Autentificare

Evaluarea si monitorizarea iepelor gestante

Evaluarea si monitorizarea iepei gestante se realizeaza in principal cu ajutorul tehnicilor de ultrasonografie trans abdominala si transrectala. Examinarea ultrasonografica in sine este foarte sigura pentru sanatatea iepei si a produsului de conceptie. Metoda transrectala implica acelasi risc de fisuri rectale ca si la iepele negestante.

Scopul metodei

  • Pentru evaluarea dezvoltarii si sanatatii fetusului.
  • Pentru identificarea si monitorizarea anomaliilor placentare (de obicei este vorba de placentita ascendenta).
  • Dupa identificarea anomaliilor, iepele pot incepe un tratament corespunzator cat mai rapid posibil (Leblanc 2010) si pot fi monitorizate pentru evaluarea raspunsului la tratament, in speranta mentinerii gestatiei.
  • Prin monitorizarea gestatiei prin examene ecografice lunare, folosind metoda transrectala sau transabdominala, incepand din a saptea luna de gestatie, se pot creste sansele de supravietuire ale fetusului sau ale manzului nou-nascut, atat la iepele normale, cat si la cele cu risc ridicat (Carrick et al. 2010).
  • In procesul de monitorizare a iepelor in ceea ce priveste riscul de avort, se pot include cele cu:
  • - conformatie perineala inadecvata (risc de infectii ascendente, mai ales daca se folosesc suturile Caslick
  • - scurgeri vaginale
  • - lactatie/dezvoltare mamara precoce
  • - boli sistemice
  • - anestezii/interventii chirurgicale recente
  • - gestatie gemelara
  • - abdomen destins datorita stadiului gestatiei (in cazul gestatiei gemelare sau a hidropiziei)
  • - gestatie prelungita
  • - istoric de avorturi
  • Pentru a afla sau confirma sexul fetusului

1. Complicatii

  • Evaluarea si monitorizarea iepei gestante se realizeaza in principal cu ajutorul tehnicilor de ultrasonografie transabdominala si transrectala. Examinarea ultrasonografica in sine este foarte sigura pentru sanatatea iepei si a produsului de conceptie. Metoda transrectala implica acelasi risc de fisuri rectale ca si la iepele negestante.
  • Daca este necesara examinarea cu ajutorul unui speculum vaginal, in cazul scurgerilor vaginale mucopurulente sau sangvinolente, trebuie sa aveti grija sa nu atingeti cervixul, deoarece puteti astfel sa induceti avortul.

2. Echipament necesar

Notati toate descoperirile clinice (Figura 1)

 

Examinarea transrectala

  • Manusa obstetricala si lubrefiant
  • Echipament ecografic portabil, de calitate, echipat cu sonda lineara de 5 sau -7 MHz.

Examinarea transabdominala

  • Acelasi echipament ecografic, echipat de aceasta data cu o sonda convexa de 3,5 MHz.
  • Gel ecografic: 4 L
  • Masina de tuns cu lama de marimea #40
  • Solutie pe baza de alcool sanitar sub forma de spray sau intr-un pulverizator presurizat de gradina
  • Scaun

Examinarea cu speculum vaginal

  • Fasa de tifon pentru infasurarea cozii sau o teaca de protectie din neopren
  • O galeata cu o captuseala din plastic curata, vata de bumbac si iod sau sapun care nu lasa in urma reziduuri organice
  • Prosop curat
  • Speculum vaginal
  • Lubrefiant steril
  • Lanterna

Culturi de laborator

  • Tampon de recoltare lung, cu invelis izolator

Contentie si pozitionare

  • Examinarea aparatului reproducator ar trebui sa fie realizata preferabil cu iapa in standul de contentie.
  • Pentru a distrage atentia animalului, se recomanda sa asezati un balot de fan in fata sa.
  • Masurile suplimentare de contentie depind de starea de dispozitie a iepei, insa sedarea animalului trebuie evitata deoarece aceasta va afecta parametrii biofizici ai fetusului (scade activitatea fetala si frecventa sa cardiaca).

fig1

Figura 1 Fisa de observatie fetoplacentara (C.D. Renaudin, informatii nepublicate). Abrevierile se interpreteaza astfel: CTUP (Grosime combinata a uterului si a placentei); BPD (Diametru biparietal, ex.: diametrul craniului); eyeL (lungimea oculara); eyeD (adancimea oculara); eyeV (volumul ocular) care se calculeaza dupa formula eyeV = eyeL Å~ eyeL Å~ eyeD; AortD (diametrul aortei); FemurL (lungimea femurului); AllMD (adancimea maxima a lichidului alantoidian); AmnMD (adancimea maxima a lichidului amniotic); HRR (frecventa cardiaca in repaos); HRM (frecventa cardiaca dupa miscare fetala); bpm (batai pe minut); M (mascul); F (femela).

