Autentificare
updated 8:10 AM UTC, Dec 4, 2019

Displazia de sold - protezarea totala de sold

Displazia de sold este o boala congenitala cu evolutie bilaterala caracterizata prin instabilitatea articulatiei soldului fapt ce poate duce la subluxatie coxofemurala, sinovita, degenerare articulara, durere si schiopatura.Displazia de sold poate fi diagnosticata radiologic ca o subluxatie a capului femural la cainii tineri, iar la cainii batrani ca o osteoartrita a articulatiei coxofemurale.

displaziasold3Displazia de sold poate fi diagnosticata radiologic ca o subluxatie a capului femural la cainii tineri, iar la cainii batrani ca o osteoartrita a articulatiei coxofemurale. Semnificatia clinica a gradului de subluxatie este interpretata radiologic in functie de rasa, varsta si semnele clinice pe care le prezinta cainele.

In general cand gradul subluxatiei capului femural in raport cu cavitatea acetabulara este mai mare de 25% in radiografiile ventro-dorsale se considera ca fiind o subluxatie severa si duce la dezvoltarea rapida a bolilor degenerative secundare.

Diagnosticul este bazat pe anamneza, examinare ortopedica si examinare radiologica.

Anamneza si semnele clinice constau in schiopatura, pozitii anormale in mers asa-zisul mers de iepure, dar si toleranta scazuta la efort precum si dificultate in urcat si coborat scari. Managementul displaziei de sold este adaptat pentru fiecare caine in parte in functie de severitatea gradului displaziei, varsta, rasa si temperament. in cele mai multe cazuri, cainii cu displazie de sold sunt prezentati la clinica veterinara atunci cand semnele clinice sunt observate de catre proprietar, undeva intre 4 si 12 luni.

Examinarea ortopedica include evaluarea mersului si pozitiei, gama de miscare si durere la manipularea articulatiei coxofemurale. La cainii tineri, evaluarea gradului de subluxatie sau laxitate a soldului se face cu testele sau cu prezenta semnelor Bardens, Barlow sau Ortolani.

displaziasold2Examenele radiografice includ radiografii standard dorso-ventrale ale bazinului cu articulatiile in extensie, radiografii dorsolaterale si latero laterale cu evidentierea cavitatii acetabulare. O metoda aditionala pentru diagnosticarea displaziei este metoda masurarii unghiului Norberg.
Managementului nonchirurgical al displaziei de sold include recomandari nutritionale, controlul greutatii, controlul durerii. Optiunile chirurgicale includ rezectia capului si gatului femural, osteotomia tripla pelvina (TPO), protezarea totala de sold.

In urmatoarele randuri va voi descrie cazul unui Rottweiler mascul, diagnosticat cu displazie de sold bilaterala operat la clinica doctorului diplomat ECVS Gunter Schwarz (Tierklinik) de langa Viena. Procedura chirurgicala a fost realizata in doua etape la interval de aproximativ 5 luni. La prima interventie chirurgicala cainele era in varsta de 11 luni. Din punct de vedere al anamnezei si al semnelor clinice, cainele prezenta schiopatura evidenta, pozitii anormale in mers si alergare, mers de iepure si dificultate in urcarea si coborarea treptelor. La efectuarea examinarii radiologice, s-a observat gradul inaintat de displazie de sold, aproape de subluxatie coxo-femurala, vezi figura 1 (Radiografie preoperator, expunere ventro-dorsala).

