Autentificare

Detectarea precoce este cheia: Testul de screening ar putea imbunatati viata pisicilor cu boli de inima

O noua tehnica de screening de doua minute ar putea ajuta la salvarea pisicilor de la moarte prematura, ca urmare a bolilor de inima. Cercetatorii de la Universitatea Tufts, Scoala de Medicina Veterinara Cummings, finantati de Morris Animal Foundation au dezvoltat recent un protocol cu ultrasunete focalizate cardiac pentru a fi folosit de catre medicii veterinari in practica generala pentru a creste detectarea problemelor cardiace la pisicile care nu manifesta semne de boala. Echipa a publicat studiul in Journal of Veterinary Internal Medicine.

„Bolile de inima sunt unul dintre cei mai mari ucigasi ai pisicilor noastre. Bolile sunt extrem de comune, dar deseori nediagnosticate, deoarece multe pisici nu dezvaluie semne de boala", a aratat dr. Elizabeth Rozanski, cercetator veterinar, clinician si profesor asociat la Scoala Cummings. „Aceasta metoda este ceva ce practicienii de animale de companie pot adauga la emanele fizice anuale, pe masura ce pisicile imbatranesc, pentru a detecta mai devreme bolile de inima".

Unele studii arata ca pana la 20% dintre pisici mor de boli de inima in fiecare an. Multe pisici nu prezinta semne vizibile de stres pana cand nu sufera deja de insuficienta cardiaca. Pisicile ascund foarte bine boala si au evoluat pentru a ascunde bolile si vulnerabilitatile pentru a supravietui pradarii. De asemenea, de obicei traiesc stiluri de viata sedentare care ajuta la ascunderea semnelor de boala.

Ecocardiogramele complete pot detecta cu succes probleme cardiace, dar pot fi costisitoare, necesita antrenamente speciale si sunt rezervate de obicei atunci cand pisica prezinta deja semne de suferinta - adesea prea tarziu pentru a face diferenta. Dr. Rozanski a propus ca o ecografie cardiaca focalizata (FCU), o ecocardiograma prescurtata folosind echipamentele disponibile deja in cabinet ar putea detecta daca o pisica ar trebui sa primeasca o evaluare mai aprofundata.

FCU ajuta deja la detectarea bolilor de inima ascunse la pacientii umani si necesita mai putina instruire. Medicii veterinari ar putea fi instruiti sa caute in mod specific cateva criterii usor masurabile a bolilor de inima. Pe baza descoperirilor lor, acestia ar putea recomanda o evaluare suplimentara daca pisicile indeplinesc criteriile pentru bolile de inima, asa cum sunt stabilite de FCU.

Pentru a testa acest lucru, ecgipa dr. Rozanscki a invatat 22 de medici veterinari din zona New England si Philadelphia sa efectueze FCU pe aproximativ 300 de pisici. Nici unul dintre practicieni nu a avut o pregatire prealabila formala in domeniul ecocardiografiei. Pisicile aveau toate cel putin un an si nici una nu prezentase semne clinice de boala cardiaca.

Medicii veterinari au efectuat mai intai examinari fizice standard si electrocardiograme pe fiecare pisica. Apoi au efectuat FCU si li s-a solicitat sa indice da, nu sau ambiguu daca credeau ca este prezenta o boala cardiaca semnificativa din punct de vedere clinic. Un cardiolog veterinar certificat a evaluat apoi fiecare dintre pisici pentru a confirma starea.

Chiar si cu o pregatire limitata, medicii veterinari au reusit in proportie de 93% in diagnosticarea pisicilor cu boala cardiaca moderata si in proportie de 100% in diagnosticarea bolilor cardiace severe.

Dr. Rozanski a realizat de asemenea un videoclip pentru a invata medicii veterinari in practica generala sa efectueze aceasta tehnica. Ea a mai spus ca practicienii pe care i-a pregatit folosesc acum tehnica in mod regulat.

„Acest lucru poate fi un instrument foarte fezabil si util pentru medicii generalisti pentru a identifica cu exactitate pisicile care ar beneficia de o vizita la un cardiolog veterinar", a aratat dr. Janet Patterson-kane, director stiintific al Morris Animal Foundation. „Detectarea timpurie este foarte importanta, nu numai pentru pisici ci si pentru proprietarii care le iubesc".

Echipa Veterinarul.Ro

Suntem o revista indepententa, non-profit si liberi sa inovam fara compromisuri

Editam pentru abonati Revista Veterinarul Stiinta si Practica cu peste 1300 de pagini de stiinta si practica veterinara ce insumeaza 800 de articole scrise de cei peste 200 de practicieni +  Revista Veterinarul Business - publicatie online de marketing, management si finante pentru veterinari; pe website sunt peste 20 000 de articole, index veterinar cu peste 3000 de produse, unicul director veterinar multimedia, unica platforma specializata cu instrumente de marketing si management veterinar;  unicul serviciu se SMS Alert;  - fiind singurii care promovam intens  medicii veterinari romani.

In plus, editam primele doua reviste digitale dedicate proprietarilor de animale de companie si celor de animale de renta scrise in integralitate de medici veterinari romani.  

Vino alaturi de noi si urmareste noutatile pe toate website-urile asociatiei. 

www.veterinarul.ro - website dedicat exclusiv medicilor veterinari cu următoarele publicații acreditate de CMVRO cu 15 punte, respectiv:

  • Revistei Veterinarul Stiinta si Practica - online si tipărită
  • Revista Veterinarul BUSINESS - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul PET - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul FEMĂ - online pentru medici veterinari

www.pet.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul Pet pentru proprietarii de animale.

www.ferma.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul FERMA pentru proprietarii de animale.

www.cursuri.veterinarul.ro.ro - website dedicat platformei de cursuri online acreditate de CMVRO dedicate exclusiv pentru medicii veterinari

 

Website www.facebook.com/revistaveterinarul

Articole înrudite

  • Rezultatele examinarilor radiografice arata o legatura intre greutate si locomotie la Bulldogii englezi

    Cercetatorii din Finlanda au publicat un articol despre problemele scheletului si efectul acestor probleme asupra locomotiei si functionarii la Bulldogii englezi. 

  • Genomurile virusului Bluetongue explica reaparitia acestei boli majore in Europa

    Bolile septelurilor de animale precum Bluetongue pot avea consecinte devastatoare in ceea ce priveste economia si sanatatea, dar originile lor pot fi dificil de stabilit. Noi cercetari arata ca reaparitia recenta a Bluetongue in Franta ar putea fi cauzata de activitatea umana, bazandu-ne pe make-up-ul genetic neobisnuit al virusului. 

  • Cutimetrul pentru masurarea pliului cutanat la animale si seringa de uz veterinar McLyntic nu sunt supuse controlului metrologic legal

    Seringa de uz veterinar marca McLyntic nu este un mijloc de masurare supus controlului metrologic legal conform LO 2006, este raspunsul Institutului National de Metrologie la o adresa a Colegiului Medicilor Veterinar din iulie 2009. Intr-o alta adresa, acelasi institut arata ca nici cutimetrul pentru masurarea pliului cutanat la animale nu este inclus in Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal. Ambele adrese sunt publicate mai jos si pot fi folosite de catre medicii veterinari de libera practica carora li se solicita de catre DSVSA-urile judetene certificate metrologice la depunerea deconturilor. 

  • Notificare CMVRo catre toti medicii veterinari de libera practica

    CMVRo a trimis o notificare tuturor filialelor Colegiului Medicilor Veterinari din tara pentru instiintarea medicilor veterinari de libera practica cu privire la o serie de fapte care se incadreaza ca infractiuni intrand sub incidenta codului penal, nefiind doar sanctiuni administrative sau disciplinare pe care le poate lua institutia. Notificarea vine ca urmare a primirii mai multor adrese la BIroul Executiv al Consiliului National al Medicilor Veterinari prin care organele de cercetare penala informau cu privire la deschiderea unor dosare penale impotriva unor colegi, pentru o serie de infractiuni. 

  • Mediciii veterinari de libera practica si centrul local de combatere al bolilor

    Viorel Andronie, presedintele CMVRo a facut o serie de precizari pe un grup de socializare al medicilor veterinari legat de prezenta medicilor veterinari de libera practica in centrul local de combatere a bolilor.