Autentificare
updated 4:35 PM UTC, Nov 14, 2019

Tablou histopatologic in encefalo mielita cu enterovirus tip I la suine

Contents[Hide]

Cunoscuta sub diverse denumiri, inclusiv ca Boala de Teschen, encefalomielita porcului este produsa de 5 serogrupe de Entero virus cu patogenitate variabila si se manifesta prin semne neurologice a caror severitate este dependenta de virulenta si cantitatea de virus infectant si de varsta subiectilor.

Leziunile histologice de diagnostic sunt diseminate in tot axul cerebro-spinal, de la bulbii olfactivi pana la maduva lombara si constau in inflamatii nesupurative microgliale si limfoplasmocitare ale meningelor si substantei nervoase.

1. Material si metoda

Investigatiile au fost efectuate pe 32 de porci la care examenele bacteriologice, micologice , parazitologice, toxicologice si bioproba pe iepure au fost negative. S-a trimis material patologic la IDSA Bucuresti si s-au inoculat oua embrionate. Pentru examenul histopatologic, s-au prelevat fragmente din diferite segmente ale SNC de la 24 de porci cu semne neurologice specifice. Fragmentele au fost fixate in formaldehida 10%, incluse in parafina, sectionate la 5-6 m si colorate prin metodele HEA, PAS si MGG.

2. Rezultate si discutii

Materialul patologic expediat pentru diagnostic cultivat pe celule renale de purcel a permis identificarea enterovirusului porcin tip 1 la cateva cazuri. Inocularea de substanta nervoasa in oua embrionate a fost urmata de moartea embrionilor care au prezentat diateza hemoragica si edeme gelatinoase sterile.

Examenele necropsice au fost lipsite de leziuni vizibile, cu exceptia unor petesii fine si rare in cortexul cerebelos si a congestiei meningelui cerebral la cateva cazuri. Observatiile histopatologice au vizat cerebelul, bulbul, puntea, tuberculii cvadrigemeni, cornul lui Ammon, scoarta cerebrala si maduva lombara. Cele mai importante leziuni de meningoencefalomielita nesupurativa s-au dezvoltat in cerebel, trunchiul cerebral si maduva lombara. Meningocerebelita este leziunea cea mai grava la toate cazurile examinate. in meningele cerebelos, congestia, hemoragiile si edemul sunt constante si asociate cu infiltratie de celule inflamatorii mononucleare (monocite-macrofage, limfocite, plasmocite) care formeaza 15-30 straturi mai numeroase in zonele de alteratie maxima a substantei nervoase subiacente. In stratul molecular sunt prezente microtromboze hialine, microhemoragii, spongioza, microfocare de malacie si infiltratie limfoplasmocitara, pe alocuri atat de masiva, incat distinctia dintre straturile molecular si granular se sterge. Celulele Purkinje, in necrobioza, induc satelitoza, neuronofagia si formarea nodulilor gliali. in substanta alba profunda, gliocitoza este acompaniata de perivascularite, numarul straturilor de mononucleare in masoane putand ajunge la 15.

Leziuni inflamatorii productive, dar de mai mica intensitate, sunt prezente in meningele si cortexul cerebral, in bulb, punte si cornul lui Ammon. In mezencefal se dezvolta suplimentar o periependimita care se soldeaza cu efuziuni de lichid cefalorahidian in substanta nervoasa. In maduva lombara, leziunile cele mai severe se localizeaza in neuronii motor din nucleii centrali ai coarnelor ventrale ai caror neuroni sunt in necrobioza (intumescente, picnoze, cariorexe, cariolize) si pe fond congestie, glioza severa difuza si focala in jurul neuronilor degenerati si capilarelor, cu aceleasi aspecte de satelitoza, neuronofagie, noduli gliali si perivascularite. Leziuni similare, dar mai sterse, sunt prezente in coarnele dorsale (mai ales la baza lor) si intermediare, precum si in substanta alba unde coexista cu hemoragii si malacie.

Meningele spinal apare foarte congestionat, mai mult sau mai putin ingrosat fibros, infiltratia cu mononucleare fiind discreta sau absenta. Examenul electronomicroscopic efectuat a evidentiat multiple incluzii virale intranucleare (Fig. 9).

