Autentificare

Evaluarea reproductiva a iepei de monta

Se urmareste evaluarea iepei din punctul de vedere al integritatii aparatului reproducator al acesteia. Examinarea include inspectia conformatiei perineului si a tractului reproductiv caudal, palparea si ecografia transrectala in scopul examinarii structurilor uterine si ovariene, precum si prelevarea de probe pentru obtinerea culturilor bacteriene, a examenului citologic si a biopsiei din tesut endometrial, in scopul determinarii starii de sanatate a uterului si al aprecierii potentialului prognostic de fertilitate.

Examinarea aparatului reproducator al iepei este importanta pentru evaluarea de dinaintea montei, pentru examinarea de rutina inainte de achizitionarea animalului in scopul depistarii unei posibile gestatii, pentru investigarea cauzelor de esec reproductiv si pentru identificarea motivelor modificarilor de comportament. 

Pentru a inregistra istoricul reproductiv si descoperirile clinice ale animalului in urma unei abordari sistematice (Figura 1, Tabelul 1 si 2).

 fig 1 a

fig 1 b

Figura 1 Exemplu de foaie de observatie cu doua pagini pentru inregistrarea descoperirilor clinice in timpul evaluarii aparatului reproductiv al iepei: prima pagina si (b) a doua pagina.

 

1. Complicatii 

Fisurile rectale iatrogene (Tabelul 1.1)

Echipament necesar

  • Manusi obstetricale nesterile, de lungimea bratului operatorului, folosite pentru palparea transrectala si transvaginala.
  • Lubrefianti sterili si nesterili.
  • Fasa de bumbac pentru asepsie perineala
  • Solutie antiseptica pe baza de betadina
  • Galeata cu manson de unica folosinta in care sa fie apa pentru asepsia perineala.
  • Speculum vaginal de unica folosinta
  • Lanterna de tip stilou sau o alta sursa de lumina adecvata pentru luminarea speculumului vaginal
  • Tampoane de recoltare cu invelis de protectie dublu
  • Periute de recoltare endometriala
  • Lame de microscop
  • Echipament ecografic portabil echipat cu sonda lineara de 5 sau 7,5 MHz.
  • Forceps aligator mare pentru biopsie endometriala
  • Solutie de fixare Bouin sau solutie neutra de formol 10 % tamponata cu fosfat, pentru conservarea specimenului biopsic.

2. Contentie si pozitionare

Examinarea aparatului reproducator ar trebui sa fie realizata preferabil cu iapa in standul de contentie.

Gradul de contentionare depinde de starea de dispozitie a iepei si de numarul de expuneri precedente ale animalului la examinari transrectale repetate.

Aplicarea unei iavasale ar putea fi indicata daca iapa pare sa prezinte retivitate fata de examinarea clinica.

Administrarea unui alfa-2 agonist (xilazina, detomidina, etc.) sau a acepromazinei reprezinta o optiune pentru sedarea femelei retive sau nefamiliarizate cu examinarea.

Administrarea, la iepele excesiv de incordate, a unui antispastic (bromura de N-butilscopolamina in doza recomandata de 0,3 mg/kg, lent i.v), poate da rezultate favorabile.

 

Tabelul 1.1 Clasificarea si gestionarea fisurilor rectale: fisurile rectale necesita interventie imediata

Gradul leziunii

Severitate

Mod de gestionare

Gradul I

Sunt afectate numai mucoasa si submucoasa

 

Reduceti gradul de incordare al animalului pentru a preveni agravarea: sedare, anestezie epidurala, administrare de parasimpaticolitice precum scopolamoniu (Buscopan®) si purgative;

Gradul II

Este afectat doar stratul muscular, in timp ce mucoasa si submucoasa raman intacte

inlaturarea atenta a fecalelor din rect si de la nivelul fisurii;

administrarea de antibiotice cu spectru larg, antiinflamatoare si profilactice impotriva tetanosului.

Gradul III

Toate straturile tisulare, cu exceptia seroasei, sunt desirate

Toate recomandarile de mai sus si trimitere imediata catre blocul operator pentru remedierea fisurii si pentru evaluari suplimentare.

Captusiti rectul cu un ciorap compresiv umplut cu fasa de bumbac inainte de a expedia animalul. Prognostic rezervat.

Gradul IV

Perforare completa

Trimitere imediata catre blocul operator. Prognostic nefavorabil datorita contaminarii cu material fecal al cavitatii peritoneale.

