Logo
Imprimă această pagină

Semnificatia clinica a unor parametri biochimici serici la bovine

In ultimul deceniu, utilizarea unor parametri biochimici sanguini ca indicatori ai statusului fiziologic, nutritional, metabolic si clinic al animalelor de ferma se aplica pe scara din ce in ce mai larga si in tara noastra. Aceasta amploare a utilizarii testelor biochimice se datoreaza in primul rand progreselor realizate in domeniul instrumentelor de laborator, in special a analizoarelor semiautomate si automate, si utilizarii unor metodologii si reactivi standardizati.

Aceasta amploare a utilizarii testelor biochimice se datoreaza in primul rand progreselor realizate in domeniul instrumentelor de laborator, in special a analizoarelor semiautomate si automate, si utilizarii unor metodologii si reactivi standardizati.

PROTEINELE

Serul contine cateva sute de specii moleculare proteice distincte, dar din punct de vedere al diagnosticului de laborator, numai doua familii proteice au semnificatie clinica: albuminele si globulinele. De obicei se dozeaza proteinele totale si albuminele, iar globulinele se determina prin calcul, reprezentand diferenta dintre proteinele totale si albumine.
Proteinele din sange se afla intr-un echilibru dinamic cu proteinele hepatice si cu cele din alte tesuturi. Ficatul este responsabil pentru biosinteza albuminelor, factorilor proteici ai coagularii, a unor enzime si a-1,-2 si β globulinelor, sistemul reticuloendotelial pentru- globuline, numeroase alte fractiuni minore din punct de vedere al concentratiei fiind produse de alte celule si tesuturi. Evaluarea concentratiei globulinelor si mai ales a raportului A:G este importanta pentru diagnosticul afectiunilor inflamatorii cronice la rumegatoare.
Eroarea majora care se poate face in investigarea si mai ales interpretarea valorilor obtinute la dozarea proteinelor este aceea de a folosi plasma in loc de ser. Plasma contine si fibrinogen, care afecteaza atat valorile calculate ale globulinelor, cat si raportul A:G, de aceea pentru investigarea proteinelor este de preferata utilizarea serului.
Hiperproteinemiile pot fi aparente, induse de deshidratare, si reale, datorate in special cresterii concentratiei globulinelor. Hiperglobulinemia este determinata de afectiuni inflamatorii cronice precum reticuloperitonita traumatica, abcesele hepatice, pneumonia cronica. In aceste afectiuni, scaderea raportului A:G se datoreaza doar globulinelor, scaderea nivelului albuminelor fiind nesemnificativa. In afectiunile hepatice cronice insa, scaderea raportului A:G este determinata de scaderea nivelului albuminelor.

Hipoproteinemia poate fi aparenta, indusa de hiperhidratare si reala, determinata in special de scaderea albuminelor. Scaderea concentratiei albuminelor are drept cauze scaderea biosintezei la nivel hepatic, digestia si absorbtia deficitara, aport proteic insuficient, pierderi datorate leziunilor glomerulare sau hemoragiilor. Panhipoproteinemia este caracterizata printr-un nivel scazut atat al albuminelor cat si al globulinelor, si la bovine semnifica existenta gastro- enteropatiilor care apar in parazitozele cu nematode, paratuberculoza si salmoneloza. Hipoproteinemia obliga la analize de laborator suplimentare, cum sunt analiza urinii, pentru depistarea proteinuriei si hematuriei, analiza fecalelor, teste specifice pentru profilul hepatic, examinarea pentru depistarea parazitilor interni si externi, analiza hematologica completa.Hipoalbuminemia apare si post-partum, mentinandu-se 1-4 saptamani, in functie de hrana. De asemenea la viteii nou-nascuti se inregistreaza valori scazute ale proteinemiei, care cresc odata cu varsta.

