banner abonamente

Autentificare
updated 2:14 PM UTC, Apr 19, 2019

Anatomia patologica a pasarilor - partea II-a

EXAMENUL INTERIOR, LEZIUNILE CAVITATII TORACOABDOMINALE

Dupa indepartarea pielii din regiunea cervicala, se poate observa prin transparenta, traheea.

Fanta laringeena poate fi vazuta prin deschiderea ciocului si aducerea ei in campul de vizibilitate, prin apasarea exercitata asupra larinxului, cu policele, din exterior spre fanta. Sunt situatii cand aceasta poate fi plina cu resturi alimentare, dar in cazuri patologice poate fi obstruata cu dopuri de fibrina (difterovariola, micoplasmoza, avitaminoza A). In functie de situatie si de marimea lotului examinat se poate face o sectiune la comisura ciocului, paralela cu traheea si esofagul, in urma careia se pot vedea ambele organe (extremitatea anterioara). Acest mod de lucru este foarte util in cazul examinarilor efectuate in ferme.

1. Examinarea plastronului sternal

Dupa indepartarea plastronului sternal, se examineaza aspectul carenei sternale. Devierea carenei in forma S se intalneste in toate formele de rahitism. Tot in rahitism apare si tumefierea cartilajului articulatiei sterno-costale, intercostale si/sau costovertebrale. Se examineaza aspectul si culoarea: poate fi palid in hiposelenoze si avitaminoza E; poate fi cu zone congestive si hemoragice in intoxicatii, bursita infectioasa si anemie infectioasa.

 

2. Muschii pectorali si muschii gambei

Artrofia sau cahexia se intalneste in sindroamele marasmatice datorate lipsei de aport alimentar, stresului de diferite intensitati. Poate cel mai spectaculos este aspectul artrofiei si marasmului din boala Marek. Hialinoza musculara este vizibila in avitaminoza E si/sau hiposelenoza. Muschii sunt cenusii galbui, fibrele musculare sunt palide, omogene si friabile. Boala muschilor albi de la curci si gaini este produsa de dezechilibre vitamino-minerale. Dupa indepartarea pielii si a plastronului sternal sunt vizibile, prin transparenta, blocul organelor abdominale si cele toracale. La prima inspectie se pot observa deformarile prin marire sau micsorare si culorile normale sau modificate ale ficatului, anselor intestinale, cordului si sacului pericardic.

3. Ascita (hidroperitoneul)

Ascita este acumularea de lichid in cavitatea abdominala. Se observa relativ usor. Pasarea are o pozitie"de pinguin" iar la palpare se simte fluctuatia lichidului. Se face dignostic diferential cu: tumorile abdominale, cu retentiile de ou si cu peritonotele viteline la puii pana la varsta de 14 zile . Este frecventa la puii de gaina, curca, rata si de fazan, cand insoteste intoxicatiile cu cloruri (in limbajul curent intoxicatiile cu sare). Ascita sau sindromul ascitic a fost descris prima data la pui broiler Ross din zonele tropicale. Initial s-a incriminat o sensibilitate a liniei. Ulterior a fost semnalat si la alte categorii de pui, si in alte zone ale globului, fiind produs de dezechilibre alimentare in care sunt implicate microelemente. Uneori, si mai ales in Europa, poate sa aiba o componenta virala. La pui se mai intalneste o diateza exsudativa produsa de avitaminoza E si carenta in seleniu. Cantitatea de lichid este mai mica decat in sindromul ascitic si nu are aspectul gelatinos, ficatul este putin marit in volum si apare intotdeauna cu edemele generalizate din tesutul conjunctiv. Concomitent apar hemoragii in musculatura, ectazie venoasa, tromboze si hialinizari ale vaselor. Diateza hemoragica Diateza hemoragica insoteste uneori leziunile hemoragice subcutane. Mai apare insotind hemoragiile produse prin traumatizarea organelor interne. Frapeaza culoarea rosie, datorata cantitatii mari de sange care scalda cavitatea abdominala sau/si toracala. Sangele poate fi rosu"viu" si, daca este dublat de o docimazie pozitiva, poate fi cauza unei asfixii. Daca sangele are culoare inchisa, visiniu, brun sau chiar negru, se poate datora unor intoxicatii cu micotoxine, chimioterapice, raticide sau unor toxine prezente in furaje, destul de greu de identificat. Hemoragiile interne prin ruptura hepatica Aceste hemoragii sunt vizibile imediat dupa ridicarea plastronului sternal si uneori chiar prin transparenta seroaselor si muschilor abdominali. Este usor de identificat locul de unde porneste hemoragia. De cele mai multe ori sangele este coagulat. Lipsa coagulabilitatii se poate datora prezentei unor toxic, sau supradozajului unor medicamente.