 

Tabelul 1 Analizarea informatiilor relevante din istoricul medical, inainte de inceperea evaluarii integritatii aparatului reproducator al iepei

General

Particularitati reproductive

Varsta

Durata estrului

Momentul si motivul incheierii carierei reproductive

Istoric al scurgerilor vulvare

Medicamente administrate in timpul carierei reproductive

Istoric comportamental in timpul anestrului

Istoric al interventiilor chirurgicale pe abdomen

Istoric comportamental in timpul sezonului de monta

Istoric al schiopaturilor pe membrele posterioare

Mijloc de reproducere: monta naturala sau inseminare artificiala cu material seminal proaspat, racit sau congelat

Istoric al traumatismelor

Numar de gestatii

Istoric al vaccinarilor

Numar de produsi de conceptie fatati

Regim alimentar

Numar de avorturi

Probleme medicale generale

Numar de morti embrionare precoce

 

Numar de morti fetale

Numar de gestatii gemelare

Numar de produsi de conceptie cu mortalitate neonatala

Istoric al distociilor

  

Tabelul 2 Abordarea sistematica pentru finalizarea evaluarii integritatii aparatului reproducator al iepei

Etape

Scop

Examinarea vulvei si a regiunii perineale

Evaluarea conexiunilor anatomice asigura informatii legate de riscul de aparitie a problemelor reproductive (vezi Tabelul 3)

Recoltarea de probe prin tamponare a clitorisului

Solicitata de catre organismele de reglementare in scopul testarii pentru depistarea metritei ecvine contagioase (MEC)

Examinarea manuala transrectala a tractului genital intern

Palparea transrectala a ovarelor si a uterului furnizeaza informatii importante legate de statutul reproductiv al iepei

Cel mai important aspect este acela al depistarii unei eventuale gestatii

Ecografia transrectala

Examinarea ecografica a ovarelor si a uterului furnizeaza detalii suplimentare legate de informatiile obtinute prin palpatie transrectala

Este esentiala confirmarea ultrasonografica a faptului ca iapa nu este deja gestanta, inainte de efectuarea oricaror proceduri vaginale, cervicale sau intrauterine.

Examinarea intravaginala

Este utila pentru stabilirea fazei estrale a iepei, precum si a prezentei anomaliilor anatomice, cu posibile implicatii patologice

Examinarea prin tuseu vaginal a peretilor vaginali si a cervixului

Permite depistarea leziunilor vaginale sau cervicale, inclusiv a fisurilor  si aderentelor tisulare

Recoltarea de probe pentru culturi bacteriene prin tamponare endometriala

Obtinerea unei probe in scopul realizarii culturilor bacteriene si a antibiogramei

Citologia endometriala trebuie realizata in paralel pentru a facilita interpretarea rezultatelor culturilor bacteriene

Citologia endometriala

Depistarea si evaluarea inflamatiei uterine

Biopsia endometriala

Stabiliti un prognostic pentru potentialul reproductiv al iepei

Obtineti un istoric medical scurt, dar complet, al starii generale de sanatate si al carierei reproductive a iepei. Asigurati-va ca includeti toate detaliile relevante

Informatiile importante din istoricul medical sunt subliniate in Tabelul 1 si in fisa de examinare a aparatului reproducator din Figura 1.

Identificarea corecta a iepei este esentiala in cazul vanzarii/achizitionarii.

Efectuati o examinare clinica rapida,  acordand o atentie deosebita starii generale de sanatate si conditiei corporale a iepei

Notati orice semne clinice care ar putea indica probleme medicale cu manifestare clinica.

Notati orice problema ambulatorie/locomotorie care ar putea afecta abilitatea iepei de a sustine o gestatie.

Efectuati o examinare clinica sistematica a aparatului reproducator

dupa indeplinirea etapelor secventiale descrise in Tabelul 2.

O abordare sistematica este importanta pentru evitarea compromiterii rezultatelor de interpretare ale unei proceduri  datorita influentelor exercitate de o alta procedura anterioara.

Consideratiile privind procedurile obstetricale efectuate pe iapa sunt enumerate in Tabelul 3.

Efectuati o examinare a vulvei si a regiunii perineale inainte de administrarea vreunui sedativ sau a unui medicament spasmolitic.

Sedarea poate duce la relaxarea regiunii perineale, care poate influenta functia labiilor vulvare si a plicei vestibulo-vaginale (himenale).

Examinati vulva si regiunea perineala pentru a stabili conformatia corporala a iepei.

1. Evaluati integritatea si gradul de aderenta a labiilor vulvare (Figura 2).

2. Evaluati gradul de inclinatie verticala a vulvei (Figura 36.3).

3. Evaluati conexiunile anatomice dintre vulva si apertura pelvina (Figura 36.4).

4. Evaluati functia vestibulului vaginal si a  plicei vestibulo-vaginale (Figura 36.5).

5. Efectuati testul de ”sigilare” vulvara indepartand labiile vulvare una de cealalta si ascultand apoi zgomotul produs de patrunderea aerului in vestibulul vaginal sub actiunea fortei de vid.

