Autentificare
updated 10:14 AM UTC, Aug 10, 2019

Hipocalcificarea/Displazia smaltului la animalele de companie

Contents[Hide]

Aceasta afectiune este aparent un defect de formare pe suprafata smaltului, care devine localizat si pigmentat, poate fi si generalizat, fig.6. Rezultatul este smalt moale si poros. Poate fi cauzat de factori sistemici sau ereditari. In functie de caz, afectiunea poate viza unul sau sau mai multi dinti. Este esential sa ne amintim ca displazia de smalt apare doar daca defectul este in cursul stadiului de formare a smaltului, in timpul amelogenezei.

 

Formarea coroanei dureaza din a 42 a zi de gestatie pana in a 15 a zi postpartum pentru dentitia primara, si din a doua saptamana pana in a treia luna postpartum pentru dintii permanenti la caine si pisica.
Depinzand de timpul in care apare, displazia de smalt va afecta dentitia primara sau permanenta. Doar acele zone de smalt care sunt in formare activa vor fi afectate.

Dintii cu displazie de smalt par normali in timpul eruptiei, dar curand apar pigmentati si porosi. In cazuri foarte severe smaltul este vizibil afectat, colorat si cu bucati lipsa la momentul eruptiei.

Cum am mentionat displazia de smalt poate avea cauze locale, sistemice sau ereditare.

  • Factorii locali includ traumatisme la nivelul coroanei, deficienta de vitamine (A, D sau richeti). In general, unul sau mai multi dinti sunt afectati.
  • Factorii sistemici includ deficienta de nutritie, stari febrile, hipocalcemia si carenta de fluor din timpul perioadei de formare a smaltului. In general majoritatea dintilor sunt afectati.
  • Factorii ereditari sunt in general descrisi la om, fiind evidentiate 3 tipuri (hipoplazie de smalt, hipocalcificare de smalt si hipomaturare de smalt) incidenta la caine si pisica este necunoscuta, dar a fost suspicionata in unele cazuri.

In cazul tipului hipoplastic, dintii erup cu o cantitate insuficienta de smalt;
In cazul tipului de hipocalcificare, smaltul este prezent dar este moale si friabil, asadar se poate fractura foarte usor si tind sa se innegreasca cu varsta;
Dentina cu protectie deficitara sau dentina expusa este dureroasa. Dintii afectati devin mai putin sensibili o data cu inaintarea in varsta.

Acest defect apare in timpul formarii smaltului:

  • influenta formarii poate fi data de aparitia febrei, boala Carre care pentru o perioada indelungata formeaza modificari generalizate;

  • influenta de scurta durata, focalizata, localizata, traumatisme, chiar si extractia dintilor de lapte, pot forma pete si santuri.

Unii pacienti, pot sa aiba deteriorari structurale chiar si afectarea radacinii. Dintii pot fi mai sensibili, cu dentina expusa si ocazional pot aparea fracturi, dar in general raman complet functionali. fig.4

1. Etiologie

Apare la caini si pisici:

  •  in timpul formarii smaltului;
  •  boala Carre;
  • febra, traumatisme (accidente);fig.3
  • afecteaza in mod frecvent cainii si ocazional pisicile;
  • apare cateodata in timpul eruptiilor, dupa varsta de 6 luni sau imediat dupa fig.1

2. Semne clinice

  • smaltul apare neregulat intens pigmentat punctiform, cu decolorarea smaltului afectat si eventual cu dentina expusa colorata in maro deschis; fig.5
  • acumularea de tartru si placa pe suprafata dintelui mult mai devreme decat normal cu posibila gingivita si/sau accelerarea aparitiei paradontitei .fig.8 si fig.9

3. Diagnostic diferential

  • pigmentarea smaltului: colorarea dentinei dar surafata lucioasa, posibil cauzata de medicamente (tetraciclina) fig .7
  • carii: cavitati
  • leziuni resorbtive sau erosive (rar intalnite la caine)

4. Diagnostic

  • examinare orala completa (examinarea dentitiei incluzand parametrii periodontali, se noteaza in fisa) sub anestezie generala
  • eventual radiografie pentru determinarea viabilitatii radacinii

5. Tratament

  • depinde de leziunile existente, de echipament si material;
  • scopul este sa facem suprafete cat mai fine/lucioase posibil;
  • se administreaza produse antimicrobiale(dupa antibiograma) si se asigura managementul durerii, cand este cazul;
  • se efectueaza terapie periodontala pentru indepartarea placii bacteriene si al tartrului si se lasa un mediu curat.