ENZIMELE

Transaminaza GOT sau AST (aspartat aminotransferaza), lactat dehidrogenaza (LDH) si gama glutamiltransferaza ( GGT ) sunt cele mai utilizate enzime in diagnosticul afectiunilor la bovine. Creatinkinaza ( CK ) sorbitol dehidrogenaza (SDH) si fosfataza alcalina (ALKP sau SAP) sunt dozate pentru un diagnostic diferentiat al unor afectiuni. AST si LDH, desi se gasesc in majoritatea tesuturilor, au ca origine principala in ser ficatul si musculatura scheletica. Pentru a discerne intre leziunile hepatice si musculare, ideal este sa fie corelate rezultatele obtinute pentru aceste enzime cu dozarea CK pentru afectiunile musculare, si GGT pentru cele hepatice. AST crescuta, corelata cu GGT crescuta, sau CK in limite normale sugereaza afectare hepatica. Valorile crescute ale acestor enzime sunt indicatori ai afectiunilor hepatice acute, precum hepatita infectioasa si intoxicatiile. De asemenea, valori crescute ale ambelor enzime sunt corelate cu lipidoza hepatica, congestia venoasa pasiva, boli care determina distensia prestomacelor si cheagului. Cresterea doar a GGT este asociata cu afectiuni hepatice cronice, cum este fibroza. Valori crescute ale GGT si ALKP (fosfataza alcalina) sugereaza obstructia biliara cauzata de fascioloza si colelitiaza. La bovine, valorile crescute ale fosfatazei alcaline sunt asociate in special cu afectiuni osoase. La vitei, in stadiul precolostral, nivelul GGT este apropiat celui din serul bovinelor adulte, dar creste brusc odata cu consumul de colostru, care are un continut ridicat de GGT. De aceea, la viteii nou-nascuti, GGT poate fi utilizata pentru estimarea transferului pasiv de proteine colostrale si nu ca marker hepatic.

BILIRUBINA

Bilirubina este produsul final de metabolizare a hemului din hemoglobina, ca sursa majora, dar si din mioglobina si alte hemoproteide si din citocromi, care este conjugata cu acidul βglucronic si apoi eliminata prin bila la nivelul ficatului. La bovine, bilirubina totala are valori mai mici decat la alte specii, chiar si cresterea datorata afectiunilor hepatice severe are o magnitudine mai mica. Hiperbilirubinemia si icterul la bovine se datoreaza in cea mai mare parte hemolizei si nu afectiunilor hepatice.

UREAsi I AZOTUL UREIC DIN SER (BUN sau SUN)

Ambii parametri reflecta capacitatea ficatului de a metaboliza amoniacul la uree. Eroarea cea mai frecventa in ceea ce priveste acesti parametri este de a interpreta determinarile unuia pe valorile de referinta ale celuilalt. BUN reflecta nivelul ureei prin azotul continut (2x14 g/mol uree), iar urea se refera la molecula ca intreg (60 g/mol). Semnificatia clinica este aceeasi, valorile numerice sunt diferite.

CREATININA

Este anhidrida creatinei, care sub forma de creatinfosfat reprezinta rezerva de energie metabolica pentru contractia musculara. Hipercreatininemii apar in afectiuni renale si postrenale (deficit de eliminare), traume musculare, miozite, intensificarea catabolismului proteic, inclusiv al proteinelor proprii. Hipercreatininemia insoteste pierderile de masa musculara. Alaturi de uree sau de BUN, dar si de evaluarea densitatii urinii, este un indicator al functiei renale. Azotemia, care reflecta acumularea de compusi neproteici cu azot in sange, este reflectata de valori crescute ale ureei sau azotului ureic si creatininei. Cauzele azotemiei pot fi renale, cand se datoreaza unor afectiuni glomerulare, prerenale, cand acumularea acestor compusi in sange are loc datorita unei circulatii sanguine incetinite, deshidratarii (asociate cu hemoconcentratia), catabolismului proteic crescut (inclusiv in inanitie) sau postrenale (obstructia cailor urinare, urolitiaza). La rumegatoare, dar la bovine in special, reciclarea ureei de catre glandele salivare pentru a furniza microorganismelor din rumen azotul necesar biosintezei de aminoacizi, semnificatia clinica a ureei (sau BUN) si a raportului uree/creatinina este redusa. De aceea, evaluarea creatininei da mai multe informatii despre functia renala.