4. Diateza urica

Diateza urica este o leziune foarte usor de recunoscut, prin depunerile de urati de pe seroase si de pe organele interne. De obicei aceleasi depuneri de urati se gasesc pe rinichi si in uretere. Asupra cauzei hiperproteice exista inca controverse. O alta cauza sunt micotoxinele (ochratoxinele), carentele in vitamina A si unele viroze: bronsita infectioasa si boala Marek. Diateza urica apare la gainile adulte, la pui si chiar la embrioni (aceleasi cauze cu adultele, dar si deficientele de incubatie-temperatura, umiditate).

5. PERITONITELE

5.1. Peritonita vitelina

Este prezenta la gainile adulte, apare pe fondul unui ovar congestiv. Cavitatea abdominala este plina cu vitelus (galbenus, unii din spirit scolastic numind-o peritonita de galbenus). Este una din leziunile care apar in infectiile salmonelice, in holera aviara si in bronsita infectioasa. Vitelosaculita sau peritonita vitelina Este o leziune vizibila din prima zi de viata pana la varsta de 12- 14 zile, in special la puii de gaina, curca, fazan, porumbei si la boboci. Se caracterizeaza prin ramolirea si/sau revarsarea vitelusului in cavitatea abdominala. Datorita infectarii cu bacterii ca E.coli, Staphilococus, Pseudomonas si Proteus, culoarea este galben murdar pana la verde.

5.2. Peritonita fibrinoasa

Peritonita fibrinoasa se prezinta sub forma unor depozite de fibrina in cavitatea abdominala, pe seroase si pe capsula hepatica. in faza initiala fibrina, in cantitate foarte mica, uneori greu vizibila, este foarte fin raspandita la suprafata organelor sau/si pe seroase, pentru ca in formele cronice sa formeze adevarate depozite. Fibrina are culoare alb-cenusie si se datoreaza infectiilor cu E.coli. Cand sunt suprapuse si alte infectii (Pseudomonas, Proteus) poate capata tente galbene si/sau verzui. Peritonita fibrinoasa este patognomonica in colibaciloza cronica si in streptococie, dar de cele mai multe ori este asociata si cu poliserozita, respectiv aerosaculita fibrinoasa.

5.3. Peritonita granulomatoasa

Peritonita granulomatoasa se caracterizeaza prin aparitia pe seroasa peritoneala a unor formatiuni granulare de dimensiuni mici (de la cativa microni pana la 1-3 mm.). Cel mai des aceste formatiuni apar si pe intestin si pe seroase. Sunt leziuni care pot fi intalnite in coligranulomatoza, TBC si in micozele sistemice (aspergiloza, mucormicoza).

6. Poliserozite: perihepatite, pericardite, peritonite

Poliserozitele se clasifica dupa organul pe care apar, iar din punct de vedere morfologic si biochimic pot fi: seroase, serofibrinoase si fibrinoase.

Poliserozitele seroase sau gelatinoase sunt observate in primele stadii ale inflamatiei seroaselor. Ele se intalnesc in unele viroze cum sunt parvoviroza acuta a gastelor.

Poliserozita fibrinoasa Este leziune patognomonica in micoplasmoza aviara forma cronica. Ea apare sub forma unor depozite de fibrina in sacii aerieni toracali si abdominali, pe seroasele hepatice si ale cordului: perihepatite si pericardite fibrinoase. In fazele incipiente are culoarea alb-cenusie, pentru ca ulterior sa se organizeze si sa ia aspectul unor"jumari de oua", aspect foarte cunoscut in patologia aviara, dar cu dubla etiologie: E. coli si micoplasme. Poliserozita fibrinoasa este intalnita si la embrioni, in ultima parte a perioadei de incubatie, cand ingrosarea seroaselor pulmonare si abdominale, cu aparitia depozitelor foarte fine de fibrina, sunt dovada prezentei micoplasmelor in efectivul matca.

7. AEROSACULITELE

Aerosaculitele sunt leziuni care se intalnesc de cele mai multe ori impreuna cu poliserozitele. Ele sunt: seroase, fibrinoase si granulomatoase.

7.1. Aerosaculitele seroase

Se caracterizeaza prin prezenta unei cantitati mici de lichid la suprafata seroaselor abdominale si toracale. Se pot observa in formele incipiente de colibaciloza si in pseudopesta.

7.2. Aerosaculitele fibrinoase

Sunt asemanatoare din punct de vedere morfologic cu poliserozitele fibrinoase si se prezinta sub forma unor depuneri de fibrina pe sacii aerieni. Ele sunt prezente in micoplasmoza aviara la pui si gaini de toate varstele, inclusiv la embrioni si la puii de o zi. Leziuni asemanatoare sunt in chlamidioza si bronsita infectioasa. La aceasta din urma se complica cu depunerile de urati (guta).

