Autentificare
updated 8:10 AM UTC, Dec 4, 2019

Diabetul Zaharat la pisica

Contents[Hide]

Diabetul zaharat este clasificat ca fiind insulino-dependent (IDDM, tip I), cauzat de incapacitatea pancreatica de a produce cantitatea de insulina necesara sau non-insulino-dependent (NIDDM, tip II), produs de rezistenta periferica la insulina (incapacitatea celulelor tinta de a utiliza insulina).

La pisica, diabetul zaharat insulino-dependent se intalneste in proportie de aproximativ 20% dintre cazuri, fiind, in majoritatea cazurilor, secundar hiperadrenocorticismului, acromegaliei sau iatrogen - progestative, glucocorticoizi.

De cele mai multe ori, diabetul la pisica, la fel ca si la om, este de tip non-insulino-dependent, asociat cu hipercolesterolemie si obezitate. in medicina umana diabetul de tip II se intalneste in peste 85% dintre cazuri.

Dintre factorii predispozanti ai acestei afectiuni s-au identificat: obezitatea (nivelul crescut de acizi grasi determinand insulinorezistenta), hipersecretia de STH = insulinorezistenta, cresterea nivelului seric al proteinei C reactiva CRP si al IL-6, indicatori ai inflamatiei autoimune a pancreasului. Predispozitia genetica a diabetului este multifactoriala. A fost identificata gena MODY la adolescentii caucazieni, predispozanta pentru diabet neinsotit de obezitate.

Un defect genetic al proteinei de legare a acizilor grasi sau a lipoprotein lipazei (LpL) este deseori asociat cu aparitia diabetului. Gena de acomodare la perioadele de foamete "thrifty gene"= "gena cumpatarii" a fost descoperita in populatiile de afro-americani si amerindieni. Aceasta trasatura genetica le permite purtatorilor sa-si pastreze un nivel glicemic normal timp indelungat in perioadele de subalimentare. insa, in cazul unui regim alimentar hipercaloric sau bogat in glucide, acestia sunt mult mai expusi riscului dezvoltarii unui diabet zaharat.

O abordare interesanta a celor doua tipuri de diabet a fost propusa de catre Dr. Marc Y. Donath. Acesta a reusit sa demonstreze faptul ca in diabetul de tip II tabloul histologic cuprinde toate etapele caracteristice unei inflamatii: aparitia citokinelor si celulelor imunitatii in insulele Langerhans, urmate de apoptoza celulelor ƒ si terminandu-se cu formarea depozitelor de amiloid si fibroza. La fel se intampla si in diabetul de tip I. De aici se poate lua in considerare ipoteza ca cele doua tipuri de diabet pot fi procese similare, dar care se desfasoara cu viteza diferita, unul acut si celalalt cronic.

Procesul patologic poate fi declansat de orice factor care produce un dezechilibru intern al organismului si, in timp, are efect inflamator al insulelor Langerhans, fie ca este vorba despre un agent infectios, stres sau obezitate (Islet Inflammation in Type 2 Diabetes: Pathophysiology and Treatment, WSAVA Congress Proceedings iunie 2010).

 

Factorii predispozanti pentru aparitia diabetului NIDDM la pisica sunt: 72% masculi, spre deosebire de caine (70% femele) varsta, intre 7- 9 ani stres: neoplazie, boli cronice Semnele clinice sunt usor de observat: poliurie/polidipsie/polifagie (PU/PD/PF) cu scadere in greutate (obezitate si scadere brusca in greutate). hiperglicemie glucoza > 150 mg/dl la pisica, iar la caine glucoza > 125 mg/dl glicozurie la glicemie > 200 - 280 mg/dl la pisica, iar la caine la glicemie > 180 - 220 mg/dl Dificultati locomotorii.

Plantigradia este intalnita numai la pisica, asa cum cataracta apare in diabet de obicei la caine, nu si la pisica.

Modificarile de laborator cuprind: leucocitoza, cresterea titrului parametrilor hepatici (åæAST, åæTG, åæcolesterol) si, bineinteles, hiperglicemia. in acest context trebuie spus ca pisicile fac deseori hipeglicemie de stres si ca aceasta este greu de deosebit de hiperglicemia reala, constanta. Valorile glicemiei in situatii de stres pot fi pana la 500 mg/dl, ceea ce inseamna ca pragul renal de filtrare a glucozei va fi depasit si va aparea si glicozuria.

Pentru a distinge cele doua situatii sunt utile dozarea fructozaminei serice si a hemoglobinei glicozilate.

Diabetul poate fi complicat de aparitia cetoacidozei metabolice.

1. Semnele clinice

Semnele clinice specifice sunt:

  • anorexia - data de consumul depozitelor lipidice ca substrat energetic = corpi cetonici
  • deshidratarea - data de diureza osmotica produsa de glucoza si de cetonele osmotic active
  • voma
  • depresia, inapetenta
  • aparitia corpilor cetonici in urina - metaboliti ai consumului de lipide ca substrat energetic, glucoza fiind indisponibila la nivel celular.