Tehnica: Evaluare transrectala

Procedeu tehnic

Rationament

Iapa trebuie evaluata printr-un examen clinic complet.

Completati informatiile initiale din fisa de observatie fetoplacentara.

Notati toate descoperirile din timpul examenului clinic.

Este preferabil sa va notati toate descoperirile clinice intr-o fisa de observatie, astfel incat sa nu uitati nimic (Figura 1).

Duceti iapa in standul de contentie.

Acesta va oferi o contentie adecvata

Goliti rectul

Profitati de aceasta sansa pentru a examina si zona perineala.

Efectuati palpatie transrectala, acordand timp pentru evaluarea urmatoarelor:

-  Fetusul si uterul: fetusul se identifica de obicei dupa structurile sale osoase. Acesta ar trebui sa se miste daca este viu, dar poate dormi pana la 60 minute catre finalul gestatiei.

-  Ligamentele largi sunt localizate pe fiecare parte a corpului si a coarnelor uterine.

-  Cervixul: Palpati usor cervixul prin peretele rectal. In timpul gestatiei, cervixul ar trebui sa fie ingust precum un creion si lung (de lungimea degetului aratator).

Daca manzul nu poate fi simtit la palpare, inseamna ca acesta este localizat foarte adanc in abdomenul iepei (ceea ce este normal) sau ca este inconjurat de o cantitate crescuta de lichide fetale, in cazul unei hidropizii placentare (ceea ce este anormal).

Asigurati-va ca nu este prezenta o torsiune uterina. Daca este prezenta torsiunea uterina, care se obicei se instaleaza in ultimul trimestru de gestatie, iapa va prezenta colici.

Un cervix deschis si relaxat este anormal in timpul gestatiei, cu exceptia perioadei ce precede parturitia.

Efectuati o ecografie transrectala a placentei.

 Localizati jonctiunea cervico-placentara, unde

lipseste contactul dintre fetus si placenta (Figura 2).

 Masurati grosimea combinata a uterului si placentei (CTUP) in trei locuri diferite:

- calculati media valorilor obtinute

- comparati aceasta medie cu valorile de referinta, conform cu varsta gestatiei (vezi Tabelul 1).

 Evaluati contactul fetusului cu placenta.

 Interpretati observatiile.

 Evaluati ecogenitatea fluidelor fetale (Figura 39.6). Lichidul alantoidian ar trebui sa fie mai putin ecogen si sa contina mai putine particule in suspensie (Gradul III) decat lichidul amniotic (Gradul II-III) (Tabelul 2).

Contactul fetal cu placenta genereaza presiune asupra acesteia si ii diminueaza grosimea.

Valoarea CTUP masurata transrectal ramane constanta intre lunile 4 - 9 de gestatie si va creste apoi progresiv.

Placenta si uterul ar trebui sa ramana in contact (Figura 2). Placenta si uterul nu pot fi diferentiate, decat dupa 300 zile de gestatie (Figura 3).

Cresterea CTUP (vezi Tabelul 1) si/sau detasarea placentara sunt considerate semne patologice si indica placentita ascendenta si, respectiv, separarea placentei de uter (Figurile.4 si 5).

Un tratament adecvat trebuie initiat urgent.

Monitorizarea atenta prin ecografii repetate este necesara pentru aprecierea raspunsului la tratament si pentru salvarea gestatiei.

Tabelul 2 evidentiaza modul de apreciere a ecogenitatii lichidelor fetale si descoperirile clinice normale, in functie de varsta gestatiei.

Ecogenitatea crescuta (Gradul I) este anormala si poate fi asociata cu trecerea meconiului in uter, hemoragii sau material inflamator, care pot indica hipoxie fetala, detasare placentara si, respectiv, infectie a placentei.

Efectuati o ecografie transrectala a fetusului.

