Autentificare
updated 10:14 AM UTC, Aug 10, 2019

Diagnosticul in Pancreatita la pisici

Contents[Hide]

Pana nu demult literatura de specialitate considera pancreatita la pisici infrecventa comparativ cu cainele.

Studii efectuate recent demonstreaza contrariul si totusi incidenta reala a acestei afectiuni nu este cunoscuta deoarece:

  • pe de o parte majoritatea pisicilor fac imbolnaviri cronice, moderate si cu manifestari intermitente si frecvent nu sunt prezentate la veterinar
  • pe de alta parte lipsa disponibilitatii unor examene cu specificitate si sensibilitate crescuta fac dificila diagnosticarea acestei boli.

Dupa cum am specificat mai sus pisica face frecvent (70% din cazuri) pancreatita cronica, moderata si cu manifestari intermitente si numai 30% din cazuri forma acuta, severa.

1. SEMNE CLINICE

Semnele clinice in pancreatita la pisica sunt nespecifice: letargie, anorexie, deshidratare, tahipnee, hipotermie, icter Numai 35% din cazuri prezinta voma si numai 25% prezinta durere abdominala (semne clinice cheie in pancreatita la caine si om) Frecvent pancreatita la pisica se complica si se manifesta concurent cu alte afectiuni severe: lipidoza hepatica, colangiohepatita, boala inflamatorie intestinala(IBD), diabetul zaharat, insuficienta renala. Este cunoscuta sub denumirea de "feline triad disease" sau "triaditis" concurenta a trei afectiuni severe la pisica: pancreatica (pancreatita), hepatica (lipidoza hepatica si colangiohepatita) si intestinala (boala inflamatorie intestinala)

2. EXAMENE DE LABORATOR

1. ANALIZE DE SaNGE DE RUTINA: modificarile observate la examenul de rutina al sangelui sunt nespecifice si extrem de variabile reflectand cel mai adesea complicatiile consecutive pancreatitei; astfel pot aparea crescute enzimele hepatice, bilirubina, glicemia, ureea.

2. AMILAZA si LIPAZA SERICE nu au importanta clinica in diagnosticul pancreatitei la pisici datorita specificitatii reduse. Dupa cum se cunoaste, aceste enzime sunt produse in organism nu numai de pancreas ci si de stomac si intestinul subtire. De asemenea, aceste enzime sunt excretate de rinichi si prezenta concurenta a unei boli renale (de altfel foarte frecventa la pisici) poate duce la cresterea concentratiei serice a amilazei si lipazei.

3. fTLI (FELINE TRIPSIN LIKE IMMUNOREACTIVITY) Examen de laborator ce masoara cantitatea de tripsinogen si tripsina serica (la animalele sanatoase nu exista tripsina in ser iar tripsinogen numai in cantitate foarte redusa) Este un test mai sensibil decat masurarea amilazei si lipazei serice insa valorile normale nu exclud pancreatita deoarece dupa imbolnavire tripsinogenul si tripsina serica raman crescute in organism numai o scurta perioada de timp. De asemenea nu este un test foarte specific valori crescute inregistrandu-se si in boala inflamatorie intestinala, limfom intestinal si insuficienta renala

4. fPLI (FELINE PANCREATIC LIPASE IMMUNOREACTIVITY) Pana in prezent este considerat drept examenul de laborator cu specificitatea si sensibilitatea cele mai crescute in pancreatita. Masoara cantitatea de lipaza pancreatica specifica serica (enzima sintetizata si eliberata numai de celulele acinare pancreatice). in pancreatita acuta si cronica se constata cresteri semnificative ale concentratiei serice de lipaza pancreatica felina. Comparativ cu fTL se constata: - Cresterea mai dramatica a fPL in pancreatita acuta - fPL ramane crescuta in organism mai mult timp Pentru efectuarea testului sunt necesari minim 0,5 ml ser sanguin Hemoliza sau lipemia nu influenteaza rezultatele testului (de evitat insa daca se poate) Daca este posibil recoltarea trebuie sa se faca pe nemancate aproximativ 12 ore Serul separat se poate pastra la refrigerare (4 C) (fPL este stabila in serul refrigerat mai bine de 3 saptamani si in cel congelat chiar si 3 ani)

Pentru analize serice specifice - FELINE TRIPSIN LIKE IMMUNOREACTIVITY respectiv FELINE PANCREATIC LIPASE IMMUNOREACTIVITY se recomanda trimiterea probelor la, laboratoarele de referinta IDEXX. in prezent este disponibil testul de determinare semicantitativa a lipazei pancreatice canine , test rapid IDEXX SNAP CPL ce se efectueaza in clinicile veterinare , urmand sa fie disponibil in curand testul similar pentru pisica .