Anestezia si pregatirea preoperatorie
Anestezia animalului s-a efectuat cu acepromazina si metadona, ca premedicatie, inductia anesteziei fiind facuta cu diazepam si propofol apoi mentinerea anesteziei cu izofluran in oxigen. 
A urmat pregatirea zonei de electie chirurgicala prin tunderea si raderea parului de la articulatia tarsometatarsiana pana la mijlocul coloanei vertebrale si aseptizarea zonei respective cu betadina; procedura repetata de 3 ori la interval de 15 minute.
Zona perineala este si ea rasa pentru a facilita igiena in perioada postoperatorie. Reguli obisnuite pentru pregatirea preoperatorie.

dispalziesold5Tehnica chirurgicala
Cainele a fost asezat in pozitie laterala, iar apropierea chirugicala s-a facut prin acces cranio-lateral cu incizia minima a marginii cranio-laterale a muschiului gluteu profund.
Articulatia a fost luxata prin rotire externa a femurului pentru a facilita expunerea capului femural. Pentru stabilizarea capului femural s-a folosit un retractor Hohmann.

Osteotomia s-a realizat de la aspectul medial al marelui trocanter la partea proximala a trocanterului mic. Suprafata este apoi palpata pentru iregularitati.

Dupa indepartarea capului si gatului femural, se trece la fixarea protezei de tip Biometrix BFX, cu fixare biologica (press fit system) ceea ce inseamna ca tesutul osos in care este introdus implantul va creste peste acesta, fixandu-l. Marginile componentei femurale si ale componentei acetabulare sunt alezate la un diametru cu un milimetru mai mic decat implantul. 
Chirurgul incearca stabilitatea soldului prin fixarea unor capete de proteza femurala diferite, de proba, pana cand gaseste lungimea potrivita a gatului femural; lucru realizat in momentul in care reducerea soldului este destul de dificila si aproape ca nu va exista nici o miscare translationala laterala a capului femural.

Odata obtinuta stabilitatea soldului, implantul definitiv este fixat. Procesul de fixare ferma fiind atins dupa 4-6 saptamani, fiind vorba despre o proteza necimentata. inainte de finalizarea interventiei chirurgicale s-au prelevat doua probe bacteriologice pentru evidentierea eventualelor contaminari intraoperatorii; una din probe fiind prelucrata in clinica, iar contraproba a fost trimisa unui laborator partener din Anglia.

Tesutul muscular subcutanat si pielea au fost suturate in mod obisnuit. Timpul operator a fost de aproximativ 40 - 45 minute. Postoperator, au fost efectuate radiografii pentru a verifica pozitia protezei; figurile 2 si 3 prezinta prima si respectiv a doua interventie.

Tratamentul postoperator
Nu s-a folosit niciun sistem de suport al membrului, plaga fiind protejata printr-un pansament simplu. Medicatia postoperatorie a constat in administrarea de antibiotice timp de 10 zile (Ciprofloxacin 500mg) insotita de medicatie antiinflamatorie timp de 6 zile Rymadil 50 mg. Firele de sutura de la nivelul pielii au fost indepartate la 10 zile postoperator.
Cainele a fost incurajat sa mearga inca din prima zi postoperator, pe distante scurte si tinut in lesa, din scurt, urmand ca in urmatoarele saptamani sa creasca treptat efortul depus in plimbari, evitand sariturile.

In prezent, animalul este complet recuperat, neavand restrictii in activitate. Protezarea de sold este o procedura chirurgicala majora ce implica cunoasterea in profunzime a tehnicilor chirurgicale, precum si repectarea regulilor de asespsie si antisepsie in totalitate.
Operatia este solicitanta din punct de vedere chirurgical si nu permite erori tehnice. Se foloseste un instrumentar adecvat, iar echipa care participa la operatie trebuie sa asigure suportul necesar chirurgului pentru ca acesta sa finalizeze operatia in mai putin de 2 ore, altfel riscul infectiilor postoperatorii creste semnificativ.

Cu multumiri, dr. dipl. ECVS Gunter Schwarz pentru informatiile oferite si pentru bunavointa de a-mi permite sa asist la aceasta interventie chirurgicala

Ultima modificareVineri, 10 August 2018 19:55
Dr Andrei Caloiu

Clinica veterinara Sarmivet

Website www.sarmivet.ro