Daca fetusul se afla in prezentare anterioara, capul si ochii acestuia vor fi usor vizibili la ecografie, iar masuratorile necesare pot fi obtinute dupa cum urmeaza:

1. Masurati diametrul biparietal (BPD) = diametrul craniului (Figura 7). Craniul este vizualizat in sectiune transversala (forma ovala), iar diametrul sau maxim se masoara cu ajutorul cursorului-subler care trebuie pozitionat de la marginea externa cea mai apropiata de sonda a craniului, pana la marginea interioara cea mai departata de sonda a craniului.

2. Masurati lungimea si adancimea oculara (numita si latime oculara). Ochiul trebuie vizualizat in sectiune transversala, obtinand in imagine portiunile anterioara si posterioara a capsulei cristalinului (Figura 8). Imaginea trebuie inghetata atunci cand este vizualizat diametrul transversal al corpului vitros.  Lungimea oculara (eyeL) reprezinta lungimea maxima a marginilor interne ale corpului vitros, iar adancimea oculara (eyeD) se masoara incepand de la marginea portiunii anterioare a capsulei cristalinului, pana la portiunea interioara a discului optic. EyeL si eyeD se masoara pentru a se calcula volumul ocular aproximativ:

eyeV = eyeL x eyeL x eyeD.

1. Valoarea BPD creste direct proportional cu varsta gestatiei: y = 1,26 + 0,29x, unde x = zile de gestatie, iar y = valoarea BPD in mm. Valoarea obtinuta trebuie comparata cu valoarea BPD calculata cu ajutorul ecuatiei sau obtinuta din Tabelul 3. Masuratorile ce corespund unei varste a gestatiei mai mici decat cea stabilita sugereaza o incetinire a dezvoltarii intrauterine (IUGR) sau un fetus de dimensiuni prea mici pentru varsta gestatiei.

2. Valoarea eyeV creste direct proportional cu varsta gestatiei: y = - 8175,59 + 91,73x, unde x = zile de gestatie, iar y = valoarea eyeV in mm.

Comparati valoarea obtinuta prin aceasta ecuatie cu valorile de referinta din Tabelul 3.

fig2

Figura 2 Aspectul ecografic normal al placentei la jonctiunea cervico-placentara la o iapa aflata in ziua 232 de gestatie (sonda liniara de 5 MHz). Grosimea combinata a uterului si a placentei (CTUP) (+) este de 4 mm, masurata de la fata ventrala a corpului uterin, aproape de cervix. Se vizualizeaza marginile uterului, placenta si spatiul vascular. Corioalantoida si uterul nu sunt sesizabile.

d = fata dorsala a corpului uterin, v = fata ventrala a corpului uterin, all = lichid alantoidian, vs = spatiu vascular, bl = vezica urinara.

fig3

Figura 3 Aspectul ecografic normal al placentei la jonctiunea cervico-placentara a unei iepe aflate in ziua 319 de gestatie (sonda liniara de 5 MHz). Uterul si placenta se afla in contact, dar nu pot fi diferentiate decat dupa ziua 300 de gestatie.

fig4

Figura 4 Aspectul ecografic normal al placentei la jonctiunea cervico-placentara la o iapa aflata in ziua 319 de gestatie (sonda liniara de 5 MHz). Observati faptul ca CTUP este marita (15 mm). Placenta si uterul se afla in contact. Renaudin et al. (1999). Imagine reprodusa cu permisiunea John Wiley & Sons, Inc.

fig 5

Figura 5 Aspectul ecografic normal al placentei la jonctiunea cervico-placentara la o iapa cu placentita (sonda liniara de 5 MHz). Observati ca CTUP este marita (16 mm), corioalantoida are o grosime de 7 mm (+), iar uterul are o grosime de de 9 mm (x). Este prezent lichid hiperecogen in zona in care corioalantoida s-a detasat de uter. Renaudin et al. (1999).

fig6

Figura 6 Imagine ecografica transrectala a lichidului amniotic (amn) si alantoidian (all) in a sasea luna de gestatie. Lichidul alantoidian este anecogen si contine doar cateva particule in suspensie (Gradul III = cenusiu inchis), iar lichidul amniotic este mai ecogen, dar nu complet hiperecogen (Gradul II = cenusiu deschis), si contine mai multe particule in suspensie decat lichidul alantoidian. Imagine adaptata dupa Renaudin et al. (1997).