6. Evaluati podeaua vaginului pentru prezenta acumularilor de fluide.

Vezi Tabelul 4 pentru mai multe detalii legate de examinarea

vulvei si a regiunii perineale.

1. Labiile vulvare trebuie sa fie strans alipite una de cealalta pentru a minimaliza gradul de contaminare a vestibulului vaginal si, posibil, a vaginului si uterului.

2. Vulva trebuie sa fie dispusa perfect vertical si sa aiba o inclinare cranio-caudala de maxim 10°.

3. Cel putin doua treimi ale vulvei ar trebui sa fie situate la un nivel aflat sub podeaua pelvina.

4. Plica vestibulo-vaginala are rolul unui sfincter (si este adesea numita si ”sfincter vestibulo-vaginal”).

5. Prin testul de ”sigilare” vulvara se evalueaza integritatea sfincterului vestibulo-vaginal.

6. Acumularea unui lichid spumos in portiunea craniala a vaginului

indica pneumovaginul. Iepele mai in varsta si mai slabe prezinta adesea atrofie a labiilor vulvare si a crupei, ceea ce le predispune la pneumovagin.

Inainte de examinarea transrectala a iepei, coada acesteia trebuie bandajata sau infasurata si legata in jurul gatului (Figura 36.6).

Firele de par din coada iepei pot irita mucoasa rectala daca sunt introduse accidental in anus in timpul palpatiei transrectale.

Nu legati niciodata coada de un obiect (ex.: stalpul standului de contentie).

Daca iapa nu coopereaza sau nu este familiarizata cu examinarea aparatului sau reproducator, sau daca aceasta este excesiv de incordata, administrarea unui sedativ sau a unui spasmolitic este indicata.

De obicei, nu este necesara administrarea vreunui medicament iepelor in scopul examinarii integritatii aparatului lor reproducator. Fiti precauti atunci cand lucrati cu iepe care nu au avut niciodata contact sexual cu un armasar.

1. Orice contaminare vizibila a vulvei trebuie curatata cu un prosop de hartie uscat, inainte de recoltarea prin tamponare a clitorisului.

2. Cu o mana inmanusata, expuneti zona clitorisului, departand labiile vulvare.

3. Evidentiati zona clitorisului aplicand degetul aratator sub labiile vulvare (Figura 36.7).

4. Folositi un aplicator cu varf subtire pentru prelevarea unei probe din centrul acestei zone si, daca exista, din sinusurile laterale.

5. Folositi un aplicator obisnuit pentru prelevarea unei probe din toate celelalte zone ale fosei clitorisului.

6. Aplicati ambele aplicatoare intr-un mediu de transport Amies pe baza de carbune.

Vulva nu trebuie spalata sau curatata inainte de prelevarea probelor de la nivelul clitorisului.

Se recolteaza probe la nivelul clitorisului doar in scopul testarii pentru depistarea infectiei cu Taylorella equigenitalis (agentul cauzal al metritei ecvine contagioase, MEC).

Dupa prelevarea probelor de la nivelul clitorisului si introducerea lor in mediul de transport, acestea trebuie pastrate la o temperatura de 4 °C.

Proba pastrata in mediul de transport trebuie trimisa catre un laborator specializat cat mai rapid posibil pentru a va asigura ca aceasta va fi procesata in primele 48 ore de la prelevare.


Tabelul 3
Consideratii cu privire la manipularile ce implica patrunderea in cavitatea uterina

Consideratie

Explicatie

Efectuati palparea transrectala si ultrasonografia uterului si a ovarelor inainte de a incepe orice procedura ce implica accesarea canalului genital

Amanati orice examinare vaginala, cervicala sau uterina pana cand se confirma lipsa unei eventuale gestatii.

Manipularile ce implica patrunderea in cavitatea uterina se realizeaza in mod optim in timpul estrului

Este inevitabil ca populatiile microbiene existente in mod normal in vestibulul vaginal si in vagin sa patrunda in uter

Iepele pot elimina cel mai usor acesti contaminanti in timpul estrului

Daca o procedura ce implica patrunderea in cavitatea uterina se realizeaza in timpul diestrului, iapa trebuie tratata cu o doza de prostaglandina F2-alfa care sa induca luteoliza si care sa minimalizeze sansele de instalare a endometritei

Examinarea prin tuseu vaginal a cervixului in timpul diestrului este indicata doar daca exista indoieli legate de integritatea acestuia.