GLUCOZA

Valorile glicemiei la rumegatoare sunt mai mici decat la celelalte specii, intrucat ele nu absorb glucoza direct din hrana si sunt mai mici la bovinele adulte decat la vitei. Hiperglicemia la bovine apare in stari de stres, febra laptelui, dupa administrarea unor substante precum dextroza, xilazina, corticosteroizii (determina cresterea ratei de gluconeogeneza). Hipoglicemia poate aparea la vacile de lapte aflate in cetoza si la viteii nou-nascuti care au diaree, septicemie sau sunt malnutriti.

CALCIUL, MAGNEZIUL, FOSFATUL ANORGANIC

Valorile serice ale acestor minerale sunt interdependente si influentate atat de mecanisme homeostatice cat si de pH-ul plasmei. La bovine, 60% din calciul plasmatic este neionizat, cea mai mare parte fiind legat de albumine. Calciul ionic, care reprezinta forma activa biologic, reprezinta 40% din calciul plasmatic total. Atunci cand pH-ul scade, creste nivelul calciului ionic, la fel ca si in hipoalbuminemii. Ataxia apare atunci cand nivelul calciului seric scade pana la 6 mg/dL sau mai mult. Hipocalcemia se constata in afectiuni gastrointestinale precum indigestia vagala si deplasarea cheagului, endotoxemia. Hipocalcemia, hipofosfatemia insotite de hiperglicemie sunt asociate cu febra laptelui. In afectiunile renale, la bovine, hipocalcemia se coreleaza cu hiperfosfatemie si uneori cu hipermagneziemie. Hiperfosfatemia apare si odata cu azotemia.
Cea mai importanta sursa de eroare care apare in dozarea electrolitilor, dar in special a calciului si magneziului este folosirea plasmei recoltata pe citrat sau EDTA. Aceste substante chelateaza ionii de calciu si magneziu, iar valorile obtinute sunt fals scazute.

VALORI DE REFERINTA

Conceptul "valori de referinta" a aparut in medicina umana si a fost impus de necesitatea standardizarii metodelor de dozare a compusilor biochimici si de interpretare clinica a acestora. IFCC (International Federation of Clinical Chemistry) este forul care valideaza metodele de dozare utilizate in laboratorul clinic. Valorile de referinta variaza in functie de sex, varsta, nutritie, activitate fizica, iar la animale sunt influentate nu doar de specie ci si de rasa. Utilizarea unor metode care nu dau valori de referinta pentru specia urmarita si interpretarea valorilor folosind date din literatura reprezinta una dintre erorile fundamentale care se fac astazi in laboratorul clinic veterinar in Romania.
Pentru exemplificare, sunt prezentate in continuare valori de referinta din trei surse bibliografice distincte, pentru doi parametri, AST si proteine totale.
1. D. J. Meyer, J.W. Harvey - Veterinary Laboratory Medicine, Interpretation and Diagnosis, Saunders, 2004
2. J.Kaneko, J. W. Harvey, M. L. Bruss - Clinical Biochemistry of Domestic Animals, Academic Press, 2008
3. P. G. G. Jackson, P.D. Cockroft - Clinical Examination of Farm Animals, Blackwell Science Ltd., 2002

AST 48 - 100 U/L 78 - 132 U/L 78 - 132 U/L

Proteine Totale 59 - 77 g/L 67,4 - 74,6 g/L 57 - 81 g/L

Niciuna dintre sursele citate nu da informatii despre metodele folosite si nici daca valorile de referinta au fost stabilite folosind analizoare pentru chimie uscata sau chimie umeda.

