Autentificare
updated 6:45 AM UTC, Sep 20, 2019

IMAGISTICA prin rezonanta magnetica

Inceputul dezvoltarii metodei de diagnostic imagistic prin Rezonanta Magnetica este corelat cu Premiul Nobel pentru Fizica din 1952 acordat savantilor Felix Bloch si Edward Purcell care au descoperit independent unul de altul fenomenul de rezonanta magnetica. Descoperirea lor a demonstrat o proprietate a nucleului atomic ce are un numar impar de nucleoni care se rotesc la o frecventa radio in jurul nucleului atomic intr-un camp magnetic, frecventa radio fiind dependenta de puterea campului magnetic.

Astfel, acesti doi savanti au propus utilizarea rezonantei magnetice in domeniul imagisticii medicale. Primele prototipuri de Rezonanta Magnetica au fost asamblate in anii 60 ai secolului trecut. in anul 1973, savantul american Paul Lauterbur a demonstrat primele imagini obtinute prin Rezonanta Magnetica. in anul 1977, Sir Peter Mansfield a fost primul savant care a demonstrat imagini clinice prin Rezonanta Magnetica folosind gradientii de camp magnetic si a elaborat tehnica de imagistica EPI (echo-planar imaging) care este prima metoda ultrarapida de Rezonanta Magnetica folosita pana in prezent. Pentru aportul lor in domeniul Imagisticii prin RMN a organelor interne a organismului uman Paul Lauterbur si Sir Peter Mansfield au primit in anul 2003 Premiul Nobel in Medicina si Fiziologie. A fost utilizata in medicina veterinara in special ca un instrument de cercetare din 1980 pana la inceputul anilor 1990.

La mijlocul anilor 1990, cateva specializari au inceput sa foloseasca MR ca metoda clinica obisnuita. Procedura a fost folosita cativa ani mai tarziu pentru animalele mari. Ca urmare a trecerii la noul mileniu, MR a devenit metoda preferata pentru neurologii veterinari, pentru examinarea proceselor de imbolnavire a creierului si maduvei spinarii. Eforturile de a extinde folosirea metodei, au inclus sponsorizari ale corporatiilor acordate centrelor de diagnosticare.

Aplicatiile clinice curente se bazeaza pe vizualizarea nucleelor atomilor de hidrogen. Proprietatea fizica fusese cunoscuta anterior ca Rezonanta Magnetica Nucleara. Cuvantul nuclear nu se refera la radioactivitatea, ci la nucleele atomilor. Pentru o denumire nepartinitoare a devenit cunoscuta ca IRM (imagistica prin rezonanta magnetica). Principiul fizic de baza este ca o sarcina electrica in miscare produce un camp magnetic. Dimensiunea campului magnetic este dependenta de viteza de miscare (miscare magnetica) si dimensiunea sarcinii. in timp ce nucleul de hidrogen are o sarcina electrica mica, se roteste foarte repede. Aceste atribute fizice impreuna cu abundenta de nuclei de hidrogen in corp, produce un camp magnetic detectabil. Intensitatea campului magnetic este masurata in unitati gauss (G) si tesla (T). Un tesla este egal cu 10000 gauss. Campul magnetic al pamantului este de aproximativ 0,5G. Intensitatea campului la MRI este similara cu cea a electromagnetilor folositi pentru a ridica corpuri metalice mari.

Structurile anatomice si/sau patologice apar in imaginile RM ca nuante de gri pe o scala de la alb la negru si sunt caracterizate ca hipersemnal, hiposemnal sau semnal intermediar in functie de secventele achizitionate (T2, T1, T1 post-contrast, STIR, FLAIR, etc). De exemplu, structura normala a coloanei vertebrale se descrie astfel: in imaginile ponderate T1, grasimea are aspect deschis stralucitor (hipersemnal), iar celelalte structuri (corpii vertebrali, nucleul pulpos, inelul fibros, maduva spinarii, LCR, muschii, ligamentele) apar de nuanta inchisa (hiposemnal). in imaginile ponderate T2, nuantele sunt aceleasi cu exceptia LCR-ului si nucleului pulpos care apar usor hiposemnal fata de grasime dar hipersemnal in comparatie cu celelalte structuri.

Este o metoda de diagnostic moderna, non-invaziva, ce ofera detalii anatomostructurale fidele si foarte important, are capacitatea de a achizitiona imagini multiplanare (transversal, orizintal, sagital) dar si reconstructia acestora in trei dimensiuni. Se foloseste in special pentru regiunile capului si coloanei vertebrale insa se aplica foarte bine pe cavitatea abdominala, pelvina si musculo-scheletal. Pe cavitatea toracica si in special pe pulmon este restransa folosirea acestei tehnici in principal din cauza miscarilor respiratorii.

 

imagistica1

 

Secventa T2

imagistica2

Secventa T1

imagistica3

T2 orizontal

imagistica4

T1 transversal

imagistica5

T1 post-contrast sagital

Ultima modificareMiercuri, 01 August 2018 19:32