In timpul diestrului, cervixul trebuie sa fie complet inchis.

Daca inchiderea lui nu este totala, atunci probabil ca integritatea sa este compromisa.

Daca o procedura ce implica patrunderea in cavitatea uterina se realizeaza in timpul diestrului, iapa trebuie tratata

Iapa trebuie tratata o doza cu efect luteolitic de prostaglandina F2-alfa; aceasta va provoca estrul la iapa respectiva, ceea ce va facilita

eliminarea oricaror contaminanti uterini

Nu recoltati o proba endometriala pentru culturi bacteriene de la iepele fara simptome de endometrita.

Riscul de rezultat fals pozitiv al acestor culturi este ridicat.

Numai dupa identificarea semnelor de endometrita prin ecografie se pot recolta probe endometriale pentru culturi bacteriene, datorita riscului de contaminare a uterului in timpul prelevarii acestor probe.


Tabelul 4
Examinarea vulvei si a regiunii perineale, precum si a conexiunilor anatomice dintre acestea

Conexiuni anatomice

Repere

Gradul de sigilare a labiilor vulvare

Integritatea labiilor vulvare si conexiunile anatomice ale acestora cu anusul sunt esentiale, deoarece ele reprezinta prima bariera in calea contaminarii cu microorganisme externe a uterului

Inclinatia verticala a vulvei

Vulva trebuie sa fie dispusa vertical, iar unghiul cranio-caudal al acesteia cu planul vertical nu trebuie sa fie mai mare de 10°.

Conformatia vulvara care nu respecta aceasta regula reprezinta element de excludere deoarece va predispune iapa la instalarea endometritei

Relatia anatomica dintre vulva si apertura pelvina

Cel putin doua treimi ale vulvei ar trebui sa fie situate la un nivel aflat sub cel al aperturii pelvine (ex.: podeaua pelvina).

Daca aceasta conditie nu este indeplinita, iapa va fi predispusa la contaminarea vaginului sau cu materii fecale.

Evaluati vestibulul vaginal (zona care separa vulva si clitorisul de vagin)

La granita craniala a vestibulului vaginal se afla o membrana musculara pliata (plica vestibulo-vaginala). Aceasta plica vestibulo-vaginala functioneaza precum un sfincter, avand rolul unei a doua bariere fizice intre uter si mediul extern.

O inchidere incompleta a plicei vestibulo-vaginale va predispune iapa la instalarea endometritei.

Testul de sigilare vulvara

Pentru a testa eficienta plicei vestibulo-vaginale (himenale) ca si bariera fizica impotriva contaminantilor.

Evaluati vaginul pentru prezenta fluidelor acumulate la acest nivel

Acumularea unui lichid spumos in portiunea craniala a vaginului indica pneumovaginul.

Determinati prezenta pneumovaginului, care reprezinta o consecinta a unei functionari ineficiente a primei (vulva) si a celei de-a doua (plica vestibulo-vaginala) bariere.

Patrunderea constanta sau frecventa a aerului in vagin faciliteaza accesul materiei fecale si a contaminantilor in portiunea caudala a tractului reproducator, ceea ce duce la scaderea fertilitatii.

Prezenta pneumovaginului indica clinicianului necesitatea unei evaluari mai aprofundate a uterului pentru a determina prezenta unui pneumouter.

fig 2 a

Figura 2 Evaluati integritatea si gradul de aderenta a labiilor vulvare. (a) Alipirea stransa a celor doua labii vulvare este observata in momentul tragerii in lateral a uneia dintre cele acestea.

fig2b

Figura 2 (b) Exemplu al unei conformatii perineale acceptate, care evidentiaza apozitia stransa a acestora.

fig2c

Figura 2 (c) Lipsa integritatii labiilor vulvare, observata prin prezenta unei mucoase vizibile (roz), ceea ce indica apozitie slaba a labiilor vulvare.

fig 3a

Figura 3 Evaluarea inclinatiei verticale a vulvei.  (a) Un exemplu de conformatie adecvata a vulvei, care releva faptul ca vulva este perfect verticala si ca prezinta o inclinatie cranio-caudala de maxim 10°.

fig3b

Figura 3 (b) Un exemplu de inclinatie inadecvata a vulvei, ce releva o vulva curbata/stramba.

fig 3c

Figura 3 (c) Un alt exemplu negativ ce releva o inclinatie cranio-caudala a vulvei mai mare de 10°.

 fig4a

Figura 4 Evaluarea conexiunilor anatomice dintre vulva si deschiderea canalului pelvin. (a) Un exemplu de conformatie adecvata a vulvei, care arata faptul ca nu mai mult de doua treimi din aceasta se afla sub nivelul podelei pelvine.

