Autentificare
updated 4:35 PM UTC, Nov 14, 2019

Managementul urgentelor cardiace

Contents[Hide]

Pentru cazurile de urgenta a pacientilor cu probleme cardiace, deoarece medicul este constrans de timp, se impune respectarea unor protocoale universale pentru diagnosticarea si efectuarea managementului si terapiei intensive, inclusiv a resuscitarii cardio-respiratorii si cerebrale.Pentru realizarea acestui scop este necesar un triaj pentru a clasifica cazurile in functie de gravitatea lor. 

Pentru realizarea acestui scop este necesar un triaj pentru a clasifica cazurile in functie de gravitatea lor.

Triajul se bazeaza pe o evaluare rapida a principalelor semne clinice ale sistemului cardiopulmonar.

1. Resuscitarea cardio-respiratorie si cerebrala

Are ca scop asigurarea oxigenarii organelor vitale (creier si cord) pana cand, printr-un tratament adecvat, se reia respiratia si circulatia spontana. Deci, efectuarea prompta si corecta a resuscitarii creste sansele de reluare a respiratiei si circulatiei, precum si pastrarea unei functii neurologice normale.

Înainte de resuscitarea propriu-zisa trebuie urmarite urmatoarele aspecte: 

Starea de constienta
Daca pacientul nu este constient se declara URGENTA
Montarea defibrilatorului
Evaluarea functiei respiratorii (permeabilizarea cailor respiratorii, urmarirea frecventei respiratorii)
Daca pacientul nu are puls se incepe resuscitarea cardio-respiratorie si defibrilarea.
Daca pacientul are puls se trece la protocolul S.V.B. sau S.V.A. - se intubeaza si se administreaza oxigen, se aplica o linie venoasa, se incepe monitorizarea cardiaca, se reevalueaza semnele vitale, se face o anamneza amanuntita si un examen fizic complet, se monitorizeaza ECG.
Confirmarea ventilatiei
Confirmarea ritmului cardiac si a cauzei (insuficienta renala, dezechilibru hidro-electrolitic, hipovolemie, embolie pulmonara, tamponada cardiaca, pneumotorax etc.). Pentru liniile izoelectrice trebuie facut un diagnostic diferential intre pierderea unei derivatii si asistolia adevarata.
Daca exista activitate electrica se aplica protocolul A.E.P.
Daca nu exista activitate electrica se aplica algoritmul asistoliei.

Suportul vital de baza (S.V.B.) - ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii

Include toate manevrele care previn insuficienta sau stopul respirator si insuficienta sau stopul circulator si asigura suportul ventilator in caz de stop cardio-respirator. Stopul repirator are urmatoarele cauze: obstructia cailor respiratorii superioare si inferioare si alte cauze (inec, intoxicatii acute, inhalare de gaze toxice, electrocutare etc.). Tipurile de stop cardio-circulator sunt: fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara fara puls; asistolia; activitatea electrica fara puls.

Sistemul ABC al resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:

A (airway control -controlul cailor respiratorii) - se urmareste daca pacientul respira sau nu prin verificarea permeabilizarii cailor respiratorii.
B (breathing - evaluarea respiratiei) - urmarirea excursiilor toracice. Daca respiratia este dispneica se face ventilatia artificiala (gura la nas) sau intubatia pacientului urmata de ventilatia artificiala.
C (circulation - evaluarea circulatiei) - evaluarea pulsului. Daca pulsul nu este prezent se efectueaza masajul cardiac extern prin aplicarea unor compresiuni ritmice prin care se urmareste cresterea afluxului sanguin ca urmare a cresterii presiunii intra-toracice sau a comprimarii cordului.

Suportul vital avansat (S.V.A.)

Acesta include S.V.B. impreuna cu echipamente specializate si medicamente pentru mentinerea ventilatiei si circulatiei spontane, monitorizare ECG, aplicarea unei linii venoase. n vederea mentinerii ventilatiei se foloseste oxigenul pur dupa intubatia prealabila, fie prin masti speciale adaptate dupa forma botului sau aparate de ventilatie artificiala, fie prin introducerea animalelor in custi speciale de oxigen.

Asistolia
Cauzele majore care pot duce la asistolie sunt: hipoxia, hiperkaliemia, hipokaliemia, acidoza respiratorie si/sau metabolica, hipotermia.
Se asigura o linie venoasa.
Adrenalina i.v. sau i.c. 0,2 mg/kg la fiecare 3-5 minute cu monitorizarea permanenta a ECG.
Atropina 0,01 - 0,04 mg/kg i.v cu monitorizarea permanenta a ECG.

Activitatea electrica fara puls (A.E.P.)

Poate apare in caz de: ritm idioventricular, ritm ventricular de scapare etc. Cauzele pot fi: hipovolemie, hipoxie, tamponada cardiaca, pneumotorax, hipotermie, embolie pulmonara, hiperkaliemie, acidoza, dirofilarioza etc.
Adrenalina i.v. sau i.c. 0,2 mg/kg la fiecare 3-5 minute cu monitorizarea permanenta a ECG, atropina 0,01-0,04 mg/kg i.v., dopamina 2-10 ug/kg/min in dextroza sau sol. NaCl, Isoproterenol 0,04-0,09 ug/kg/min i.v.
Evaluare ABC
Administrare de oxigen
Linie venoasa si o perfuzie rapida
Monitorizare ECG si pulsoximetru
Evaluare semne vitale
Examen fizic
Examen ecocardiografic.

 

Ultima modificareMarți, 31 Iulie 2018 21:19
Dr Calin Serdean

dr. Medic Veterinar Spitalul Veterinar PET & VET E.R. Timisoara - specialist cardiologie -Secretar stiintific AMVAC