1 tratamentul ideal se face prin indepartarea smaltului afectat cu o piatra alba si finisarea cu un disc cu o piesa cot de mare viteza (piesele de mare viteza pot produce arsuri, pagube si deteriorari excesive, se recomanda manevrarea cu grija); fig.1 si fig.2

  • aveti grija sa nu deteriorati dintele, evitati indepartarea in exces a smaltului sau dentinei ca sa nu afectati pulpa;
  • pentru defectele care implica o suprafata mai mare din dinte, un succes pe termen lung nu e sigur;
  • se recomanda imbracarea dintelui cu coroana metalica;
  • se recomanda administrarea unui agent de desensibilizare a dentinei expuse si de protectie a suprafetei;

2 - daca nu este posibil se face tratament alternativ fara piesa de mana de mare viteza, tratamentul poate fi mult mai solicitant;

  • smaltul afectat daca este moale poate fi indepartat de ansa cu ultrasunete, dar cu grija ca sa evitam pagubele si hipertermia;
  • un tratament puternic cu fluor pe suprafata uscata a dintelui poate fi folosit pentru a diminua sensibilitatea si a creste duritatea smaltului;

6. Recomandari

  • reevaluare la 3 saptamani de la interventie, in general proprietarii descriu o modificare in bine a comportamentului si pacientul accepta consultatia fara sedare;
  • dupa se recomanda reevaluare din 3 in 3 luni;
  • se recomanda detartraj profesional regulat si un program de ingrijire zilnica acasa (periaj, aplicare saptamanala a produselor cu fluor, dar minimalizand digestia din cauza toxicitatii);
  • sfatuiti-va proprietarul ca pacientul trebuie sa evite rosul obiectelor dure;
  • prognosticul depinde de gradul de afectare si de implicarea radacinii.

fig.1

fig.1 – Rotweiller, 6 luni, femela; Pigmentarea incisivilor imediat dupa eruptie.

fig.2

fig.2 – Rotweiller, 6 luni, femela; Aspect dupa prin indepartarea smaltului afectat cu o piatra alba si finisarea cu disc

fig.3

fig.3 - Metis, 2 ani, mascul; Afectarea smaltului pe caninul 104 prin traumatism.
fig.4

fig.4 - Bichon, 3 ani, mascul; Dentina expusa la incisiv 203, fractura cu expunerea dentinei si pigmentare la caninul 204; La caninul 304 pigmentare.
fig.5

fig.5 - Ciobanesc german, 5 ani, mascul; Smalt neregulat, intens pigmentat si prezenta de placa bacteriana si tartru.
fig.6

fig.6 - Metis, 3 ani, femela; Hipercalcificarea localizata a smaltului .
fig.7

fig.7- Metis Terrier, 1,6 ani, femela; Pigmentatie medicamentoasa.

fig.8 - Metis York, 5 ani, femela; Paradontita avansata – acumulare de placa, tartru si pigmentare generalizata.
fig.9

fig.9 - Metis, 7 ani, mascul; Paradontita avansata – acumulare de placa, tartru si pigmentare generalizata.

 

 

 

Ultima modificareJoi, 23 Mai 2019 20:09
Dr Zvorasteanu Raluca

  1. Medic veterinar practician - administrator cabinet QincyVet Bucuresti. Membru fondator Asociatia Romana de Stomatologie Veterinara

Website www.director.veterinarul.ro/Cabinete-Medicale-Veterinare/qincyvet-cabinet-veterinar-bucuresti.html