3. Concluzii

  1. Receptivitatea cea mai mare la infectia cu Enterovirus au avut-o porcii in varsta de 3-4 luni, la care mortalitatea a ajuns la 80% din numarul de animale bolnave.
  2. Examenele necropsice efectuate pe 34 cadavre de purcei intarcati si tineret care au prezentat simptomatologie clinica concludenta de Teschen au fost lipsite de leziuni macroscopice majore, prezentand rare hemoragii petesiale in cortexul cerebelos, congestia meningelor cerebrale, tulburari circulatorii in marile organe si uneori ulcere gastrice.
  3. Inocularea materialului patologic pe oua embrionate produce moartea embrionilor cu leziuni nespecifice de diateza hemoragica si edeme gelatinoase sterile.
  4. Examenele histologice au eviden - tiat leziuni de meningita cerebrala si spina - la productiva, mai severa in regiunea cerebelului, proportionala cu alteratiile substantei nervoase subiacente, leziuni de polio- si leucocerebelita limfoplasmocitara pe fond de congestie, microtromboze, microhemoragii, edem si malacie.
  5. Leziuni inflamatorii hiperplazice de intensitate mai redusa sunt prezente si in trunchiul cerebral, tuberculii cvadrigemeni si cortexul cerebral, fiind asociate cu tulburari circulatorii grave si focare de malacie focala.
  6. Leziunile microscopice prezente in maduva spinala lombara, mai grave in substanta cenusie decat in cea alba, constau in infiltratii difuze cu mononucleare, noduli gliali, vasculite, degenerari neuronale si malacie.

BIBLIOGRAFIE

1. DERBYSHIRE, J.B. - Enteroviruses. In: CASTRO, E. A., HEUSCHELE, P.W. - Veterinary Diagnostic Virology. Ed. Mosby Year Book, St. Louis, Boston, 1992. 2. FORMAN, A.J., PASS, D.A., CONNAUGHTON, I.D. - The characterization and pathogenicity of porcine enteroviruses isolated in Victoria. Aust. Vet. J., 58, 136-142, 1982. 3. JUBB, K.V.F., HUXTABLE, C.R. - The nervous system. In: JUBB, K.V.F., KENNEDY, P.C., PALMER, N. - Pathology of Domestic Animals. Academic Press, New York - London, 1993. 4. LONG, J.F. - Pathogenesis of porcine poliencephalomyelitis. In: Comparative Pathobiology of viral Diseases. Vol. I. Boca Raton, FL, CRC Press, 1985. 5. MILLS, J.H.L.,NIELSEN, S.W. - Porcine polioencephalomyelitides. Adv. Vet. Sci., 12, 33- 104, 1968. 6. PAUL, I. - Etiomorfopatologie veterinara. Vol. I., Edit. ALL, Bucuresti, 1996.

Prof. univ. dr. Otilia Cotofan,

Dr. Stefania Merticariu - Anderco,

Dr. Eugenia Burtan

Fig. 1. Cerebel. Meningita severa non-supurativa. Congestie. HEA x 200v

Fig. 2. Cerebel. Meningita limfohistiocitara. Congestie. HEA x 200

Fig.3. Cerebel. Focar de malacie sub meningele cerebelos in conjurat de plasmocite. HEA x 400

Fig.4. Cerebel. Infiltratie limfohistioplasmocitara. Hemoragii. HEA x 400

Fig.5. Cerebel. Proliferarea celulelor din stratul granular. Degenerarea si disparitia celulelor Purkinje. HEA x 200

Fig.6. Cerebel. Perivascularita limfohistiocitara. HEA x 200

Fig.7. Maduva lombara. Corn central. Glioza, degenerari neuronale. HEA X 200

Fig. 8. Maduva lombara. Mielita limfohistiocitara. Nodul glial. Perivascularita nesupurativa. HEA x 200

Fig. 9. Encefal, substanta cenusie.Incluzii virale. Viral inclusions.TEM, x 18 000

Ultima modificareSâmbătă, 04 August 2018 20:02
Dr Stefania Anderco

Medic Veterinar LSVJ Iasi


cmvro logomic Revista Veterinarul Stiinta si Practica
este o revista acreditata de
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania