banner abonamente

Autentificare
updated 2:14 PM UTC, Apr 19, 2019

Consultatia Dermatologica

Contents[Hide]

Dragi colegi, as dori sa va impartasesc cateva informatii, care in activitatea curenta a unui cabinet veterinar generalist, ar putea fi foarte utile.

Nu sunt lucruri spectaculoase, poate multi dintre voi le stiu si le aplica, dar pentru mine au fost foarte folositoare. in primul rand, vreau sa multumesc doctorilor Craig Griffin si Wayne Rozenkrantz, doi ilustri dermatologi si oameni deosebiti, care sunt principalii autori ai ideilor pe care le voi expune in continuare.

Afectiunile pielii si ale urechilor sunt probleme foarte frecvent intalnite in cabinet si adesea, din pacate, pot deveni cronice sau recurente. O anamneza foarte amanuntita, un examen clinic general, o examinare dermatologica insotita de examinarea citologica si raclatul cutanat sunt un minimum de informatii necesare unei consultatii dermatologice corespunzatoare.

In consultatia dermatologica trebuie sa avem in vedere urmatoarele elemente:

  • Sa determinam daca problema este acuta sau cronica, iar daca este acuta sa gestionam principalul factor etiologic;
  • Sa fim pozitivi in relatia cu clientul, sa il convingem ca problema cu care a venit, chiar daca nu poate fi vindecata, uneori, poate fi tinuta sub control;
  • Stabilirea unui prognostic, cat mai realist, si explicarea lui cat mai pe intelesul clientului (o mica sedinta de educare a clientului);
  • Determinarea leziunilor prezente si a caracteristicilor acestora;
  • Eliminarea lucrurilor simple, celelalte vor fi gestionate pe parcursul evaluarilor ulterioare ale afectiunii;
  • Cazurile cronice sau recurente vor avea nevoie de o a doua sau a treia vizita, iar abordarea problemei principale poate fi realizata la aceste intalniri ulterioare.

1. Pruritul

Una dintre problemele cu care ne confruntam in dermatologie este PURITUL. Cati nu am auzit expresia "Domnule doctor animalutul meu se scarpina. Ce putem face?". De aceea, este important sa stim principalele cauze ale pruritului, prezente in tabel.

Majoritatea cazurilor vor prezenta una sau mai multe, din leziunile de mai sus. Este frecvent chiar sa prezinte mai multe cauze primare, iar etiologia secundara poate fi multipla si variabila. Cea mai buna gestionare a cazului necesita recunoasterea cauzei primare, etiologiei secundare si factorului modulator. Trebuie mentionat faptul ca in cazurile cronice acesti factori se pot interschimba in timp.

Este foarte important ca la prima consultatie dermatologica sa fie depistate si eliminate entitatile patologice simple, de baza, accentuate in tabel. Daca acestea sunt eliminate, iar cainele nu mai este pruritic, inseamna ca am diagnosticat/tratat fie o alergie la pureci, o raie sau o infectie cutanata consecutiv unei cauze primare nepruriginoase.

2. Problemele acute

Principalul scop este sa aflam rapid care este nemultumirea majora a clientului si sa identificam problemele de baza. Aceasta inseamna efectuarea examenului citologic, raclatului cutanat, depistarea tuturor parazitilor, iar in cazul in care este necesar, efectuarea de culturi pentru dermatofiti. Daca schema terapeutica permite si nemultumirea clientului vis-á-vis de prurit este mare atunci se poate administra un glucocorticoid cu actiune scurta. Este important sa se trateze infectiile, toate afectiunile parazitare prezente si micozele, in functie de rezultatul la testul de dermatofiti. Asigurati-va ca ati explicat clientului ca toate problemele cronice incep ca o afectiune acuta.

3. Probleme cronice

Majoritatea problemelor cronice si recurente ale pielii nu vor putea fi diagnosticate si controlate doar intr-o singura consultatie. in majoritatea cazurilor animalul are mai mult de o singura afectiune sau necesita teste care sunt mari consumatoare de timp, terapie de lunga durata si monitorizari periodice. Datorita vastitatii subiectului aceste probleme vor fi discutate intr-un articol ulterior.

4. Stabilirea prognosticului si educarea clientului

Afectiunile puriginoase cronice, de cele mai multe ori, sunt probleme care vor fi gestionate de-a lungul intregii vieti a animalului. Proprietarii trebuie sa fie bine informati si sa realizeze ca trebuie sa formati o echipa, deoarece adesea va trebui sa schimbati protocolul de examinare sau tratament, iar informatiile, oricat de neinsemnate ar parea, trebuie sa circule in si din ambele directii. Anamneza este foarte importanta dar poate fi subiectiva si depinde de observatiile proprietarului si de abilitatea clinicianului de a chestiona si instrui proprietarul. Instruirea proprietarului in a observa si a nota cat mai detaliat toate modificarile care apar este o metoda excelenta de a obtine informatii utile consultatiei dermatologice. Scopul anamnezei este de a afla ce observa proprietarul nu ceea ce cred ei ca este rau.
Determinarea leziunilor prezente

In cazul leziunilor prezente trebuie determinat, in primul rand, tipul acestor leziuni. Daca pruritul este prezent, orice modificare care sugereaza cauzele secundare trebuie identificate corect, prin examen citologic si raclat cutanat.

Papulele, pustulele, crustele, colerete epidermale, placile lichenificate si placile eritematoase seboreice ceruminoase sunt leziuni care trebuie evaluate pentru diagnosticarea cresterii exagerate a bacteriilor patogene de pe piele (bacterial overgrowth), piodermitei si Malasseziei.

Tehnica folosita in obtinerea probelor este aplicarea directa a lamei pe leziune. Presiunea usoara aplicata lamei si frecarea locului lezionat se face pentru a realiza transferul materialului de la suprafata leziunii pe lama. Unele zone, cum ar fi cutele ghearelor, canalul auricular si spatiile interdigitale sunt mai dificile, motiv pentru care din aceste zone materialul pentru probe se recolteaza fie cu varful bisturiului sau cu un varf ascutit al unui betisor de lemn.

Papulele, leziunile foliculare, comedoamele, trebuie sa fie raclate pentru a exclude demodexul.

Caracteristicile leziunilor si localizarea leziunilor sunt utile in determinarea cauzei primare a pruritului. Dupa cum bine stim, purecii sau alergia la pureci afecteaza, in special, zona dorsolombara, cu leziuni de automutilare, cu sau fara piodermita. Raia sarcoptica afecteaza, preponderent, abdomenul, extremitatile, coatele si marginile urechilor. Reflexul pozitiv pino-pedal este frecvent intalnit in raia sarcoptica. Raclatul cutanat negativ in raia sarcoptica nu exclude afectiunea, de aceea, in multe tari se practica testul serologic.

5. Eliminarea lucrurilor simple

De-a lungul primei consultatii dermatologice si bazandu-ne pe cele prezentate anterior, vor fi discutate si gestionate doar problemele identificate cu testele simple sau usor de exclus, adica: purecii, alergia la purecii, piodermitele, raia demodectica, raia sarcoptica si cresterea exagerata a bacteriilor patogene.
Cu speranta ca aceste informatii va sunt utile, ne revedem in curand cu noi informatii din domeniul vast al dermatologiei.

Ultima modificareMarți, 31 Iulie 2018 21:58
Dr Robert Popa

Dr. Robert Popa - medic veterinar - Cabinet Veterinar Dr. Popa Robert Timisoara- Vicepresedinte AMVAC

Mai multe din această categorie: « Dermatita seboreica Cushing-ul la ecvine - PPID »