Loris cu ulceratii cutanate. Istoric terapeutic
- Editor: DR UDRESCU ANA LUCIA
- Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica
Lorisul ( Nycticebus spp.) este o specie de primate incadrata ca vulnerabila sau in pericol de disparitie ( IUCN Red List), endemica in Indonezia si vanata intens pentru a fi mai apoi vanduta ca animal de companie.
Cazul prezentat a fost urmarit in cadrul Centrului IAR (International Animal Rescue) de Salvare si Reabilitare a Primatelor din Ciapus, Indonezia.
Sintha, femela adulta, 700 grame, prezentand o serie de ulceratii la nivel plantar si in zona lombara. Cazul a evoluat pe parcursul a 5 luni, timp in care animalul a pierdut 150 g iar procesul degenerativ a afectat integritatea functionala si fiziologica a mai multor degete prin instalarea gangrenei uscate. Abordarea clinica si terapeutica a presupus izolarea de alti indivizi si o serie de tratamente specifice si nespecifice.
Femela a fost adusa la clinica prezentand un ulcer la nivelul membrului anterior drept, in zona palmara a unei articulatii falangiene. Timp de o saptamana i s-a administrat Clyndamicin oral, iar local s-a aplicat o pudra traditionala (chinese herbal powder).
Pentru ca in acest interval zona ulcerata si-a marit diametrul, iar pacientul prezenta discomfort in deplasare si utilizarea membrului afectat, s-a optat pentru schimbarea antibioticului, administrandu-se Synulox si Metacam, iar zona afectata a fost bandajata. De-a lungul urmatoarelor trei saptamani, procesul degenerativ a continuat, afectand pe rand integritatea tesutului muscular si apoi pe cea a tendoanelor, lasand descoperita baza osoasa. In aceasta etapa s-a considerat necesara o interventie chirurgicala pentru amputarea falangelor afectate.
Postoperator, zona a fost tratata cu Bioplacenton (Neomicina/extract de placenta) sub bandaj, fara antibiotic pe cale generala.
In urmatoarele 10 zile, starea generala si locala s-a imbunatatit: apetitul a crescut (desi prezent si sustinut de la prima prezentare) iar plaga operatorie s-a cicatrizat. Pentru a favoriza procesul regenerativ, s-a renuntat la bandaj in favoarea unui guler elisabetan.
Desi sub o evolutie favorabila, la aproximativ doua luni de la prezentarea in clinica, au inceput sa fie evidente modificari la inca doua degete de la acelasi membru: pierderi de mobilitate si sensibilitate, scaderea perfuziei spre extremitati finalizate prin instalarea gangrenei uscate si pierderea completa a sensibilitatii si functionalitatii falangelor afectate. S-a intervenit chirurgical a doua oara pentru a amputa cele doua degete afectate si s-a reluat tratamentul antibiotic si antidolorific pe cale generala. Dupa alte 7 zile au inceput sa apara mai multe focare de necroza, dintre care unul la nivel lombar.
Examenul bacteriologic a evidentiat prezenta de Klebsiella pneumoniae si Escherichia coli, ambele cu sensibilitate la enrofloxacina. In urma tratamentului cu Baytril nu s-a observat nici o imbunatatire, ulcerele continuand sa apara, de data acestea insotite de o acumulare purulenta. Examenul bacteriologic a fost repetat, reveland impicarea Candida albicans, cu rezistenta la enrofloxacina si cloramfenicol si sensibilitate la Amoxicilina/acid clavulanic. Tratamentul a fost continuat cu Synulox, administrat oral, in mancare. Desi evolutia falangelor amputate era favorabila, cicatrizarea realizandu-se corespunzator, zonele ulceroase au continuat sa se extinda ca suprafata si numar, lasand portiuni tot mai mari denudate si lipsite de functie vitala.
Pentru a exclude suspiciunea de lepra (Mycobacterium leprae) o serie de probe au fost trimise la un laborator specializat, iar rezultatele s-au dovedit negative.
Datorita evolutiei cronice si nefavorabile, a pierderii ingreutate, a imposibilitatii manifestarii comportamentului caracteristic ( fiind specie arboricola, lipsa mai multor falange si imposibilitatea utilizarii celor afectate reprezenta o piedica directa) si a prezentei durerii si disconfortului, s-a luat decizia de a eutanasia femela.
