Autentificare
updated 3:44 PM UTC, May 24, 2019

Terapia cancerului - Cum folosim antinflamatoarele nesteroidiene -partea aII-a

Am expus in prima parte efectele generale ale NSAID (NonSteroid Anti-Inflamatory Drugs), cateva elemente de farmacodinamica a acestor substante la caine si pisica, precum si efectele anti-tumorale raportate pentru aceste medicamente, la om, caine si pisica.

In continuare, vom prezenta succint cateva aspecte practice privind utilizarea NSAID in preventia si tratamentul bolii canceroase la caine si pisica.
Studii repetate au confirmat efectul antitumoral al piroxicamului asupra carcinomului de mucoasa a vezicii urinare (TCC – Transitional Cell Carcinoma), numit si carcinom urotelial, atat la om cat si la caine [2], [3]. intr-unul din studii [4], de pilda, din 62 de caini diagnosticati cu TCC (tumori spontane), prin tratament cu piroxicam s-au obtinut 2 remisii complete, 9 remisii partiale (reducere in volum a tumorii cu peste 50%), 35 de cazuri stabilizate (reducere sub 50%) iar in 16 cazuri boala a continuat sa avanseze.

Timpul median de supravietuire sub tratament a fost de 195 zile. Dupa aceste cercetari, piroxicamul a fost considerat un medicament cu potential antitumoral demn de a fi evaluat si sau facut incercari repetate de includere a lui si in terapia altor tipuri de cancere. Recent, mai multi oncologi au remarcat faptul ca nu exista o baza logica sau empirica pentru a acorda un rol privilegiat piroxicamului, intre toate NSAID, ca avand un efect antitumoral aparte; alte medicamente din aceeasi clasa pot avea efecte similare sau chiar superioare. Se pare ca e vorba doar de o intamplare ca primele studii s-au facut, la Purdue Comparative Oncology Program (Purdue University) prin folosirea piroxicamului, in urma observarii accidentale a unor remisii spontane a tumorilor la pacienti carora li se administrase piroxicam pentru atenuarea durerilor.

Bolile cardiace congenitale

Aspecte generale
Definitie
I. Bolile cardiace congenitale( CHD )reprezinta boli caracterizate prin leziuni dezvoltate la nivelul inimii sau marilor vase prezente la nastere.
II. Malformatiile sunt cele mai des intalnite afectiuni cardiovasculare la caini si pisici la mai putin de un an de zile.

CAUZE


I. CHD (bolile cardiace congenitale) pot fi cauzate genetic, de mediul inconjurator, cromozomial, infectios, toxicologic sau de factori nutritionali sau s-ar putea dezvolta ca urmare a efectelor teratogene ale substantelor medicamentoase.
II. Cele mai multe cauze sunt de natura genetica, dar modul precis prin care se mostenesc aceste defecte este adesea necunoscut.
III. Sunt numeroase exemple de rase la care se relateaza predispozitia spre malformatii cardiace congenitale (vezi tabel).
VI. Profunzimea leziunii poate fi incompleta, facand dificila sau chiar imposibila recunoasterea clinica.

FIZIOPATOLOGIE

Hemotransfuzia la caine si pisica

Hemotransfuzia, ca metoda de tratament a pacientilor grav bolnavi sau care vor suporta interventii chirurgicale, a luat in ultimul timp o mare amploare.

Clinicianul trebuie sa cunoasca principiile acestei metode astfel incat procedura sa fie una sigura si eficienta pentru pacient, pentru a nu face mai mult rau decat bine. Fiind un produs biologic, exista riscul transmiterii unor agenti patogeni infectiosi sau poate determina reactii adverse secundare transfuziei.

Cand?

Luxatia de rotula traumatica. Prezentare caz clinic

Pacientul, pisica, rasa europeana in varsta de 6 luni, a fost adusa la cabinet in urma unui „accident casnic”. Din dorinta de a vana un pui de gaina si-a prins labuta in plasa cotetului. A fost gasita de stapan dupa cateva ore de captivitate, timp in care animalul a facut eforturi disperate pentru a se elibera. Dupa eliberarea membrului din ,,capcana”, stapanul a sperat ca lucrurile vor reveni la normal de la sine, dar din pacate pentru pisica, diagnosticul, stabilit radiografic la aproximativ o luna de la incident cu sprijinul colegilor de la SC RADIOLOGIE4VET SRL, a fost de luxatie rotuliana (fig.1).

Lupusul eritematos sistemic

Lupusul eritematos sistemic (LES) este forma cea mai severa a bolii lupice, implicand leziuni cutanate si organice multiple. Afectiunea, prototip al bolii autoimune, se caracterizeaza prin formarea excesiva de AAc fata de constituentii nucleari si prin leziuni tisulare mediate de CI (12). 