fig7

Figura 7 Imagine in sectiune transversala a unui craniu fetal (ziua 195 de gestatie) obtinuta prin ecografie transrectala cu sonda liniara de 5 MHz. Diametrul biparietal (BPD) se masoara aplicand cursorul-subler de la marginea exterioara cea mai apropiata de sonda a craniului, pana la marginea interioara cea mai departata de sonda a craniului (distanta dintre cele doua puncte = 61 mm). Coasa creierului (falx cerebri) separa in mod simetric cele doua emisfere cerebrale.

fig8

Figura 8 Imagine in sectiune transversala a unui ochi fetal (ziua 266 de gestatie) obtinuta prin ecografie transrectala (sonda liniara de 5 MHz). Se vizualizeaza portiunile anterioara si posterioara a capsulei cristalinului. Imaginea trebuie inghetata atunci cand este vizualizat diametrul transversal maxim al corpului vitros. Se masoara lungimea oculara (eyeL) (lungimea maxima dintre marginile interioare ale corpului vitros, marcata intre doua semne +) si adancimea oculara (eyeD) (distanta de la marginea portiunii anterioare a capsulei cristalinului pana la portiunea interioara a discului optic, marcata intre doua semne x). Volumul ocular (eyeV) se calculeaza dupa formula: eyeL (28 mm) x eyeL (28 mm) x eyeD (24 mm) = 18.816 mm3, valoare ce corespunde, conform Tabelului 3, unei gestatii de 250 zile.

Tabelul 1 Valorile normale si cele considerate anormale ale grosimii combinate a uterului si placentei (CTUP), obtinute din a patra luna de gestatie si pana la termen, cu ajutorul ecografiei transrectale la iepe din rasa Quarter. 

 

Luna de gestatie (zile)

 

CTUP medie

       95% CI (mm)

Limita minima         Limita maxima

 

Valori anormale ale CTUP (mm)

4 (91 - 120)

3,98

3,81

4,47

> 7

5 (121 - 150)

3,58

3,50

3,81

> 7

6 (151 - 180)

3,84

3,78

4,04

> 7

7 (181 - 210)

3,91

3,86

4,07

> 7

8 (211 - 240)

4,33

4,21

4,69

> 7

9 (241 - 270)

4,38

4,28

4,66

> 7

10 (271 - 300)

5,84

5,53

6,77

> 8

11 (301 - 330)

7,35

6,93

8,54

> 10

12 (331 - 360)

9,52

8,51

11,77

> 13

CI = interval de acuratete

Adaptat dupa Renaudin et al. (1997).

 

Tabelul 2 Gradul de ecogenitate al lichidului alantoidian si amniotic normal, incepand cu luna a patra de gestatie, pana la termen.

Luna de gestatie (zile)

Ecogenitatea lichidului alantoidian

Ecogenitatea lichidului amniotic

4 (91 - 120)

III

II sau III

5 (121 - 150)

III

II sau III

6 (151 - 180)

III

II sau III

7 (181 - 210)

III

II sau III

8 (211 - 240)

III

II sau III

9 (241 - 270)

III

II sau III

10 (271 - 300)

III

II sau III

11 (301 - 330)

III

II

12 (331 - 360)

III

II

Gradul I, alb (mediu foarte ecogen sau hiperecogen); Gradul II, cenusiu deschis (mediu cu ecogenitate medie sau hiperecogen); Gradul III, cenusiu inchis (hipoecogen - cateva focare hiperecogene aflate in suspensie intr-un mediu anecogen); Gradul IV, negru (mediu anecogen).

Tabelul 3 Valorile masuratorilor fetale ecvine estimate la o anumita varsta a gestatiei la caii din rasa Quarter.

Zile de gestatie

AortD (mm)

EyeV (mm3)

BPD (mm)

FemurL (mm)

110

3,98

2668,67

30,78

20,07

120

4,95

3814,75

34,65

25,84

130

5,92

4960,82

38,4

31,61

140

6,9

6106,9

42,04

37,39

150

7,89

7252,98

45,57

43,16

160

8,85

8399,05

48,99

48,93

170

9,82

9545,13

52,29

54,7

180

10,79

10691,2

55,48

60,48

190

11,77

11837,28

58,57

66,25

200

12,74

12983,36

61,54

72,02

210

13,72

14129,43

64,39

77,8

220

14,69

15275,51

67,14

83,57

230

15,67

16421,58

69,78

89,34

240

16,64

17567,66

72,3

95,11

250

17,61

18713,73

74,71

100,89

260

18,59

19859,81

77,01

106,66

270

19,56

21005,89

79,2

112,43

280

20,54

22151,96

81,27

 

290

21,51

23298,04

83,24

 

300

22,49

24444,11

85,09

 

310

23,46

25590,19

86,83

 

320

24,43

26736,27

88,46

 

330

25,41

27882,34

 

 

340

26,38

29028,42

 

 

350

27,36

30174,49

 

  


Tehnica: Evaluarea ecografica transabdominala

Procedeu tehnic

Rationament

Pregatiti iapa.

 Tundeti (cu o lama #40) zona ventrala a abdomenului, de la glandele mamare pana la xifoid si lateral, pana la nivelul articulatiei grasetului (Figura 9).

 Se poate aplica alcool sanitar pe zona tunsa, preferabil cu ajutorul unui pulverizator presurizat de gradina, pentru o imbibare ventrala optima.

 Dupa curatarea zonei ventrale a abdomenului si uscarea ei cu un prosop, aplicati gelul ecografic pe abdomen.

 Asezati-va pe un scaun lateral de iapa, cu fata catre capul animalului, aplicand sonda ecografului in dreptul ochilor (Figura 10).

Undele ecografice nu trec prin aerul existent intre piele si foliculii pilosi. Tunzand firele de par de pe zona ventrala a abdomenului puteti mari cu mult calitatea imaginii.

Daca tunsul nu este posibil datorita intentiei de vanzare a animalului, imbibarea cu alcool sanitar a firelor de par din blana de pe partea ventrala a abdomenului iepei este utila, dar mai putin eficienta.

Este indicat sa va asezati pe scaun pe aceeasi parte a iepei in care se afla si fetusul, pentru a preveni oboseala umerilor.

Localizati fetusul.

 Aplicati sonda ecografica (5 sau 3,5 MHz) pe linia mediana a abdomenului, cranial de glandele mamare, in plan longitudinal, apoi coborati cu aceasta de-a lungul abdomenului pana cand identificati parti ale fetusului (coaste, cord, scapula).

 Cautati fetusi gemeni scanand intreaga zona ventrala a abdomenului (capul, gatul, toracele si abdomenul trebuie sa fie toate acestea conectate intre ele).

Fetusul aflat in repaos se afla in pozitie dorso-ventrala, dar de multe ori sta in decubit lateral stang sau drept.

Tehnica ecografica transabdominala reprezinta cea mai buna metoda de diagnosticare a gestatiei gemelare dupa ziua 100 de gestatie.

Identificati pozitia de prezentare a fetusului.

Trebuie sa cunoasteti directia imaginii (ex.: partea dreapta a imaginii este orientata catre capul iepei).

Fetusul trebuie sa se afle in pozitie de prezentare anterioara dupa ziua 220-240 de gestatie (C.D. Renaudin, informatii nepublicate; Bucca 2005).

Inainte de ziua 220-240 de gestatie, fetusul se poate afla in pozitie de prezentare anterioara, transversala sau posterioara. Dupa ziua 240 de gestatie, toti fetusii ar trebui sa intre in pozitie de prezentare anterioara. Nu mai exista spatiu pentru ca fetusul sa se roteasca in jurul axului sau scurt dupa ziua 240 de gestatie.  Iepele care au fetus aflat in pozitie de prezentare anormala dupa ziua 240 de gestatie sunt predispuse la distocie si trebuie sa fete intr-un spital veterinar.

Evaluati CTUP si contactul cu placenta. Acest lucru se face preferabil cu o sonda ecografica de 5 MHz; in mai multe zone lipsite de contact cu fetusul (Figura 11).

Unitatea feto-placentara se evalueaza in mod optim cu o sonda ecografica de mare frecventa, deoarece placenta este localizata in apropierea partii ventrale a abdomenului.

Se recomanda ca masuratorile sa fie obtinute din sase cadrane diferite ale uterului (stang cranial, stang medial, stang caudal, drept cranial, drept medial si drept caudal). Valorile acestor masuratori ar trebui sa fie similare sau mai mici decat cele obtinute la jonctiunea cervico-placentara.

