ce este frustrant pentru veterinari, totusi, este faptul ca cu cat se afla mai multe lucruri despre tricomonoza la pisici, cu atat mai complicata devine boala. 

Complicatiile si controversele ce planeaza in jurul tricomonozei feline sunt explorate intr-un articol stiintific de ultima ora publicat in aceasta luna in Jurnalul de Medicina si Chirurgie Felina. Autorii, dr.Jody Gookin si colegii sai de la Facultatea de Medicina Veterinara din cadrul Universitatii de Stat din Carolina de Nord, explica ca una dintre cele mai mari provocari o reprezinta faptul ca tricomonoza felina este rezistenta la antiprotozoaricele folosite in mod uzual. In prezent, singurul medicament a carui eficienta la pisici a fost demonstrata este ronidazolul, insa aceasta substanta prezinta o marja ingusta de siguranta clinica, iar rezistenta sa clinica este din ce in ce mai recunoscuta. O pisica tratata cu acest medicament este posibil sa manifeste, intr-adevar, remisia completa sau aproape completa a diareei, insa poate fi foarte dificil de stabilit daca tratamenul a eradicat infectia sau daca doar a ascuns semnele clinice. Acest aspect, in schimb, ridica si problema riscului pe care pisica afectata il poate reprezenta pentru alte pisici daca, sa spunem, aceasta este reintrodusa intr-o felisa. Mai pe larg, avand in vedere aceste situatii dificile si remisia spontana a diareei observate la multe pisici, apare o intrebarea controversata: se mai justifica tratarea acestor pisici?

Autorii au concluzionat prin faptul ca, in timp ce cercetatorii au facut multe progrese in ceea ce priveste intelegerea acestei infectii, inca mai raman numeroase aspecte a nelamurite, a caror descifrare este esentiala pentru un ulterior progres. Sunt intr-adevar distincte din punct de vedere biologic cele doua genotipuri de T. foetus, adica cel felin si cel bovin, implicand gazde separate, sau exista potentialul unei contaminari incrucisate intre bovine si pisici? Ar trebui tratate si toate pisicile care intra in contact cu o alta specie infectata cu Tritrichomonas? Care este efectul pe termen lung al infectiei cu Tritrichomonas spp. asupra tubului gastrointestinal? Pot fi identificate medicamente mai sigure si mai eficiente care sa fie folosite pentru tratamentul acestei infectii?

Ultima modificareSâmbătă, 09 Februarie 2019 18:03
Dr. Nita Monica

Editor colaborator Revista Veterinarul 

Website https://www.facebook.com/medicveterinarnitamonica/

Articole înrudite

  • Hipocalcificarea/Displazia smaltului la animalele de companie

    Aceasta afectiune este aparent un defect de formare pe suprafata smaltului, care devine localizat si pigmentat, poate fi si generalizat, fig.6. Rezultatul este smalt moale si poros. Poate fi cauzat de factori sistemici sau ereditari. In functie de caz, afectiunea poate viza unul sau sau mai multi dinti. Este esential sa ne amintim ca displazia de smalt apare doar daca defectul este in cursul stadiului de formare a smaltului, in timpul amelogenezei.

  • Intoxicatia cu lichid antigel (etilenglicol)

    Lichidul antigel (etilenglicolul)  este utilizat ca anticongelant in radiatoarele autovehiculelor si in rotile tractoarelor de mare putere, care se umplu cu apasi uneori in instalatii de incalzire a locuintelor. Mai intrain compozitia unor solutii ale revelatorului fotografic, a unor produse comerciale utilizate pentru spalarea geamurilor, a parbrizelor pe timp de iarna sau pentru asigurarea supletei textilelor. Se prezinta ca un lichid siropos cu gust dulce- arzator (de spirt dulce). Solutia comerciala are o concentratie de 95%.

  • Obtinerea si folosirea titlului de „medic veterinar specialist”, de catre un medic veterinar roman

    Medicul veterinar Viorel Andronie, presedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Romania a adus cateva precizari legate de obtinerea si utilizarea termenului de medic veterinar specialist pentru medicii veterinari din Romania. 

  • Un viitor medic veterinar are nevoie de ajutorul nostru

    Va supunem atentiei un caz de ajutor umanitar: Alexandra Police, studenta in anul VI la Facultatea de Medicina Veterinara Timisoara, diagnosticata in urma cu doi ani cu cancer – liposarcom pleural, operata in Turcia.

  • Protocolul terapeutic in diabetul zaharat felin de tip II si complicatiile aferente patologiei

     Diabetul zaharat este una din cele mai importante endocrinopatii diagnosticate la felinele de companie, incidenta bolii inregistrand o crestere aproape liniara de la un an la altul. Forma ce mai frecvent intalnita la pisici este diabetul de tipul II, reprezentand pana la 85% din cazurile diagnosticate cu aceasta patologie. Fiziopatologic, diabetul de tip II se caracterizeaza printr-o hiperglicemie sustinuta, indusa de insulinorezistenta, aparitia depozitelor insulare de amiloid, reducerea secretiei de insulina si apoptoza progresiva a celulelor β pancreatice. Hiperglicemia se poate instala secundar insulinorezistentei tisulare periferice, cauzata de obezitate, procese inflamatorii si/sau datorita unei concentratii ridicate de hormoni antagonisti ai insulinei (Caney 2013). Trasaturile de individ si de mediu sunt factori contributori importanti in incidenta diabetului zaharat, cu o predispozitie mai inalta la indivizii cu varste peste sapte ani, sterilizati, din rasa birmaneza, cu greutate corporala peste 5 kg (Hritcu, Rosca et al. 2011) si care au primit o medicatie cu potential diabetogen (progestageni sintetici si/sau anti-inflamatoare steroidiene) (Falca, Solcan et al. 2011).


cmvro logomic Revista Veterinarul Stiinta si Practica
este o revista acreditata de
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania