Autentificare

Un urs a murit in agonie dupa 18 ore de chin

Un urs a fost lovit de o masina sambata seara, la iesirea din localitatea Praid, judetul Harghita. Ursul a agonizat pe o sosea din Romania vreme de 17 ore, pana sa fie impuscat. Masina care a lovit ursul a derapat de pe sosea, ursul a agonizat sub privirile presei, ale autoritatilor locale, ale politistilor si ale trecatorilor care faceau poze. Sistemul veterinar de stat din Romania a privit cu mainile incrucisate. Nimeni nu vrea dosar penal. Un sistem putred de la cap la coada, presarat de ridicari din umeri,de lipsa de asumare si de responsabilitate. Un cap cazut politic, cel al prefectului de judetul Harghita, care fiind in fruntea COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA HARGHITA, nu a luat nici o decizie in privinta sortii ursului. Si in tot acest timp, oameni opriti pe sosea, impreuna cu copii care fac poze. O imagine sinistra care ne reaminteste in ce tara traim. 

1. „Primum non nocere” - este vina veterinarilor

Mai intai de toate, nu face rau, asa suna juramantul lui Hipocrate, pe care medicii umani si veterinari il depun atunci cand isi incep profesia de a salva vieti. Vietile oamenilor sau vietile animalelor. Un urs a fost omorat dupa ce a fost lasat sa sufere vreme de 17 ore pe marginea drumului. „Nu este vina medicilor veterinari”, zic o parte din medicii veterinari si autoritatile din cadrul DSVSA Harghita. „Este vina legislatiei”. „Nu avem atributii legale in tranchilizarea si eutanasierea animelelor salbatice”, arata comunicat DSV si spune directorul institutiei medicul veterinar Lado Zsolt Denes, contactat telefonic de catre redactia Veterinarul. 

„Medicii veterinari nu au facut nimic sa usureze suferinta animalului", spun oamenii indignati de faptul ca animalul a fost lasat sa sufere 17 ore. „Oricine s-ar fi atins de acest urs ar fi putut avea dosar penal pentru braconaj, daca nu exista autorizatie conform legislatiei in acest caz”, spune medicul veterinar Ovidiu Rosu, cunoscut pentru activitatea sa in domeniul protectiei si salvarii animalelor salbatice. „Medicul veterinar nu avea tranchilizant si nici pusca de sedare”, spun articolele ziarelor centrale. 

„Medicul veterinar de libera practica nu are obligatia de a se dota cu pusca de tranchilizare pentru animale salbatice, un echipament care costa cateva mii de euro si pe care, il poate folosi de maxim doua-trei ori pe an”, arata medicul veterinar Liviu Harbuz, fost presedinte ANSVSA si actual Prim-Vicepresedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din Romania. 

2. Si totusi, cine este vinovat in acest caz? 

3. Firul evenimentelor - este vina administratorul fondului de vanatoare

La 19.44 Garda de Mediu suna la DSVSA Harghita pentru a anunta ca un urs este lovit pe sosea, la iesirea din Praid. La nivelul DSVSA Harghita este anuntat directorul executiv, medicul veterinar Lado Zsolt Denes. Acesta anunta medicul veterinar imputernicit din comuna Praid, un medic veterinari de libera practica care ajunge in 5 minute la fata locului. Acesta efectueaza examenul clinic din masina si constata ca ursul are trei membre fracturate. 

„In urma diagnosticului pus de medicul veterinar imputernicit, am transmis autoritatilor de mediu faptul ca ursul nu mai poate supravietui. Decizia a fost comunicata telefonic celor de la Comisariatul pentru Mediu Harghita, care au atributii in privinta animalelor salbatice”, ne-a declarat Lado Zsolt Denes. „La ora 21.00 am ajuns la fata locului pentru a vedea situatia. Medicul veterinar chemat de catre DSV nu mai era, si pentru ca nu stiam cum anume a ajuns la concluzia ca animalul este irecuperabil, am solicitat sa revina pentru examinare”, spune Balla Izabella, comisar sef in cadrul Garzii de Mediu Harghita. Medicul a revenit, a confirmat din nou diagnosticul si apoi a inceput branbureala. 

„Conform legislatiei, daca un animal este lovit, impreuna cu Primaria suntem obligati sa il predam unui centru de reabilitare a animalelor salbatice, care il poate prelua. Noi am sunat la cei de la Milvus, care ne-au spus ca nu pot prelua un animal asa de mare”, spune comisarul sef. Adica cu alte cuvinte, au chemat in ajutor un ONG pentru protectia animalelor salbatice, care nu are contract cu statul roman pentru astfel de situatii si astfel nu este obligat legal sa preia acest tip de cazuri. 

„Dupa ce ni s-a comunicat de catre cei de la Milvus ca nu pot prelua animalul, am asteptat ca administratorul fondului de vanatoare din zona respectiva sa intocmeasca dosarul pentru derogarea de la Ministerul Mediului si autorizarea emisa de Agentia de Mediu. Cei de la Asociatia de Vanatoare trebuiau sa se ocupe, insa paznicului fondului de vanatoare i s-a comunicat telefonic de catre directorul AVPS ca nu are ce cauta la fata locului si sa plece de acolo”, ne-a declarat Balla Izabella, telefonic. 

Solicitarea pentru impuscare de la Asociatia Vanatorul si Pescarul Sportiv "Tarnava Mare” a venit abia la 10.30 iar dupa primirea derogarii de la Ministerul Mediului, ursul a fost impuscat. La aproape 18 ore distanta. 

4. Ce spune presedintele CMVRo, dr. Viorel Andronie

„Legislatia explica foarte clar: atat DSV-ul, cat si Garda de Mediu cat si Jandarmeria aveau posibilitatea legala de a actiona in timp util in acest caz. Medicul veterinar din cadrul DSV responsabil cu bunastarea animala trebuia sa cunoasca legislatia in acest domeniu si sa stie ce anume este de facut. Practic, toti sefii atat de la DSV Harghita, cat si de la Garda de Mediu Harghita cat si de la Jandermia Harghita ar trebui demisi", a aratat acesta. „Am fost socat practic de lipsa de informare a celor care ar fi trebuit sa ia decizii la nivel local. Medicul veterinar de libera practica imputernicit nu are atributii in ceea ce priveste tranchilizarea si eutanasierea animalelor salbatice. El practic, a fost chemat la urgenta sa constate starea de sanatate a animalului si a mers la fata locului. Nu este vinovat", a mai aratat acesta.

5. Ce spune legislatia

LEGE nr. 212 din 10 noiembrie 2017 pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei României, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 13 noiembrie 2017, arata in

ARTICOL UNIC

După articolul 29 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 29^1, cu următorul cuprins:

Articolul 29^1

(1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române este autorizat să dețină și să folosească arme cu tranchilizante, substanțe tranchilizante, arme cu glonț de cauciuc, dispozitive cu ultrasunete sau substanțe iritante, precum și orice alte mijloace de protecție și de imobilizare pentru:

a) îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor ori integritatea bunurilor acestora;

b) imobilizarea animalelor a căror viață sau integritate corporală este pusă în pericol în urma unei intervenții umane.

(2) Produsele medicale veterinare care conțin substanțe din categoria psihotrope, precum și cele care conțin substanțe aflate sub control național pot fi utilizate în vederea imobilizării sau capturării animalelor de către personalul specializat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de profesie medic veterinar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) Armele cu tranchilizante și substanțele tranchilizante se folosesc numai de personalul militar al Jandarmeriei Române cu studii medii de medicină veterinară, sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic veterinar.

(4) Deținerea și gestionarea produselor medicinale veterinare prevăzute la alin. (2) sunt în responsabilitatea medicilor veterinari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu respectarea prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare.

Ce mai spune legislatia

HOTĂRÂRE nr. 323 din 31 martie 2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Articolul 4

Aplicarea măsurilor de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale speciilor prevăzute la art. 1 este asigurată, după caz, de:

a) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;

b) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

c) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d) agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia mediului;

e) comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu;

f) autorităţile administraţiei publice locale;

g) centrele de reabilitare/îngrijire.

6. Practic, ce s-ar putea face?

Ministrul Mediului, Costel Alexe a declarat pentru Hotnews:

„Cat de cinic si inuman poti fi sa asisti la agonia unui animal ranit? (...) În situații excepționale sunt masuri exceptionale care pot fi luate. Autoritatile din Harghita aveau cadrul legal pentru a actiona de sambata seara”, a spus Alexe. 

El a precizat că medicul veterinar ar fi trebuit sa tranchilizeze animalul si sa faca un raport privind starea de sanatate a acestuia. 

Ce spune directorul DSV Harghita: „Noi le nivelul DSV nu avem echipament necesar pentru efectuarea tranchizilarii sau sedarii. Apoi, medicul din teren, daca ar fi sedat animalul pentru cat timp trebuia sa il tina sedat? Stie cineva daca animalul ar fi supravietuit pentru 3, 4 sedari? Daca animalul isi revenea de sub efectul sedarii si ar fi devenit agresiv si ar fi ranit pe cineva?”, intrebarile puse de mediul veterinar Lado Zsolt Denes sunt desigur retorice. La fel de fara efect raman si acuzele privind cine trebuia sa ia decizia privind tranchilizarea si eutanasierea animalului ranit. Cert este, ca, in Romania in acest moment nu exista o procedura clara, simpla si usor de implementat la nivel local privind ce trebuie facut in astfel de situatii. Sau daca aceasta exista, este pierduta undeva in hatisul legislativ din Romania, in care exista mai multe competente intr-un domeniu, dar nici un responsabil care sa stie de ele.

„Orice DSVSA ar trebui sa fie dotata cu arme de tranchilizare si medicii veterinari ai DSVSA ar trebui sa fie educati in privinta contentiei si tranchilizarii animalelor salbatice. Exista posibilitati de schimbare a legislatiei in acest sens, nu poti cere ca un angajat DSV sa faca asa ceva fara sa il fi pregatit in acest sens.", spune dr. Liviu Harbuz. 

7. Solutii posibile si derapaje posibile

„Sunt oameni din teren care ar putea organiza un grup de lucru, la nivel local, sa intocmeasca un plan de urmat in astfel de situatii de criza. Aceste situatii de criza sunt destul de des intalnite in anumite zone din tara si exista proceduri care se pot realiza pe marginea lor. Ceea ce ne lipseste insa este responsabilitatea si asumarea unor pasi in vederea gestionarii situatiilor de criza”, explica dr. Liviu Harbuz. Cu alte cuvinte, in Romania, in acest moment aparitia animalelor salbatice in mediile in care traiesc oameni ar trebui sa genereze o serie de solutii practice pe care autoritatile locale sa le poata aplica in timp util. Un plan de situatii de urgenta in domeniul gestionarii animalelor salbatice, care sa nu se abata insa de la legislatia privind protectia animalelor salbatice. 

„Legea privind protectia animalelor salbatice este foarte buna. Orice amendament la aceasta lege, prin care s-ar putea permite impuscarea animalul salbatic in anumite conditii, fara o procedura prealabila, ar duce la derapaje grave in privinta abuzurilor care ar putea fi comise in sensul asta”, arata ingrijorat medicul veterinar Ovidiu Rosu. Cu alte cuvinte, daca se vor aplica amendamente la lege, exista probabilitatea ca braconajul sa devina o amintire si toate animalele salbatice omorate abuziv, in afara cotelor de vanatoare sa fie in acte animale lovite in urma unor accidente rutiere sau de alta natura. Cu alte cuvinte, omoratul animalelor salbatice sa fie legal. 

Ce spun activistii de mediu 

Intr-o postare pe un website de socializare, Csibi Magor a aratat: „Atunci cand statul esueaza.Din pacate in acest caz motivul nu este doar incompetenta, ci si premeditarea.Este foarte greu de intervenit in astfel de cazuri, pentru ca infiintarea Serviciului de Interventii în Situatii de Urgenta pentru Animale Salbatice a fost blocat si faultat de diversi actori. Nu ne ramane decat sa pierdem ca tara, ca oameni, ca si comunitati locale si sa piarda si natura. Sau sa schimbam acest sistem ticalosit, tinut ostatic de mafia trofeurilor.

8. Lipsa de empatie a oamenilor 

Privirile cand vine vorba despre vinovati se intorc ca la tenis: de la DSV la Garda de Mediu, apoi de la medicul practician din teren si catre administratorul fondului de vanatoare. Cert este, ca, desi nimeni nu este vinovat, in Romania, ursii mor pe marginea drumului dupa o agonie de 18 ore. „Cum sa stai sa privesti, de fata cu copilul tau cum un urs agonizeaza pe marginea asfaltului si tu sa faci poze? Ce fel de educatie oferi copilului tau? Ce spune comportamentul tau despre ce fel de om esti?” se intreaba, retoric dr. Harbuz. Acesta ne intoarce apoi privirile catre politistii din teren, care au permis accesul neingradit al publicului la acest spectacol sinistru. „Cum sa nu izolezi tu zona si sa interzici accesul oamenilor cand acolo era un animal salbatic? Despre ce Romanie vorbim”, se mai intreaba acesta. 

Sursa foto: Dorin Niomati

Ultima modificareLuni, 18 Noiembrie 2019 19:03
Iulia Cretu

Director executiv Revista Veterinarul

Articole înrudite