O valoare crescuta a CTUP sau existenta unei zone de separatie a placentei de uter sunt anormale si sugereaza prezenta placentitei (de origine hematogena sau cauzata de nocardioza).

Evaluati activitatea fetala intr-un timp minim de examinare de 30 minute.

Activitatea fetala include orice miscare fetala (extensia si flexia membrelor, rotatii complete ale corpului in jurul axei lungi a fetusului, rasuciri si

miscari de translatie). Activitatea fetala este apreciata pe o scara de la 0 la 3 (conform Figurii 1). 0: Nu este detectata nicio miscare in timpul examinarii.

1: Sunt detectate putine miscari in timpul examinarii (in mai putin de 33% din durata examinarii).

2: Fetusul este destul de activ (>33–<66% din durata examinarii).

3: Fetusul este foarte activ si sunt detectate putine perioade de repaos sau acestea lipsesc cu desavarsire (<66% din durata examinarii).

Activitatea fetala scade pe masura ce gestatia avanseaza. Valorile normale sunt urmatoarele (Figura 39.1):

100-250 zile de gestatie: 2-3

250-320 zile de gestatie: 1-3

peste 320 zile de gestatie: 1-2 (rareori 3). Perioadele de odihna de 10-60 minute sunt frecvente. Re-evaluati fetusul ulterior.

Activitatea fetala reflecta functia si dezvoltarea sistemului nervos central (SNC); astfel ca o functie diminuata a SNC duce la scaderea activitatii fetale.

Activitatea fetala anormala sugereaza o evolutie clinica nefavorabila si implica hiperactivitate prelungita sau inactivitate. In acest caz, evaluati activitatea cardiaca a fetusului pentru a va asigura ca acesta traieste.

Evaluati frecventa cardiaca a fetusului in timpul repaosului si dupa miscare.

Aceasta poate fi masurata cu ajutorul unui cronometru (in modul B ecografic) sau a modului M ecografic (Figura 39.12). Cursorul M este mutat astfel incat sa intersecteze cordul (in modul B). Imaginea din modul M va fi activata astfel, evidentiind miscarile cardiace in dinamica. Masurati distanta dintre doua batai cardiace pentru a calcula frecventa cardiaca a fetusului cu ajutorul software-ului ecografului. Ritmul cardiac ar trebui sa fie regulat.

 Frecventa cardiaca in repaos (HRR): scade pe masura ce gestatia avanseaza (Figura 39.1), iar cresterile acesteia au loc in general ca raspuns la activitatea fizica.

 Frecventa cardiaca dupa efort (HRM): se obtine imediat dupa ce fetusul se misca. HRM este in general cu 15 - 20 batai/minut mai mare decat HRR si dureaza 20-40 secunde.

Evaluarea in modul M este mai exacta pentru evaluarea frecventei cardiace fetale decat metoda cronometrului.

O frecventa cardiaca anormala implica bradicardie fetala persistenta, tahicardie si aritmii cardiace.

Tahicardia fetala a fost observata inaintea avorturilor sau a mortii fetale. O crestere temporara a frecventei cardiace fetale peste limitele normale pentru varsta gestatiei nu prezinta probleme daca revine apoi la ritmul bazal.

Anxietatea sau durerea materna poate sta uneori la baza acestei probleme.

Bradicardia reprezinta cel mai exact indicator al mortii fetale.

Asistola fetala confirma in cele din urma moartea fetala.

Evaluati dezvoltarea fetusului.

Se pot masura diversi parametri biometrici.

 BPD si eyeV: BPD, precum si lungimea si adancime oculara, pot fi masurate conform indicatiilor date pentru metoda ecografica transrectala (vedeti mai sus).

 Diametrul aortic fetal (aortD): aorta fetala se observa in sectiune longitudinala. Imaginea trebuie inghetata atunci cand cea mai anterioara portiune a aortei (in punctul in care aceasta iese din cord) este observata in sistola (dilatarea maxima a diametrului aortei).

Diametrul aortei se masoara plasand cele doua parti ale cursorului de masurare in dreptul marginilor vasului de sange (Figura 13).

Atunci cand fetusul se afla adanc in abdomen sau in prezentare posterioara, metoda ecografica transabdominala reprezinta cea mai buna metoda de masurare a BPD, a lungimii oculare sau a adancimii oculare.

