updated 11:51 AM UTC, Sep 28, 2023 Europe/Bucharest

Metode de investigatie si diagnostic in afectiunile respiratorii la cabaline

Aparatul respirator reprezinta un segment foarte important si cu implicatii majore in performanta cailor de sport precum si a cailor de munca.

Afectiuni usor sesizabile clinic cum sunt bronsitele, traheitele, dar si afectiuni cu evolutie subclinica cum sunt inflamatiile cailor respiratorii, obstructia recurenta a cailor respiratorii, pot sa necesite investigatii de la cele mai simple (ca de exemplu aspiratia transtraheala sau lavajul bronhoalveolar) pana la cele mai complexe si sofisticate incluzand aici endoscopia cailor respiratorii in timpul efortului fizic sau scintigrafia pulmonara.

Descrierea acestor metode de investigatie se va face in continuare in ordinea utilizarii lor, fara a mai descrie ascultatia pulmonara si anume de la cele mai simple si mai frecvent utilizate la cele mai complexe, astfel:

  • Aspiratia transtraheala;
  • Lavajul bronhoalveolar;
  • Microbiologia si citologia lichidului de aspiratie transtraheala si de lavaj bronhoalveolar;
  • Endoscopia cailor respiratorii;
  • Radiologia, ecografia, scintigrafia
  • Testele functionale pulmonare - aplicatii practice;
  • Examenul postmortem.

1. Aspiratia transtraheala (ATT)

 

 

Avantajul aspiratiei transtraheale este recoltarea sterila a unei probe de lichid traheal, care poate fi folosita ulterior pentru bacteriologie si pentru antibiograma in vederea tratamentului. Probele de lavaj bronhoalveolar nu sunt propice pentru bacteriologie datorita contaminarii tubului sau endoscopului, la trecerea prin cavitatile nazale.

INVESTIGATII RESPIRATORII1Aspiratia transtraheala de mucus traheal sau lavajul traheal (Fig. 1 si 2) pot fi utilizate pentru a evalua inflamatia pulmonara pe baza rezultatului obtinut la examenul citologic al probei de lichid obtinute, dar sunt mai putin valoroase pentru diagnostic decat lavajul bronhoalveolar (LBA) (Robinson, 2001).

Metoda se executa pe calul in pozitie patrupedala folosind contentia sau sedarea, in functie de necesitati. Operatia trebuie executata in conditii aseptice, operatorul folosind manusi sterile. O zona redusa, la nivelul regiunii mijlocii sau inferioare a traheei este tunsa si pregatita aseptic (Beech, 1991).

Tehnica este urmatoarea:

  1. Se executa analgezia locala prin injectarea unui analgezic local subcutanat pe linia mediana si se executa o incizie mica de aproximativ 3-4 mm cu lama bisturiului
  2. Traheea este fixata cu o mana pentru a o stabiliza si in lumenul traheal se patrunde introducand un ac sau cateter de marime 12 sau 14, directionat ventral, prin incizia de la nivelul pielii si printre 2 inele traheale. NB!: Trebuie evitata penetrarea inelului cartilaginos sau lezionarea peretelui opus al traheei, iar varful acului/cateterului trebuie indreptat cu fata in jos (Fig. 1). Odata ce se ajunge in lumenul traheal, se poate auzi cum aerul intra si iese prin ac/cateter dupa cum respira calul.
  3. Un cateter urinar steril pentru caini, marimea 5 sau 6, este apoi trecut prin ac/cateter si directionat in jos pe Fig. 1. Plasarea cateterului: se observa faptul ca bizoul acului/canulei este orientat ventral astfel incat varful ascutit nu va leza cateterul (dupa Beech, 1991) trahee pana cand capatul ajunge la nivelul intrarii in torace.
  4. 30 pana la 50 ml de ser fiziologic steril se injecteaza prin cateter si se aspira imediat. Doar o mica proportie din lichidul distribuit se poate recupera. S-ar putea sa fie necesara ajustarea pozitiei cateterului de mai multe ori sau injectarea si aspirarea repetata pana cand un volum satisfacator de lichid este recuperat.
  5. La incheierea aspiratiei, cateterul este inlaturat, fiind urmat de ac/cateter. Oricum, daca se foloseste un ac, ar trebui scos odata cu cateterul pentru a preveni sectionarea acestuia in trahee. !