3. IMAGISTICA

1. ECOGRAFIA ABDOMINA

La Ecografia abdominala este considerata metoda imagistica standard de evaluare a pacientilor suspecti de pancreatita deoarece: -pancreasul este mai usor de identificat ecografic decat radiografic -are cost redus comparativ cu CT sau RMN -metoda este neinvaziva -ofera informatii si despre situatia celorlalte organe abdominale implicate in boala pancreatica -permite efectuarea de punctii aspirative sau biopsice -permite monitorizarea evolutiei si raspunsului la tratament prin examinari ecografice serial repetate Totusi examinarea ecografica a pancreasului nu este usoara deoarece acesta este un organ mic cu margini ecografice indistincte(din acest motiv in identificarea ecografica a pancreasului se folosesc ca repere ecoanatomice organele din vecinatate) si similar ca ecogenitate cu mezenterul si grasimea inconjuratoare; de asemenea examinarea pancreasului este complicata de prezenta in proximitatea sa a structurilor anatomice cu continut gazos, de miscarile respiratorii excesive precum si de prezenta unei mase mari de grasime intraabdominala. Pentru a efectua optim examinarea pancreasului este necesar: - Folosirea unui aparat cu o foarte buna rezolutie - Folosirea unor transductori cu frecventa mare (5 - 8 MHZ pt. caine si 8 - 10 MHZ pt. pisica) - Folosirea dopplerului poate fi de ajutor in identificarea structurilor vasculare - Pregatirea foarte buna a animalului - vizeaza in primul rand limitarea continutului gastrointestinal gazos si alimentar - Pregatirea foarte buna a operatorului Criterii ecografice indicative in pancreatita la pisica - Pancreas marit in volum (la pisica se examineaza mai usor lobul stg = normal aproximativ 5,4 mm) - Parenchim hipoecogen - Contur neregulat - Mezenterul si grasimea inconjuratoare hiperecogene - Canalul pancreatic si canalul biliar comun dilatate - Prezenta de pseudochisti in parenchim - Prezent efuziilor peritoneale - ingrosarea semnificativa a peretelui stomacal si duodenal - Limfadenopatie mezenterica

2. EXAMENUL RADIOGRAFIC

La examenul radiografic abdominal se constata semne nespecifice: reducerea contrastului pe aria pancreatica, distensia gazoasa a intestinelor, transpozitia organelor abdominale (duoden - lateral, stomac - catre stanga, colon transvers - caudal) 3. CT Tomografia computerizata are specificitate si sensibilitate foarte crescuta in pancreatita la om dar are scazuta sensibilitate la pisici (20%); din acest motiv precum si costurile ridicate ale interventiei, aceasta metoda nu este folosita in diagnosticul pancreatitei la pisici.

EX. HISTOPATOLOGIC

Examenul histopatologic inca este considerat metoda "gold standard" in diagnosticul pancreatitei la pisici insa in practica riscurile efectuarii laparatomiei cat si dificultatea efectuarii biopsiei sub control ecografic fac ca aceasta modalitate de diagnostic sa fie folosita limitat. Concluzie: pana in prezent diagnosticul pancreatitei la pisici reprezinta o provocare pentru medicul veterinar; totusi prin coroborarea datelor anamnetice si examenului clinic cu rezultatele testului fPLI , precum si cu rezultatele examenului ecografic se poate pune un diagnostic de certitudine.

Bibliografie:

1.Gary D.Norsworthy,Mitchell A.Cristal,SharonFosheeGrace,Larry P.Tilley - The feline patient 2.Laura D. West, Frederic S. Almy - Diagnosing pancreatitis in dogs and cats 3.Gerhardt A., Steiner JM, Williams DA et al - Comparision of the sensitivity of different diagnostic tests for pancreatitis in cats 4.Nyland TG, Mattoon JS - Veterinary Diagnostic Ultrasound

 

 

Articol scris de:

Dr. Alice Radulescu

Dr.Ph.D Andreia Amzuta

A&A Medical Vet - Bucuresti

Ultima modificareMiercuri, 01 August 2018 19:11
NovaGroup Investment

Nu mai este promovat de echipa veterinarul.ro

Website www.vetlab.ro