Valoarea aortD creste direct proportional cu varsta gestatiei: y = -6,74 + 0,09x, unde x = zile de gestatie, iar y = valoarea aortD in mm. Valoarea obtinuta trebuie comparata cu valoarea aortD calculata cu ajutorul ecuatiei sau cu cea obtinuta din Tabelul 39.3.

AortD reprezinta parametrul cel mai bine corelat cu greutatea produsului de conceptie la nastere. Un parametru aortD mai mic decat cel asteptat a fost corelat cu o greutate mica la nastere.

In general, daca aortD este mai mic de 18,5 mm (dupa ziua 300 de gestatie, la un cal de talie medie), este foarte probabil sa fie vorba despre o IUGR. AortD si masuratorile oculare reprezinta singurii parametri biometrici ce pot fi masurati constant, din a 100-a zi de gestatie pana la termen. 

Lungimea femurului (femurL): trebuie obtinuta imaginea transversala pe lungimea maxima a portiunii osificate a femurului.

Apoi se masoara lungimea femurului (Figura 14).

Acest parametru poate fi masurat pana in ziua 270 de gestatie.

Valoarea femurL creste direct proportional cu varsta gestatiei: y = - 43,43 + 0,58x, unde x = zile de gestatie, iar y = valoarea femurL in mm. Valoarea masurata se compara cu valoarea obtinuta in urma ecuatiei sau cu cea din Tabelul 39.3.

Lungimea femurala devine imposibil de masurat dupa ziua 270 de gestatie datorita cresterii dimensiunilor femurului.

Masurati adancimea maxima a lichidelor fetale.

In general, valoarea maxima a acestui parametru se obtine din zona toracelui fetusului, in regiunea cotului.

 Adancimea maxima a lichidului alantoidian (AllMD) se masoara prin plasarea unuia dintre cursoarele de masurare pe marginea placentei, la contactul acesteia cu lichidul alantoidian, iar a celuilalt cursor de masurare, pe membrana amniotica, astfel incat linia care conecteaza cele doua puncte sa fie perpendiculara pe suprafata placentei (Figura 39.15). Daca membrana amniotica face miscari de flotatie, imaginea ei trebuie inghetata imediat ce aceasta ajunge in punctul maxim de coborare.

 Adancimea maxima a lichidului amniotic (AmnMD) se masoara plasand un cursor pe membrana amniotica (in punctul cel mai inalt al acesteia), iar celalalt cursor, pe pielea fetusului, linia ce uneste cele doua puncte fiind perpendiculara pe suprafata placentei.

Evaluarea ecogenitatii fluidelor fetale trebuie efectuata numai prin metoda ecografiei transrectale.

Hidralantoida si hidramniosul sunt afectiuni rare care apar in ultimul trimestru al gestatiei.

Valoarea normala a AllMD este cuprinsa intre 47 si 221 mm inainte de parturitie.

Hidramniosul este mai frecvent decat hidralantoida, fiind adesea asociat cu o incetinire a ritmului de dezvoltare a fetusului.

O cantitate diminuata de lichid alantoidian este asociata cu un prognostic nefavorabil al evolutiei fetusului.

Valoarea normala a AmnMD este cuprinsa intre 8 si 149 mm inainte de parturitie.

Hidramniosul este de obicei asociat cu un fetus cu defecte congenitale. O cantitate mult diminuata a lichidului amniotic a fost observata la iepele cu boli sistemice severe.

Lichidele fetale se observa cel mai bine din abordarea transrectala datorita calitatii excelente a imaginii si a vecinatatii acestor lichide cu sonda ecografica.

fig8

 Figura 9 Se tunde (cu o lama #40) zona ventrala a abdomenului, de la glandele mamare pana la xifoid si lateral, pana la nivelul articulatiei grasetului.

fig10

Figura 10 Ecografistul trebuie sa se aseze pe un scaun aflat lateral fata de iapa si cu fata catre capul animalului, pentru a putea efectua cu usurinta o ecografie transabdominala. Iapa este contentionata in standul de contentie.

fig10

Figura 11 Aspectul ecografic normal al placentei si al uterului, din abord transabdominal, la o iapa aflata in ziua 333 de gestatie. CTUP se masoara intre doua puncte A+ si are valoarea de 7,5 mm. Pielea de pe partea ventrala a abdomenului iepei este vizibila in partea de sus a imaginii (S). AB M, muschi abdominali; ALL, fluid alantoidian.