Etapele examinarii pacientului suspect de diabet cuprind: Anamneza si examenul clinic Hemoleucograma Examenul biochimic Examenul sumar de urina Urocultura - identificarea infectiilor urinare oculte, care pot determina rezistenta la insulina si pot face diabetul greu controlabil

Examen ecografic - examenul pancreasului, decelarea eventualelor leziuni neoplazice

Diagnosticul diferential, mai ales atunci cand polifagia si pierderea in greutate sunt principalele simptome, trebuie sa ia in calcul:

  • Neoplazia
  • Parazitozele
  • Malabsorbtia pancreatica sau intestinala
  • Hipertiroidismul

Fiind o afectiune cronica, este important ca proprietarul sa detina cateva date care sa-i permita sa gestioneze maladia pe termen lung, cum ar fi:

  • Ce este diabetul?
  • Ce inseamna ca timp si bani alocati?
  • Programul zilnic al diabeticului
  • Conservarea si administrarea insulinei
  • Alimentatia si exercitiul fizic
  • Ce este criza hipoglicemica
  • Controlul periodic la medic
  • Exista o relatie directa intre glicemie si titrul seric al progestativelor.
  • Diestrul la catelele diabetice este insotit de hiperglicemie severa, greu de controlat.

Este indicata inceperea terapiei cu insulina sau marirea dozei, dupa caz, timp de 3-4 zile, stabilizarea animalului si sterilizarea chirurgicala. Este posibil ca, dupa sterilizare si metabolizarea progesteronului, cateaua sa nu mai aiba nevoie de insulina. Este o situatie speciala, care nu se intalneste si la pisici, din cauza particularitatilor ciclului estral. si la feline insa, administrarea progestativelor orale poate declansa sau agrava un diabet zaharat.

Protocolul terapeutic in diabetul simplu incepe prin administrarea insulinei in doza initiala este de 0.25 - 0.5 UI/kg x BID, adica: < 4 kg = 1 UI x BID 4 kg = 2 UI x BID Doza se ajusteaza dupa cel putin 3 zile de mentinere.

Diabetul este considerat bine controlat atunci cand se mentine constanta pe timp lung greutatea corporala si glicemie ideala de 200- 220 mg/dl. Controlul medical se face dupa o saptamana, apoi lunar.

Tipuri de insulina ce pot fi utilizate: Caninsulin 40 UI Insulina recombinanta umana lenta (Humulin R, Mixtard 30) Insulina recombinanta umana ultralenta - glargine (Lantus), care prezinta dezavantajul ca nu se dilueaza si, din aceasta cauza, este greu de utilizat la pisici. Spre deosebire de om, se administreaza BID. Insulina recombinanta umana rapida - se utilizeaza numai in caz de cetoacidoza, I.V. in pompa seringa. Hipoglicemiantele orale nu sunt de preferat terapiei cu insulina din mai multe motive: Glipizidele necesita celule ƒ functionale, deci nu pot fi utilizate in diabetul de tip I (cel intalnit la caine in majoritatea cazurilor) si, mai mult, stimuleaza formarea de amiloid daca sunt administrate pe termen lung.

Fitodiab - este o combinatie de plante cu efect hipoglicemiant prin blocarea absorbtiei glucidelor de la nivel intestinal. Poate fi util in diabetul de tip II, dar efectul este greu de cuantificat atunci cand este asociat terapiei cu insulina. Scopul initial al terapiei nu este corectarea rapida a glicemiei, ci ameliorarea simptomelor clinice (greutatea constanta, PU, PD, PF). Dieta este parte importanta a protocolului terapeutic.

Se recomanda in principiu o dieta saraca in glucide si lipide, bogata in proteine. in unele cazuri, asa cum se intimpla si la om, fiind vorba de o toleranta scazuta la glucoza, se poate renunta dupa un timp la insulina prin mentinerea unei diete adecvate, stricte. Dietele hipocalorice (w/d) nu se recomanda pacientilor subponderali. Pisicile au hrana limitata cantitativ/24 de ore, nu ca numar de mese. Atunci cand exista afectiuni simultane cu diabetul (insuficienta hepatica, renala), dieta se adreseaza celeilalte probleme medicale.

Ultima modificareMiercuri, 01 August 2018 19:15
Echipa Veterinarul.Ro

Suntem o revista indepententa, non-profit si liberi sa inovam fara compromisuri

Editam pentru abonati Revista Veterinarul Stiinta si Practica cu peste 1300 de pagini de stiinta si practica veterinara ce insumeaza 800 de articole scrise de cei peste 200 de practicieni +  Revista Veterinarul Business - publicatie online de marketing, management si finante pentru veterinari; pe website sunt peste 20 000 de articole, index veterinar cu peste 3000 de produse, unicul director veterinar multimedia, unica platforma specializata cu instrumente de marketing si management veterinar;  unicul serviciu se SMS Alert;  - fiind singurii care promovam intens  medicii veterinari romani.

In plus, editam primele doua reviste digitale dedicate proprietarilor de animale de companie si celor de animale de renta scrise in integralitate de medici veterinari romani.  

Vino alaturi de noi si urmareste noutatile pe toate website-urile asociatiei. 

www.veterinarul.ro - website dedicat exclusiv medicilor veterinari cu următoarele publicații acreditate de CMVRO cu 15 punte, respectiv:

  • Revistei Veterinarul Stiinta si Practica - online si tipărită
  • Revista Veterinarul BUSINESS - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul PET - online pentru medici veterinari
  • Revista Veterinarul FEMĂ - online pentru medici veterinari

www.pet.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul Pet pentru proprietarii de animale.

www.ferma.veterinarul.ro website dedicat Revistei Veterinarul FERMA pentru proprietarii de animale.

www.cursuri.veterinarul.ro.ro - website dedicat platformei de cursuri online acreditate de CMVRO dedicate exclusiv pentru medicii veterinari

 

Website www.facebook.com/revistaveterinarul