 fig4b

Figura 4 (b) Un exemplu de conformatie inadecvata a vulvei, care arata faptul ca mai mult de o treime din aceasta se afla peste nivelul deschiderii canalului pelvin.

fig5a

Figura 5 Evaluarea vestibulului vaginal si a plicei vestibulo-vaginale: (a) o plica vestibulo-vaginala normala si

fig5b

Figura 5 (b) o plica vestibulo-vaginala anormala.

fig6

Figura 6 Infasurati coada animalului intr-o teaca de protectie (sau intr-o fasa de bandaj) si legati-o in jurul gatului iepei, inainte de a incepe examinarea transrectala.

fig7

Figura 7 Rasuciti catre exterior zona clitorisului pentru a recolta probe de la acest nivel. Zona clitorisului va fi expusa departand labiile vulvare si aplicand degetul aratator la baza acestora, conform imaginii. Aceasta procedura necesita purtarea unor manusi sterile. 

fig8a

Figura 8 Ecografia transrectala reprezinta o parte importanta a examinarii aparatului reproducator al iepei. In timp ce purtati o manusa obstetricala nesterila, bine lubrefiata, introduceti bratul impreuna cu sonda rectala in rect, dupa ce acesta a fost in prealabil golit de continut fecal. Se analizeaza organele reproducatoare (uter si ovare). (a) Imagine ecografica a uterului ce releva o acumulare persistenta de fluid dupa copulatie, in cazul unei endometrite.

fig8b

Figura 8 (b) Imagine ecografica din timpul estrului, ce evidentiaza ovarul, ce contine un folicul preovulator matur (stanga), si uterul, cu pereti edematosi cu aspect normal (dreapta). 

fig8c

Figura 8 (c) Imagine ecografica a ovarului in timpul estrului (observati ca foliculul preovulator matur masoara mai mult de 25 mm in diametru).

fig9a

Figura 9 Secventialitatea etapelor pentru aseptizarea riguroasa a perineului la iapa. (a) Puneti apa calda intr-o galeata cu captuseala de unica folosinta din plastic. Smulgeti bucati de vata de bumbac din rola si introduceti-le in apa calda.

fig9b

Figura 9 (b) Folositi mana curata mai putin dominanta pentru a ridica bucatile de vata inmuiate in apa calda si pentru a le stoarce de excesul de apa.

fig9c

Figura 9 (c) Transferati bucatile de vata inmuiata in mana dominanta.

fig9c

Figura 9 (d) Rugati un asistent sa verse aproximativ o lingura de betadina pe mijlocul bucatii de vata. 

fig9e

Figura 9 (e) Frecati ferm perineul (dar nu fortati prea mult), prin miscari concentrice ce incep de la vulva si continua catre periferie. Aruncati la gunoi bucatile de vata de bumbac folosite. Repetati acesti pasi de cateva ori pana cand perineul devine in totalitate vizibil curat.

fig10a

Figura 10 Examinarea vaginului cu ajutorul unui speculum vaginal steril, de unica folosinta. (a) Aplicati un lubrefiant steril pe speculum.

fig10b

Figura 10 (b) Departati labiile vulvare si introduceti speculumul bine lubrefiat la un unghi de 30°. (c) Imediat dupa ce treceti de vestibulul vaginal, speculumul va fi impins in fata in pozitie orizontala.

fig11a

Figura 11 Examinare vaginala cu ajutorul unui speculum metalic steril, reutilizabil si autoclavabil, cunoscut si sub numele de Caskick sau Polanki. Acest speculum este util mai ales in timpul examinarilor post-partum ale vaginului si cervixului, pentru depistarea laceratiilor sau a fisurilor care pot aparea in timpul parturitiei. (a) Aplicati speculumul si departati-i clestii pentru a separa labiile vulvare.

fig11b

Figura 11(b) Largiti deschizatura clestilor speculumului pentru a permite examinarea cervixului si a mucoasei si podelei vaginale. 

 fig12

Figura 12 Ustensila pentru prelevarea probelor endometriale destinate culturilor bacteriene. Imagine detaliata a varfului tamponului de recoltare endometriala cu izolatie dubla, ce evidentiaza straturile protectoare, intern si extern, precum si varful din bumbac expus.

fig13

Figura 13 Ustensila pentru prelevarea probelor endometriale citologice. Periuta de recoltare endometriala pentru citologie se va insera in invelisul izolator extern al tamponului de recoltare. 

