Autentificare
updated 4:35 PM UTC, Nov 14, 2019

Diagnosticul si terapia bolilor oro-faringiene la ofidieni

Patologia reptilelor include in zona oro-faringiana boli ale cavitatii bucale, ale faringelui si a deschiderii orale esofagiene. Consecutiv afectarii acestor zone in general se constata anorexie, salivatie (uneori cu scurgeri de saliva filanta), leziuni la nivelul limbii uneori chiar cu paralizie linguala, gingivite evolutive, iar in formele avansate se ajunge pana la pierderea dintilor si eroziuni bucale grave. La ofidieni in mod particular patologia oro-faringiana are cel mai adesea etiologie bacterianasi mai rar cauze virale, fungice sau parazitare. Virozele oro-faringiene evolueaza mai frecvent in perioadele de trecere de la sezoanele reci la sezoanele calde, acestea favorizand actiunea unor virusuri Herpes la nivel gingival. La serpii intretinuti in captivitate stomatitele cu Herpesvirus apar cel mai des in perioadele de reproducere, suprapunandu-se peste probleme ale metabolismului general (in aceste perioade serpii refuza hranirea) si o serie de disfunctii imunitare. 

Diagnosticarea precoce permite interventia terapeutica rapida, in general fiind recomandate administrari de acyclovir sub forma de unguente care se aplica zilnic in toata regiunea bucala. Se poate utiliza chiar preventiv la femelele care initiaza perioada reproductiva, de regula 2 – 3 administrari gingivale la interval de 48 ore. Diagnosticul tardiv presupune suprapunerea unor factori bacterieni sau micotici care complica leziunile. In aceste situatii este necesara administrarea de acyclovir pe cale generala (doze de pana la 80 mg/kg) in paralel cu antibiotice sau chimioterapice pentru a combate infectiile secundare.

boli oro faringiene la ofidieni

Fig 1: Recoltarea tampoanelor cu exsudat bucal pentru examen microbiologic si confirmare diagnostic

Administrarea de doze mari de acyclovir la speciile de serpi veninosi conduce frecvent la inapetenta (refuza orice fel de hrana) fiind obligatorie administrarea de fluide prin gavaj pentru a preveni deshidratarea si pentru a limita aparitia unor probleme metabolice agravante. Micozele oro-faringiene nu sunt foarte des diagnosticate la ofidieni. De regula, se produc candidoze bucale la serpii vivipari in ultima perioada de crestere a puilor, cand femelele inceteaza hranirea (situatii mai frecventa la specii de viperide si colubride) si manifesta disfunctii imunitare severe.

Se pot produce candidoze sau aspergiloze oro-faringiene care manifesta tendinta de extindere la nivel sistemic in cazul cazarii serpilor in terarii care nu ofera conditii optime de microclimat (in general acestea apar daca umiditatea este prea mare sau temperatura este prea scazuta). In cazul viperidelor am constatat cazuri de stomatite cu Chrysosporium sp. care se grefeaza pe leziunile generate de administrarea hranei in forma congelata (nu este complet decongelatasi raman cristale mari de gheata) sau hrana care contine fragmente ascutite de oase. Diagnosticul este relativ simplu, clinic fiind usor de identificat glositele si gingivitele cu depozite albicioase abundente, formarea de crevase pe toata suprafata mucoaselor, uneori fiind identificate chiar sangerari bucale spontane.

boli oro faringiene la ofidieni 2

Fig. 2: Fluidoterapie prin gavaj

Se recolteaza tampoane de exsudat faringian si se confirma diagnosticul prin examene de laborator. Protocoalele terapeutice trebuie sa includa administrarea de antifungice (fluconazol 5 mg/kg, ketoconazol 25 mg/kg sau nistatina 100.000 U.I./kg) asociate cu antibiotice cu spectru larg pentru a preveni asocierile bacteriene secundare. In formele avansate serpii nu se mai pot hrani, fiind necesara sustinerea metabolica cu fluide administrate prin gavaj. Este importanta debridarea si indepartarea depozitelor formate pe mucoase si badijonarea sau ungerea cu ungvente cu antifungice (eventual asociate si cu antibiotice cu spectru larg). Parazitozele oro-faringiene sunt rare, pana in prezent doar cateva specii fiind identificate si asociate cu afectiuni ale acestei zone. Mai frecvent au fost identificate forme de Trichomonas sp. sau Cryptosporidium serpentis. Ambele protozoare paraziteaza in tot tractusul digestiv, la nivel bucal putand genera modificari ale mucoasei oro-faringiene, sensibilitate la deglutitie si consecutiv acesteia serpii manifesta refuzul de a se hrani. Este important sa se intervina terapeutic rapid prin administrari de metronidazol in doze de 15 – 20 mg/kg, iar pentru sustinere generala se asigura fluido-terapie (inclusiv cu complexe de vitamine si minerale) prin gavaj.