COMPLICATII: INVESTIGATII RESPIRATORII2

  • Lezarea cartilajului traheal cu infectia locala consecutiva.
  • Ruperea cateterului in trahee. Majoritatea cailor vor tusi/expectora segmentul de cateter intr-un interval de 30 de minute fara sechele pe termen lung.
  • Ruperea cateterului subcutanat din cauza plasarii initiale gresite a acului. in acest caz segmentul respectiv trebuie indepartat chirurgical.
  • Infectiile locale sau celulitele la locul punctiei traheale datorita contaminarii cu bacterii de la nivelul cailor respiratorii inferioare. in acest caz se intervine chirurgical asigurand drenajul si prin aplicare locala de antibiotice. Antibioticele administrate profilactic pe cale generala sau locala pot preveni aceste complicatii si ar trebui folosite intotdeauna daca se aspira material urat mirositor sau purulent (Beech, 1991).

Deoarece poate exista o crestere a numarului de neutrofile in spalatura traheala dar nu in lichidul de LBA, este mai indicat sa se ia in considerare citologia lichidului de LBA in evaluarea inflamatiei pulmonare periferice. O crestere a numarului de neutrofile in secretiile traheale poate reflecta o inflamatie traheala locala dar care nu se extinde profund in pulmon. La caii sanatosi, fara semne clinice respiratorii, populatii mixte de bacterii sunt comune intr-o spalatura traheala si de obicei fara nici o semnificatie (Robinson, 2001).

Preferintele autorului in ceea ce priveste tehnica in sine, sunt urmatoarele:

  1. Sedare folosind detomidina (Domosedan, Equimidine) si butorfanol (Butomidor, Dolorex)
  2. Asepsia locala dupa tundere si nu radere (pentru a evita celulita locala) se executa cu clorhexidina, aplicari cu tampoane de tifon prin stergere timp de minim 10 minute, iar apoi prin stergere cu alcool chirurgical, pana in momentul in care tamponul ramane curat. Nu trebuie neglijata durata de contact a antisepticului cu tegumentul, altfel riscam contaminarea cailor respiratorii cu germeni de la nivel cutanat.
  3. Analgezia locala cu lidocaina sau mepivacaina 1-2 ml. Nu procaina pentru ca instalarea analgeziei este tarzie si determina hemoragie la nivelul inciziei.
  4. O alta varianta de realizare in cazul in care nu se dispune de ac destul de gros pentru patrunderea in lumenul traheei, este incizia cu bisturiul, inclusiv a peretelui traheal intre inelele traheale, folosirea unei pense hemostatice deschisa pentru a mentine inelele traheale departate si avansarea cateterului urinar printre bratele pensei. Exista insa un mai mare risc de a contamina proba cu hevmatii datorita hemoragiei. Poate fi folosita insa in cazul in care se doreste recoltarea de urgenta a probei in vederea examenului bacteriologic si antibiogramei.

Bibliografie: 1. Beech, Jill -"Equine Respiratory Disorders", Lea & Febiger Philadelphia- London (1991): 223-235. 2. Hewson, J., L. Viel (2002) -"Sampling, Microbiology and Cytology of the Respiratory Tract, In: Equine Respiratory" Diseases, P. Lekeux (Ed.), Publisher: International Veterinary Information Service (www.ivis.org), Ithaca, New York, USA. 3. Robinson, N. E. (2001) -"Recurent Airway Obstruction (Heaves), In: Equine Respiratory Diseases", P. Lekeux (Ed.), Publisher: International Veterinary Information Service (www.ivis.org), Ithaca, New York, USA.

Ultima modificareMarți, 31 Iulie 2018 22:28
Vă rugăm să comentați articolul utilizând formularul de mai jos. Va mulțumim.
Dr Cristian Molnar

Clinica "The Barn Equine & Large Animal Practice"

Mai multe din această categorie: « Lavajul bronhoalveolar (LBA) Narcolepsia la cai »

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect. Comentariile se moderează. Nu dăm explicații referitor la ștergerea comentariilor. Vă mulțumim.