fig14a

Figura 14 Exemple de descoperiri anatomopatologice in preparate pentru citologie endometriala. (a) celule endometriale si

fig14b

Figura 14 (b) numeroase celule polimorfonucleate / neutrofile degenerate, prezente in endometrita.

fig15

Figura 15 Foarfece de biopsie de tip aligator.

fig16

Figura 16 Desen schematic ce demonstreaza modul in care se preleveaza proba biopsica. Purtand o manusa obstetricala sterila si bine lubrefiata, protejati cu palma forcepsul de biopsie atunci cand il introduceti in uterul animalului. Imediat dupa ce forcepsul de biopsie ajunge in uter, introduceti mana in rect.  Ghearele forcepsului de tip aligator vor fi mentinute inchise pana cand acestea vor fi localizate de mana din rect. Ghearele forcepsului se pozitioneaza orizontal (in lateral) si se deschid in timp ce mana din rect aplica o presiune usoara asupra peretelui uterin, impingand tesutul endometrial in pensa biopsica. Biopsia endometriala se obtine conform instructiunilor din imagine. LeBlanc et al. (2000).

Procedeu tehnic

Rationament

Examinarea transrectala trebuie efectuata inainte de inceperea procedurilor aseptice. Procedurile aseptice includ examinarea vaginului si prelevarea intrauterina a probelor endometriale.

Gestatia trebuie intotdeauna exclusa inainte de efectuarea procedurilor invazive la nivelul cervixului si al uterului.

Purtand o manusa obstetricala nesterila, bine lubrefiata, introduceti bratul in rect, inlaturand orice material fecal din calea bratului inainte de a incerca sa palpati uterul sau ovarele.

Prezenta fecaloamelor poate ingreuna palparea structurilor aparatului reproducator, exercitand, de asemenea, o presiune suplimentara asupra acestora.

Cervixul trebuie palpat pentru a se aprecia tonusul si dimensiunile acestuia. Uterul trebuie palpat pentru a i se aprecia tonusul, simetria si prezenta de fluid intraluminal.

Ovarele trebuie palpate pentru a se aprecia prezenta foliculilor preovulatori (care de obicei au un diametru mai mic de 30 mm). Fosa ovariana trebuie identificata.

O examinare atenta a tractului reproducator intern este foarte importanta si pregateste terenul pentru o examinare obiectiva cu ajutorul ultrasonografiei.

Consultati Tabelul 5 pentru mai multe detalii legate de examinarea manuala a tractul genital intern al unei iepe negestante.

Continuati apoi cu ecografia transrectala. Trebuie analizate cu atentie intregul uter si ambele ovare.

Documentarile pe baza imaginilor video sau a fotografiilor sunt utile pentru inregistrarea descoperirilor relevante de la acest nivel (Figura 8).

Dupa finalizarea examinarii transrectale, dezinfectati riguros perineul iepei (Figura 9) folosind vata din bumbac, apa calda si curata, precum si un sapun ce nu lasa reziduuri in urma sau o solutie de betadina.

Folositi o mana („curata”) pentru a transfera bucata de vata de bumbac in cealalta mana („murdara”) in timpul aseptizarii perineului.

Frecati aceasta zona de cateva ori (de minim 3 ori) sau pana cand nu va mai ramane material organic vizibil cu ochiul liber pe bucata de rola de bumbac.

Dupa ce perineul va fi vizibil curat, clatiti-l bine cu apa calda si curata, apoi uscati-l cu un prosop din hartie.

1. Puneti apa calda intr-o galeata cu o captuseala din plastic de unica folosinta pentru a evita contaminarea indirecta incrucisata intre cai.

2. Smulgeti bucati de vata de bumbac dintr-o rola curata si introduceti-le in apa calda.

3. Folositi mana curata, mai putin puternica, pentru a ridica bucatile de vata absorbanta din galeata cu apa calda, stoarceti-le si transferati-le apoi in mana mai puternica.

4. Rugati un asistent sa verse aproximativ o lingura de betadina pe mijlocul bucatii de vata.

5. Frecati ferm perineul (dar nu fortati prea mult), prin miscari concentrice ce incep de la vulva si continua catre periferie.

6. Aruncati la gunoi bucatile de vata de bumbac folosite. Repetati acesti pasi de cateva ori pana cand perineul devine in totalitate vizibil curat.

  

Tabelul 5 Examinarea transrectala manuala a tractului genital intern la iepele negestante.