7.3. Aerosaculitele granulomatoase

Aerosaculitele granulomatoase, mai putin vizibile in ultimul timp, sunt leziuni intalnite la pasarile adulte, sunt patognomonice in coligranulomatoza. Ele se mai pot vedea in TBC si in formele grave de aspergiloza, acestea din urma fiind mai frecvente. La suprafata seroaselor sunt vizibili noduli miliari pana la noduli de 1-2 mm., de culoare alba pana la cenusiu cu irizatii concentrice, vizibile cu lupa, dar de foarte multe ori cu ochiul liber.

8. LEZIUNILE CORDULUI

Cordul se examineaza mai intai in situ, fiind primul organ care se examineaza dupa ridicarea plastronului sternal. Se examineaza sacul pericardic si lichidul acestuia. Daca nu sunt modificari care sa necesite efectuarea unei insamantari bacteriologice direct din sacul pericardic ( cea mai sigura metoda de izolare a Pasteurelelor), se detaseaza si apoi se examineaza cordul. Sectionarea se face de-a lungul cordului stang si cordului drept, pastrandu-se peretele inter-ventricular. Dupa aceea se examineaza originea aortei si arterei pulmonare.

8.1. Cordul globulos - boala cordului rotund

Cordul globulos este o leziune des intalnita la curci si la gaini. Mai des se manifesta sub forma hipertrofiei cordului stang impreuna cu o staza venoasa generalizata. Se pare ca se datoreaza carentei in vitamina E, seleniu, aminoacizi cu sulf si cupru. Sacul pericardic este plin cu un lichid citrin, uneori gelatinos, iar cordul apare marit si globulos.

8.2. Hidropericardul

Hidropericardul se recunoaste prin prezenta de lichid transparent sau citrin in sacul pericardic. Apare in carente vitaminice E, in ciroza hepatica, si in dilatatiile cordului. Poate fi prezent si in infectiile generalizate: prima faza a infectiei colibacilare, in infectiile cu Pasteurella etc.

8.3. Hemoragiile

Sunt usor de recunoscut, prin prezenta sangelui sub forma de petesii si sufuziuni, cu punct de plecare vasele coronare . Hemoragiile cardiace apar in bolile acute infectioase si in intoxicatii:

  • pseudopesta forma acuta;
  • holera aviara care se recunoaste prin petesiile cordului (la baza cordului), sugestiv numite"cord stropit cu fuxina";
  • intoxicatiile cu warfarina, oxicumarine si mai ales micotoxine (afla-toxine, ochratoxine etc. ).

8.4. Pericarditele

Pericarditele se manifesta prin modificarea culorii si ingrosarea sacului pericardic. Uneori, datorita unei cantitati crescute de fibrina, sacul pericardic adera foarte mult la muschiul cardiac, incat nu se poate desprinde. Ele pot fi:

  • seroase, in holera si intoxicatii;
  • serofibrinoase si fibrinoase care se intalnesc in infectiile bacteriene cum sunt colibaciloza, holera, salmonelozele cronice (tifoza si paratifoza), chlamidioza, micoplasmoza;
  • serohemoragice in streptococia acuta si in intoxicatii supraacute;
  • granulomatoase care din punct de vedere etiologic poate fi urica sau/si micotica si TBC;
  • fibroase, mai rare, datorita vietii economice de scurta durata a pasarilor; ele se produc prin cronicizarea infectiilor bacteriene, virale si micotice.

8.5. Miocarditele

Inflamatiile cordului sunt destul de greu de observat cu ochiul liber, acestea fiind si in legatura cu starea de intretinere, rasa, varsta, sex etc. Dupa aspectul si forma evolutiva ele pot fi:

  • parenchimatoasa, intalnita in parvoviriza gastelor;
  • necrotica in afectiunile cronice infectioase: holera, streptococie, vibrioza;
  • limfohistiocitara, caracteristica in salmoneloza, listerioza, encefalomielita;
  • granulomatoasa in TBC si aspergiloza.

8.6. Endocardita ulcerovegetanta

Mai rar intalnita in ultima vreme, datorita vietii relativ scurte a pasarilor crescute in conditii de ferma, endocardita ulcerovegetanta este vizibila dupa sectionarea pe lungime a cordului si inspectia endocardului. Acesta apare ingrosat la nivelul valvelor, si ia un aspect conopidiform. Este o inflamatie intalnita in bacterioze cr nicizate: streptococii, holera, rujet, listerioza.

8.7. Tumorile cardiace

Usor de recunoscut, tumorile cardiace modifica volumul, culoarea, forma si consistenta muschiului cardiac. Cele mai dese sunt tumorile cardiace din virozele tumorale: boala Marek, leucoze. Tumorile cardiace sunt foarte aderente la structura muschiului si au aspect slaninos.

Ultima modificareMarți, 31 Iulie 2018 22:04