boli oro faringiene la ofidieni 3

Fig 3: Administrarea orala directa de substante cu rol terapeutic

Cel mai frecvent in bolile oro-faringiene la ofidieni sunt diagnosticate bacterioze. In majoritatea situatiilor din leziuni sunt izolate Pseudomonas (in general Psd. aeruginosa si mai rar Psd. fluorescens) si Aeromonas hydrophila. Atat Pseudomonas cat si Aeromonas fac parte din flora normala care populeaza tractusul digestiv (inclusiv zona oro-faringiana) la ofidieni. Mai multi specialisti considera ca intervin o serie de factori favorizanti care permit acestor specii bacteriene sa determine infectii. In general, la serpii constrictori factorii primari sunt muscaturile sau zgarieturile provocate de prada in cazurile in care acestea sunt inca vii sau agonice, iar serpii se grabesc sa o inghita (la constrictorii de dimensiuni mari sunt relativ frecvente leziunile provocate de sobolani sau iepuri care in momentul introducerii in terariu se comporta paradoxal si devin extrem de agresivi). La Viperidae am constatat in doua episoade cu mai multe cazuri letale (Vipera ammodytes), ca factorul primar era reprezentat de administrarea de soareci decongelati incomplet care generau „arsuri” bucale si chiar o serie de leziuni in momentul inghitirii. Administrarea de soareci vii a condus brusc la stoparea cazurilor letale. Atat Pseudomonas cat si Aeromonas determina stomatite cu inflamarea puternica a mucoaselor, cu petesii sau sufuziuni extinse, depozite linguale si gingivale cu aspect cazeos. In formele cronicizate pot fi detectate hemoragii gingivale spontane si scurgerea de saliva cu aspect filant, uneori amestecata cu sange.

boli oro faringiene la ofidieni 4

Fig 4: Badijonarea mucoaselor oro-faringiene

La pitoni au fost descrise stomatite cu depozite fibrinoase, cu aspect necrotic la nivelul limbii si gingiilor. Exsudatul insamantat pe medii de cultura a permis izolarea speciei Salmonella arizonae. La viperide si colubride au fost identificate si descrise cazuri de stomatita ulcerativa, cu chistizarea glandelor oro-faringiene, evolutia fiind letala. Examenul bacteriologic a relevat ca patogenul a fost Serratia marcescens, specie care face parte din flora normala oro-faringiana a ofidienilor, fiind dificil de stabilit mecanismul patogenetic care a permis bacteriei sa determine patologia respectiva. In toate bacteriozele oro-faringiene trebuie instituit rapid tratament antiinfectios de lunga durata (10 – 14 zile).

boli oro faringiene la ofidieni 5

Fig. 5: Scurgeri spontane de saliva (stomatit bacteriana)Badijonarea mucoaselor oro-faringiene

Fiind implicate in general gram-negativi se pot utiliza macrolide (2,5 – 3 mg/kg), cefalosporine (cca. 40 mg/kg pana la 80 mg/kg) sau quinolone (cca. 10 mg/kg). Este obligatorie terapia locala prin badijonari cu clorhexidinasi betadina zilnic, iar pentru a evita suprapunerea micozelor se recomanda badijonarea zonei oro-faringiene cu o solutie slaba de acid acetic (0,5 – 1 %) la 48 ore. In situatia cronicizarilor in care se constata formarea de depozite groase si aderente pe mucoase, este importanta debridarea folosind tamponarea blanda cu apa oxigenata (aceasta asigurand si reducerea hemoragiilor locale). In cazurile grave este obligatorie fluidoterapia (20 – 25 ml/kg) si hranirea fortata prin gavaj (ca alternativa se poate utiliza stimularea apetitului prin administrarea unei doze unice de metronidazol 100 – 125 mg). In stomatitele cu erodare a mucoaselor si salivare abundenta se poate folosi atropinizarea (0,04 mg/kg) in doza unica sau repetata la 48 ore. Este importanta intelegerea patogeniei pentru a putea descoperi factorii primari care au permis grefarea bacteriilor, prevenind recidivele (mai ales bacteriozele), fiind esentiala verificarea parametrilor de microclimat din terariu, corectarea acestora asigurand succesul terapeutic.

Ultima modificareJoi, 18 Iulie 2019 11:16
Tudor Laurentiu

Conferentiar universitar doctor Tudor Laurentiu are o experienta de peste 20 de ani in observarea si ingrijirea profesionala a unor specii mai deosebite de animale. Cu o reputatie incontestabila de specialist, cu mii de pacienti din tara si din afara ei, in clinica veterinara Tetravet sector 6 este responsabil cu tratarea serpilor, iguanelor, papagalilor, testoaselor, hamsterilor, cobailor (purcelusi de guineea), chinchinelor, veveritelor, dihorilor etc.

  • Membru onorific si fondator a numeroase asociatii de specialitate din tara si strainatate
  • Medic primar veterinar
  • Doctor in stiinte medicale

Website tetravetmilitari.ro/