Stadiul

Structura anatomica (intalnita la palparea transrectala)

ciclului estral

Cervix

Uter

Ovare

Estru

Edematiat si relaxat

Edematiat si flasc

Prezenta unui folicul ovarian >25 mm

Diestru

Ferm si ingust

Ton crescut al corpului uterin

Multipli foliculi ovarieni de mici dimensiuni sau un folicul <25 mm

Anestru

Moderat de ferm sau subtire si deschis

Flasc

Fara structuri palpabile

Metestru

Se inchide complet abia la prima ovulatie

Flasc

Foliculi ovarieni multipli, unii putand avea un diametru >30 mm

Procedeu tehnic

Rationament

Efectuati o examinare a vaginului.

 Aplicati un lubrefiant steril pe speculumul vaginal de unica folosinta (Figura 10a).

 Departati labiile vulvare ti introduceti speculumul la un unghi initial de 30° (Figura 10b).

 Imediat dupa ce treceti de vestibulul vaginal, impingeti orizontal speculumul (Figura 10c).

 Folositi sursa de lumina pentru a inspecta cervixul si mucoasa si podeauna vaginului.

 Observati aspectul cervixului (si interpretati descoperirile clinice luand in considerare modificarile normale de la acest nivel, ce tin de faza estrala), inregistrand informatiile relevante legate de statutul reproductiv al iepei.

Alternativ, puteti folosi si un speculum vaginal steril, reutilizabil si autoclavabil (Figura 11).

Ar trebui sa percepeti o usoara rezistenta la inaintarea speculumului, pusa de plica vestibulo-vaginala. Acest lucru este normal, deoarece aceasta plica himenala actioneaza ca si bariera secundara pentru protejarea uterului de contaminanti externi. Pozitia cervixului in raport cu podeaua vaginului se schimba in mod semnificativ in functie de etapa ciclului estral.

Consultati Tabelul 36.6 pentru detalii legate de modificarile ciclice ale cervixului, ce pot fi observate in timpul examinarii prin tuseu vaginal sau cu ajutorul speculumului vaginal.

Examinati prin tuseu vaginal cervixul si vaginul, folosind o manusa obstetricala sterila si un lubrefiant steril solubil in apa.

Palpati toate tesuturile aflate in jurul vaginului si al cervixului, simtind prezenta unor leziuni precum fisurile sau aderentele.

Daca urmeaza sa fie prelevate de la nivelul endometrului probe destinate culturilor microbiene si examenului citologic, prelevarea acestora trebuie sa se faca in mod secvential, imediat dupa examinarea vaginului.

Consultati Tabelul 3 pentru aspecte importante legate de manopere ce implica patrunderea in uter. 

Pentru prelevarea probelor destinate culturilor microbiene, purtati o manusa obstetricala sterila si bine lubrefiata si introduceti bratul in vaginul iepei tinand intre degete tamponul de recoltare endometriala cu invelis de protectie dublu (Figura 12). Cu degetul aratator, localizati ostiumul caudal cervical si introduceti in uter tamponul de recoltare endometriala cu invelis de protectie dublu. Imediat dupa ce patrundeti in uter, invelisul intern protector al tamponului de recoltare va fi impins prin cel extern, iar apoi tamponul de recoltare va fi impins catre uter.  Expuneti tamponul de recoltare timp de cel putin 30 secunde pentru a permite contactul cu endometrul. Imediat dupa prelevarea probei uterine, tamponul de recoltare va fi retras in teaca invelisului sau intern, iar teaca interna va fi retrasa in teaca externa a invelisului protector. Apoi, tamponul de recoltare cu invelis de protectie dublu va fi retras prin vagin. Dupa scoaterea din corpul animalului, expuneti tamponul de recoltare fara a-l contamina si introduceti-l intru-un recipient cu un mediu de transport. Rupeti capatul contaminat de mana al tamponului de recoltare si aruncati-l.

Tamponul de recoltare cu invelis dublu de protectie minimalizeaza riscul de contaminare cu flora bacteriana din portiunea caudala a tractului reproducator. Proba poate fi prelevata si din corpul uterin sau de la baza unuia dintre cele doua coarne uterine.

Exista multe variante de medii de transport pentru probele endometriale destinate culturilor microbiene, iar eprubetele BBL™ Port-A-Cul™ sunt foarte eficiente pentru conservarea probelor la temperatura camerei, timp de pana la 72 ore.

Pentru prelevarea unei probe endometriale destinate examenului citologic, folositi o periuta de recoltare pentru citologie, care poate fi manipulata prin intermediul tamponului de recoltare cu invelis de protectie dublu (Figura 36.13). Introduceti in uter un tampon de recoltare cu invelis dublu de protectie, conform indicatiilor de mai sus. Inlaturati tamponul de recoltare, lasand in uterul iepei invelisul de protectie dublu al acestuia.