fig12

Figura 12 Imagine in modul M a unui cord fetal in ziua 331 de gestatie. Cursorul M intersecteaza cordul (in modul B) in partea de sus a imaginii. Imaginea din modul M evidentiaza miscarile cardiace in dinamica. Se masoara distanta dintre contractiile cardiace (cursorul punctat dispus vertical) si se calculeaza frecventa cardiaca, care aici este de 70 batai pe minut (bpm), cu ajutorul software-ului ecografului.

fig13

Figura 13 Aorta fetala se observa in sectiune longitudinala. Imaginea trebuie inghetata atunci cand cea mai anterioara portiune a aortei (in punctul de emergenta a acesteia din cord) este observata in sistola (dilatatia maxima a diametrului sau). Diametrul aortei se masoara plasand cele doua parti ale cursorului de masurare in dreptul marginilor vasului de sange (intre doua simboluri +).

fig14

Figura 14 Imagine transversala a posteriorului unui fetus in ziua 114 de gestatie, care evidentiaza cele doua coapse si oase femurale. Lungimea femurala se obtine prin masurarea portiunii osificate a femurului (intre doua puncte +).

fig15

Figura 15 Imagine ecografica transabdominala a lichidelor fetale, obtinuta cu o sonda liniara de 5 MHz. Adancimea maxima a lichidului alantoidian (AllMD) se masoara prin plasarea unuia dintre cursoarele de masurare pe marginea placentei, la contactul acesteia cu lichidul alantoidian (cursorul + din susul imaginii), iar a celuilalt cursor de masurare, pe membrana amniotica (cursorul + din josul imaginii), astfel incat linia care conecteaza cele doua puncte sa fie perpendiculara pe suprafata placentei. Daca membrana amniotica face miscari de flotatie, imaginea ei trebuie inghetata imediat ce aceasta ajunge in punctul maxim de coborare.

Tehnica: Evaluare vaginala

 

Procedeu tehnic

Rationament/amplificare

Examinarea cu ajutorul speculumului vaginal se efectueaza in cazul unor scurgeri vaginale anormale.

Ajuta la identificarea sursei acestor scurgeri.

Pregatiti animalul pentru evaluarea vaginului.

 Infasurati si legati coada animalului.

 Dezinfectati perineul iepei.

Revedeti descrierea acestor etape in Capitolul 38.

Lubrefiati speculumul vaginal (din metal sau material plastic) cu un lubrefiant steril.

Acesta faciliteaza introducerea speculumului vaginal.

Introduceti speculumul vaginal in vagin, directionat initial usor in sus pentru a evita patrunderea in uretra, apoi catre inainte. Nu atingeti cervixul.

Stimularea cervixului poate induce avortul.

Localizati ostiumul extern al cervixului si explorati intregul vagin. Cervixul trebuie sa fie strans inchis si situat deasupra nivelului podelei vaginale. Nu trebuie sa se observe niciun fel de secretie.

Un cervix deschis si/sau purulent, sau o secretie sangvinolenta ce provine din ostiumul cervical extern, reprezinta elemente de patogenitate in timpul gestatiei. In apropierea parturitiei, este normal ca cervixul sa fie relaxat.

Prelevati probe pentru culturi bacteriene si examen citologic atunci cand identificati scurgeri vaginale cu aspect anormal in timpul examinarii cu speculumul vaginal:

Prelevati doua probe cu ajutorul unor tampoane de recoltare cu invelis de protectie dublu, ce trebuie introduse prin speculum si dirijate catre zona cu exsudat.

Primul tampon de recoltare trebuie trimis pentru culturi bacteriene/fungice.

Al doilea tampon de recoltare trebuie folosit pentru prelevarea probelor in scopul examenului citologic.

Un rezultat pozitiv la culturile bacteriene permite stabilirea unui tratament adecvat cu antibiotice.

Un examen citologic ce evidentiaza un numar mare de neutrofile si de limfocite indica un raspuns inflamator. Limfocitele se observa in inflamatia cronica. Prezenta bacteriilor (bacili si/sau coci) sau a hifelor (elemente fungice) sugereaza un proces inflamator.

 

 
Ultima modificareMarți, 09 Martie 2021 18:51
Dr Stefan Alexandru

Medic veterinar

Editor colaborator Revista Veterinarul