Patologie aviara - leziunile splinei si ale aparatul digestiv anterior

Atrofia splenica
Poate fi inclusa in sindromul hipotrepsic, in cahexie si in intoxicatiile cu trichoteceni , splina fiind micsorata in volum.
Involutia senila a splinei
Leziunea are caracter interesant pentru pasarile de agrement si cele din gradinile zoologice.
Distrofiile splenice sau lienozele
Distrofiile splenice sunt caracterizate prin modificari de volum sau/si culoare, de cele mai multe ori neglijate de cei care efectueaza necropsiile.
Hipertrofia splenica sau lienoza fibrinoida
Splina este marita in volum, de culoare brun deschis, indurata. Pe sectiune are un aspect granular. Este intalnita in colibaciloza subacuta la toate varstele. Cea mai reprezentativa lienoza fibrinoida este intalnita in infectiile salmonelice, care afecteaza puiul de o zi pana la gaina adulta. La fel ca si la ficat, splina capata in ultima faza o tenta metalica, verzui.

Splenitele si distrofiile splenice
Splenitele sunt strans legate lezional si cauzal de inflamatiile ficatului.
Splenita aminoida
Este o leziune care apare in bolile cronice: TBC(unde pot sa se suprapuna si leziuni granulomatoase).
Splenita urica
Splina este mai mult sau mai putin marita in volum iar pe capsula sunt prezente granule de urati. In cazurile grave uratii sunt prezenti si in profunzime si apar la sectionarea longitudinala si transversala. Este una din modificarile din guta.
Splenita ischemica
Ischemia splinei este insotita de reducerea in volum si paliditate. Apare in anemii.
Hematoamele subcapsulare
Hematoamele subcapsulare por avea o cauza traumatica sau toxica (micotoxine sau/si uleiuri rancede, medicamente).
Ruptura splinei
Este o leziune care poate fi urmarea unui traumatism, dar de cele mai multe ori aceasta se intampla pe un fond deja sensibilizat cum ar fi: hiperplazii splenice, hipertrofii, noduli TBC etc. Apare frecvent la fazani, pasarile salbatice in captivitate si pasarile de colivie.
Splenita necrotica miliara
Focarele necrotice care pot sa fie observate atat la suprafata cat si in profunzimea organului se pot datora infectiilor salmonelice si pasteurelice. Ele apar sub forma unor puncte de culoare galbena foarte asemanatoare cu cele de la hepatita miliara necrotica. In infectiile salmonelice culoarea lor este albicioasa.
Splenita necrotica cu focare mari
La suprafata splinei, dar si pe sectiune sunt prezente zone circumscrise cu margini stelate cu diametrul de 1-2 mm. pana la 4-5 mm.
Cauza poate fi parazitara (histomonoza sau spirochetoza). De obicei apar simultan cu leziunile hepatice.
Splenomegalia puilor si boala splinei marmorate a fazanului
In unele boli virale splina se hipertrofiaza, are aspect marmorat datorita hiperplaziei pulpei albe, necrozei celulelor limfoide si proliferarii celulelor sistemului reticulo-endotelial. Ea se poate intalni in boala splinei marmorate, splenomegalia puilor, enterita virala a curcilor si alte adenoviroze. Leziuni asemanatoare pot fi gasite in reticuloendoteloize, unele leucoze aviare si in mai mica masura in boala Marek.
Splenita granulomatoasa
Granuloamele splenice se prezinta sub forma unor formatiuni aglomerate de dimensiuni variabile care de cele mai multe ori se enucleaza si sunt prezente la suprafata si in profunzime. Diagnosticul se pune numai dupa un examen de laborator, pentru ca poate fi: TBC, coligranulomatoza, micoze, guta viscerala.

Tumorile splenice
Ca si la tumorile hepatice, cele splenice pot fi nodulare sau difuze, au culoare albicioasa si aspect slaninos. Ele depind de agentul etiologic care poate fi: virusul bolii Marek sau/si virusurile leucozei.

