Autentificare

Afectiunile pulpei dentare

Dintele este un organ mineralizat cu rol in prehensiune si masticatie ce prezinta trei componente structurale. De la exterior la interior enumeram: smaltul coronar (care la nivel radicular lipseste si este inlocuit de cement), dentina si pulpa dentara. Pulpita reprezinta inflamatia pulpei dentare, care este alcatuita din vase de sange si nervi. Pulpita poate fi reversibila sau ireversibila. Cauzele pulpitei la animalele de companie sunt cel mai adesea traumatismele, dar si factorii termici (detartrajul efectuat necorespunzator, cu insistarea excesiva pe o anumita suprafata dentara).

In urma unui traumatism, este sistata circulatia dintelui afectat, apare initial o hemoragie, apoi, in lipsa unei surse de irigare locala, pulpita se transforma in necroza pulpara. Necroza pulpara favorizeaza dezvoltarea locala a infectiilor cu bacterii anaerobe, care pot duce la procese periapicale si chiar osteoimielita. Netratata, infectia consecutiva necrozei pulpare poate migra la organele vitale (inima, ficat rinichi).

Diagnosticul afectiunilor pulpare se pune prin inspectie vizuala, prin efectuarea probei de transiluminare si prin examen radiologic.

fig1

Figura 1

fig2

Figura 2

fig3

Figura 3

La inspectia vizuala se va constata schimbarea culorii dintelui, care poate fi roz, gri, maroniu sau chiar negru, in functie de stadiul afectiunii pulpare. Schimbarea de culoare este „la interior”, asadar nu trebuie confundata cu depunerea de tartru, pigmentarile sau, extrem de rar in patologia dentara a animalelor de companie, cu cariile.

Proba de traniluminare se va efectua la dintele afectat, dar si la corespondentul acestuia de pe aceeasi arcada, dar de pe partea opusa. Daca dintele este sanatos, lumina va patrunde prin dinte si se va evidentia pulpa dentara. In caz de necroza, lumina nu va trece.

Radiologic, un dinte cu necroza pulpara se va distinge de dintii sanatosi prin prezenta unei camere pulpare mai largi comparativ cu cea a dintilor neafectati, cu sau fara proces periapical.

Tratamentul afectiunilor pulpare depinde de momentul depistarii. Daca pacientul prezinta doar pulpita, se poate institui un tratament medicamentos (antibioterapie preventiva si terapie antiinflamatoare), cu controale periodice pentru a verifica reversibilitatea inflamatiei pulpare. In cazul in care pulpita evolueaza la necroza pulpara, exista doua optiuni terapeutice: obturatia de canal sau extractia dentara. Desigur, endodontia este justificata doar pentru dentitia permanenta. Dintii de lapte cu afectiuni pulpare se vor extrage.

In continuare vom prezenta un caz particular de „colorare a dintilor”, extrem de rar intalnit, cu mare valoare didactica.

Pacientul se numeste Hera si este o femela nesterilizata de Cane Corso in varsta de 10 luni. Hera este un caine cu mai multe probleme congenitale: displazie bilaterala de cot, nanism, cecitate bilaterala. Motivele prezentarii la clinica sunt inapetenta, apatia, durerea la prehensiune manifestata prin „plans” si halitoza extrem de puternica (miros de putrefactie).

La examinarea sub sedare a pacientul s-au diagnosticat multiple fracturi dentare cu expunere pulpara (fig. 11), 109(M), 110(M), 404(C), 209(M), 210(M),304(C), granulom pulpar extern 404 (C), necroza pulpara 304 (C) (fig. 9, fig. 12), malpozitie dentara  106, 107, 206, 207 (fig. 4-7) abrazie, dintii sunt roz si prezinta un strat foarte subtire de smalt.

fig1

Figura 11

fig9

Figura 9

fig12

Figura 12

fig4

Figura 4

fig5

Figura 5

fig7

Figura 6

fig7

Figura 7

fig8

Figura 8

fig9

Figura 10

Radiologic, dintii prezinta o camera pulpara neobisnuit de larga pentru varsta pacientului (odata cu inaintarea in varsta, camera pulpara se micsoreaza, iar la geriatrici aceasta apare ca un fir) smaltul si dentina sunt foarte subtiri, dintele avand astfel aspect de coaja de ou. (afectiunea porta denumirea de „Sheel teeth” sau „Gost teeth” – fig. 4)

Marcant in ceea ce priveste analizele de sange este hipoparatiroidismul.

Am optat pentru extractia chirurgicala a dintilor fracturati (fig. 13, fig. 14) si sigilarea cu compozit fotopolimerizabil a dintilor ramasi (fig. 15-19) pentru o protectie temporara a acestora.

fig13

Figura 13

fig14

Figura 14

fig15

Figura 15

fig16

Figura 16

fig17

Figura 17

fig18

Figura 18

fig19

Figura 19

Postoperator pacientul a primit hrana moale, antibiotic (amoxicilina cu acid clavulanic 12.5 mg/kg la 12 ore, 7 tile) si antiinflamator (meloxicam 0.1 mg/kg/zi, 4 zile), iar singura masura de igiena orala acasa este administrarea zilnica de apa de gura cu clorhexidina 0.1 %, periajul dentar nefiind o optiune pentru Hera. S-au efectuat controale la 4, 10, si 30 de zile de la interventie. Pacientul este monitorizat in continuare, iar prognosticul este rezervat spre favorabil. In acest caz se recomanda extractii dentare totale.

fisa stoma

Fisa stomatologica

 

Dr. Elena-Carmen Nenciulescu DVM – Cabinet Ortovet –Bucuresti

 

Dr Zvorasteanu Raluca

  1. Medic veterinar practician - administrator cabinet QincyVet Bucuresti. Membru fondator Asociatia Romana de Stomatologie Veterinara

Website www.director.veterinarul.ro/Cabinete-Medicale-Veterinare/qincyvet-cabinet-veterinar-bucuresti.html