Introduceti cu atentie periuta pentru citologie uterina in teaca de protectie pana cand aceasta ajunge in uter. Rotiti manerul periutei de recoltare de cateva ori pentru a va asigura ca perii acesteia recolteaza celule epiteliale ale endometrului.

Preparati un frotiu dintr-o proba prelevata cu ajutorul periutei de recoltare.  Fixati frotiul la aer si prin incalzire, apoi colorati-l prin metoda Romanowski, Giemsa sau Diff-Quik (Baxter Healthcare Ltd, Thetford, UK).

 

Periuta pentru citologie reprezinta cea mai indicata metoda pentru prelevarea unui numar suficient de celule epiteliale pentru efectuarea examenului citologic. Trebuie sa aveti grija sa nu rotiti cu brutalitate periuta de recoltare in interiorul uterului iepei, deoarece capatul periutei, care masoara 10 cm in lungime si care este atasat la un maner din plastic de 18 cm lungime, se poate rupe in interiorul uterului animalului.

Ca alternativa, proba citologica endometriala poate fi prelevata cu ajutorul unui tampon de recoltare clasic, cu invelis de izolator simplu sau dublu. Exista cateva ustensile disponibile pentru prelevarea simultana a probelor citologice si a celor destinate culturilor bacteriene.

Probele pentru citologia endometriala pot fi prelevate la inceputul si in mijlocul perioadei de estru. Prezenta neutrofilelor in timpul perioadei post-partum este considerata normala.

Evaluati proba destinata citologiei endometriale la un microscop optic.

Figura 14 evidentiaza exemple de descoperiri anatomopatologice in preparate pentru citologie endometriala.

In cele din urma, este indicata obtinerea unei probe biopsice endometriale, procedura care va fi efectuata la final.

Consultati Tabelul 3 pentru aspecte importante legate de biopsia endometriala.

O proba biopsica din tesutul endometrial poate fi obtinuta cu ajutorul unui foarfece de biopsie de tip aligator (Figura 15). Procedura de prelevare a probei este ilustrata in Figura 16.

Introduceti in uterul iepei bratul, invelit intr-o manusa obstetricala bine lubrefiata, in timp ce tineti in mana un forceps de biopsie, protejandu-l pe acesta cu palma mainii in care il tineti.  Imediat dupa ce patrundeti in vagin, orientati forcepsul prin cervix cu ajutorul degetului aratator si impingeti-l pana cand acesta intra in contact cu peretele uterin. Mana va fi apoi retrasa din vagin si introdusa in rect. Ghearele pensei de biopsie trebuie tinute inchise pana cand acestea sunt dirijate in uter cu ajutorul mainii din rect. Ghearele trebuie apoi pozitionate catre lateral (orizontal) si apoi deschise.  Endometrul uterin va fi impins catre ghearele deschise ale pensei de biopsie, care apoi vor fi inchise. Retrageti forcepsul de biopsie si introduceti proba obtinuta  intr-o eprubeta cu solutie de fixare, in raport de cel putin 1:10 (proba prelevata : solutie de fixare).

Proba trebuie apoi inlaturata cu atentie din ghearele forcepsului cu ajutorul unui ac fin (25 gauge) pentru a evita denaturarile tisulare si posibilele artefacte. Consultati-va inainte cu personalul laboratorului de anatomopatologie cu care lucrati pentru a afla ce solutie de fixare recomanda sau prefera in acest caz. Țesutul conservat in solutie Bouin trebuie procesat in maxim 24 ore de la prelevare. Daca exista sanse ca proba biopsica sa nu ajunga in timp util la laborator, aceasta trebuie transferata a doua zi dupa prelevare intr-o solutie alcoolica cu concentratie de 70%. In mod alternativ, specimenul biopsic poate fi introdus intr-o solutie neutra de formol 10 % tamponata cu fosfat, care reprezinta solutia de fixare preferata de majoritatea laboratoarelor.

 

Estru

Diestru

Anestru

Gestatie

Diametru al cervixului (numar de degete)

≥3

1

1-3

1

Culoarea mucoasei cervicale

Rosu

Cenusiu palid sau galben

Alb palid

Alb

Aspect general al ostiumului cervical

Aspect lucios si edematos, cu sant median

Uscat, inchis

Uscat, aton, posibil deschis

Uscat, inchis

Pozitia cervixului

Pe pavimentul vaginului

La mijlocul peretelui rostral al vaginului

La mijlocul peretelui rostral al vaginului

La mijlocul peretelui rostral al vaginului

Ultima modificareMarți, 30 Martie 2021 10:15
Dr Stefan Alexandru

Medic veterinar

Editor colaborator Revista Veterinarul

Mai multe din această categorie: « Pasteureloza la iepuri Atopia felina »