<LEZIUNILE  APARATULUI  DIGESTIV
Aparatul digestiv se examineaza in trei etape:

1. Inainte de eviscerare, cand cadavrul este intreg si nejupuit, se deschide ciocul, se examineaza mucoasa bucala si se aplica o sectiune la comisura pentru a putea vedea fanta palatina si intrarea in larinx. Odata cu aceasta sectiune se vede aspectul exterior al partii anterioare a traheii, esofagul anterior si gusa (ingluvium), care pot fi si ele sectionate, pentru a se examina continutul si mucoasa;
2. Eviscerarea proventricolului cu duodenul si jejunul,care se face sectionand esofagul inaintea intrarii in stomacul glandular si o a doua sectiune la intrarea intestinului;
3. Ultima parte a intestinului se scoate in bloc, inclusiv cloaca.

O data eviscerate, fiecare fragment se examineaza separat, la exterior si la interior, practicandu-se sectiuni longitudinale sau in alte directii, daca este necesar.

Leziunile tubului digestiv anterior
Modificari ale ciocului
Modificari de pozitie ale ciocului (ciocul incalecat) care sunt deformari congenitale. In functie de gradul (unghiul) de deformare este sau nu compatibil cu varsta puiului.
Eroziunile ciocului
Acestea sunt vizibile foarte des la pasarile de agrement, cand marginile ciocului apar franjurate, si foarte des la atingere se rup. Cauzele pot fi nutritionale sau parazitare. Sunt insotite si de deplumatii la baza ciocului.
Metaplazia cornoasa a glandelor din submucoasa bucala
Aceasta leziune se intalneste in hipo sau avitaminoza A. De cele mai multe ori este continuata si pe treimea anterioara a esofagului, fiind frecventa atat la pui cat si la adulte.
Mucoasa este denudata pe zone care variaza ca dimensiune de la un virf de ac pana la acoperirea aproape in totalitate. Glandele care sunt diseminate in mucoasa si submucoasa, se simt la palpare sud forma unor particule dure si pot avea culoare galben-cenusiu.
Gusa pendulanta
Apare datorita supraincarcarii cu furaje, de cele mai multe ori lipsite de celuloza. Pot sa apara si datorita unor deficiente  de fermentatie sau de crestere la reproducatoarele cu sistem de furajare “skip a day”. Este frecventa si la pasarile de agrement, datorita deficientelor de crestere si hranire (deficit de piridoxina sau supraalimentare).
Leziunea se observa si la pasarea in viata, cand gusa este vizibila, mare, pastoasa si purtata cu oarecare dificultate. De cele mai multe ori se complica prin obstructie.
La deschidere, gusa este plina cu continut alimentar, partial fermentat, care exala un miros caracteristic.
Inflamatia fibrinoasa a mucoasei bucale, farinxului si esofagului
Prezenta de fibrina pe mucoasa bucala, poate avea mai multe cauze infectioase si/sau parazitare si deficiente nutritionale. Mentionam: difterovariola, pseudopesta (forme cronice), candidoza, trichomonoza si fuzariotoxicoza.
La inceputul procesului fibrina are culoare alba, pentru ca pe masura cronicizarii sa devina cenusie. Sub stratul de fibrina care poate acoperi toata mucoasa si care este foarte aderent, apare un tesut sanguinolent. De cele mai multe ori aceasta leziune coboara in ingluvium si pe trahee.
Ingluvita fibrinoasa
Gusa prezinta pe peretii interiori o cantitate mai mare sau mai mica de fibrina, care adera la mucoasa si se dezlipeste mai greu, lasand sub ea zone sangerande. Poate fi produsa de carentele in vitamina A si B, sau de infectiile cu Candida. Este destul de frecventa la porumbei si la canari in aspergiloza si in candidoza.
Ingluvitele parazitare/micotice
Dintre cele mai cunoscute ingluvite parazitare sunt capilariozele si trichomonoza si respectiv candidoza. Toate sunt insotite de inflamatii fibrinoase.

Continuarea textului o puteti citi in numarul urmator al revistei Veterinarul.