RECOMANDARI

Interpretarea valorilor de laborator trebuie facuta numai in contextul cazului examinat. In niciun caz nu se pune un diagnostic pe baza unui singur parametru analizat. Daca metoda si reactivii folositi nu dau valori de referinta pentru bovine, desi este costisitor ca timp si cost, cel mai bine este sa se stabileasca propriile valori de referinta prin evaluarea unui numar semnificativ statistic de animale sanatoase.
Ideal este sa se foloseasca analizoare si kituri care folosesc metode si valori de referinta validate pentru specia analizata.
Probele hiperlipemice, cele cu bilirubinemie crescuta si cele hemolizate pot conduce la obtinerea de valori eronate si de aceea este utila folosirea analizoarelor de chimie uscata pe slide-uri, care pot corecta aceste interferente.
Prin utilizarea tehnologiei DRY SLIDE si prin prezenta unui strat de filtrare face posibila eliminarea acestor interferente.
Mai mult, pipetarea semiautomata a probelor elimina erorile de manopera.


Bibliografie :
4. D. J. Meyer, J.W. Harvey - Veterinary Laboratory Medicine, Interpretation and Diagnosis, Saunders, 2004
5. J.Kaneko, J. W. Harvey, M. L. Bruss - Clinical Biochemistry of Domestic Animals, Academic Press, 2008
6. P. G. G. Jackson, P.D. Cockroft - Clinical Examination of Farm Animals, Blackwell Science Ltd., 2002
4. E.Kalaitzakis, N. Panousis, N. Roubies, N. Giadinis, E. Kaldrymidou, M. Georgiadis, H. Karatzias - Clinicopathological evaluation of downer dairy cows with fatty liver, Can Vet J., 51, 615-622, 2010

Prof.Dr. Aneta POP
Facultatea de Medicina Veterinara Bucuresti - Catedra de Biochimie

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 18:42
Echipa Veterinarul.Ro

Suntem o revista indepententa, non-profit si liberi sa inovam fara compromisuri

Editam pentru abonati Revista Veterinarul Stiinta si Practica cu peste 1300 de pagini de stiinta si practica veterinara ce insumeaza 800 de articole scrise de cei peste 200 de practicieni +  Revista Veterinarul Business - publicatie online de marketing, management si finante pentru veterinari; pe website sunt peste 20 000 de articole, index veterinar cu peste 3000 de produse, unicul director veterinar multimedia, unica platforma specializata cu instrumente de marketing si management veterinar;  unicul serviciu se SMS Alert;  - fiind singurii care promovam intens  medicii veterinari romani.

In plus, editam primele doua reviste digitale dedicate proprietarilor de animale de companie si celor de animale de renta scrise in integralitate de medici veterinari romani.  

Vino alaturi de noi si urmareste noutatile pe toate website-urile asociatiei. 

www.veterinarul.ro - website dedicat exclusiv medicilor veterinari cu următoarele publicații acreditate de CMVRO cu 15 punte, respectiv:

  • Revistei Veterinarul Stiinta si Practica - online si tipărită
  • Revista Veterinarul BUSINESS - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul PET - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul FEMĂ - online pentru medici veterinari

www.pet.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul Pet pentru proprietarii de animale.

www.ferma.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul FERMA pentru proprietarii de animale.

www.cursuri.veterinarul.ro.ro - website dedicat platformei de cursuri online acreditate de CMVRO dedicate exclusiv pentru medicii veterinari

 

Website www.facebook.com/revistaveterinarul
logo euroveterinarian
2009 - 2018 © Revista Veterinarul Stiinta si Practica & Asociatia Euroveterinarian
Toate drepturile rezervate. Copierea, distribuirea, transmiterea si folosirea neautorizata a materialelor de pe acest website sunt strict interzise fara acordul scris al Asociatiei Euroveterinarian. Responsabilitatea privind continutul materialelor revine autorilor. Toate materialele de pe acest website sunt protejate de Legea privind drepturile de autor.