Etiologia LES este necunoscuta, factorii ce declanseaza/intretin (predispozitia genetica, deficiente LT, hiperreactivitatea LB, deficientele C, infectii virale, efectul diversilor hormoni, radiatia u.v.) suferinta fiind ipotetici. Substantele medicamentoase, mai des implicate sunt: blocantele canalelor calciului, inhibitorii enzimelor de conversie ai angiotensinei, terbinafina, procainamida, izoniazida, hidralazina, penicilamina, anticonvulsivantele, diureticele tiazidice, agentii cu fluorouracil, IFN si agentii anti-TNF-α (24). Acestia induc formarea de Ac-antiself, fenomen cu implicatii clinice majore. Dintre AAc sintetizati, mai studiati sunt ANA, decelabili la 100% dintre pacienti. Studiul AAc (IgG) le-a relevat specificitatea pentru multe tinte localizate la nivel nuclear (ADN-ul dublu catenar, histonele etc). Imunoreglarea deficitara [hiperreactivitatea LT, cu dominanta LTh2 si supresia deficitara a LB (sinteza excesiva de AAc)], specifica LES, ingreuneaza intelegerea patogenezei. Ulterior, survine pierderea tolerantei imune, diminuarea clearence-ului celulelor apoptotice/CI si dereglarea retelei idiotipice de control a productiei Ac (8)

Micosporoza la pisica - din cazuistica colegilor veterinari

Micosporoza localizata la nivelul membrului anterior. Caz prezentat de Cabinetul Katy Vet & Co din Iasi. 

Tratamentul efectuat atat general cat si local. Cel local se aplica timp de 7 zile. Daca proprietarul mai detine si alte animalute se efectueaza control dermatologic saptamanal timp de o luna de zile .

Atat proprietarul cat si membrii familiei acestuia in caz de observa pe corp ca apar pete puriginoase vor sesiza medicul veterinar cat si medicul de familie pentru un tratament corect.

Examinarea cardiologica obiectivele examenului cardiologic pre-operator

Boala cardiaca nu reprezinta o contraindicatie absoluta in ceea ce priveste hotararea de a efectua o interventie chirurgicala, dar necesita o atentie sporita privind managementul pre, intra si post-operator al pacientului.

Decesul intraoperator se produce prin cauze multiple, stopul cardio-respirator repre­­­zen­­­tand doar finalitatea actiunii diversilor factorilor patologici. Screening-ul cardiac pre-operator reprezinta o obligativitate, impunandu-se atat in cazul pacientilor cunoscuti cu o patologie cardiaca, dar si in cazul pacientilor asimptomatici. Factorii care influenteaza in general mortalitatea intra si post-operatorie sunt: deprimarea centrilor respiratori bulbo-pontini, spasmul glotic, bronhospasmul, anafilaxia, hipoxia secundara, alcaloza/acidoza, hipotermia, tulburari electrolitice, hipersecretia bronsica etc. (care induc stopul respirator), cat si alterarea functiei cardio-vasculare prin modificarea tonusului vascular, diminuarea mecanismelor adaptative de raspuns cardio-vascular, depresie cardiaca, producerea aritmiilor paroxistice/maligne (care duc la instalarea stopului cardiac).

O alta categorie de factori este reprezentata de interactiunea medicamentoasa prin combinarea efectelor anestezicelor cu terapia din boala cardiaca, care poate fi sinergica sau antagonica. Durata anesteziei, tipul anesteziei, statusul pacientului cat si capacitatea acestuia de raspuns in caz de hipotensiune/hipoxie influenteaza in mod direct reusita operatiei.

Anestezia la feline Selectia Protocoalelor

Sedarea/Anestezia la feline este necesar sa fie realizata, sigura si eficienta, tinand cont de parametrii fiziologici dar si de cei fiziopatologici specifici fiecarei afectiuni care necesita aceasta operatiune.

 I. Stabilizati animalul in functie de trierea listei de probleme inainte de administrarea anestezicului.

II. Scopul anesteziei este de a mentine, daca nu de a imbunatati oxigenarea, perfuzia si indepartarea deseurilor de pe toate tesuturile in timpul procedurii.

III. Protocolul baza de urmat pentru anestezia majoritatii animalelor este descris in cele ce urmeaza:

A. Premedicatia este administrata fie IM sau IV si consta in urmatoarele:

  1. Un medicament sedativ sau anxiolitic, cum ar fi fenotiazina sau benzodiazepina;
  2. Un medicament analgezic, de regula opioid, agent alpha-2, sau amandoua;
  3. Un medicament anticolinergic, cum este glicopirolatul, daca este necesar:

Bartoneloza

Numeroasele studii realizate la nivel mondial subliniaza caracteristicile deosebite ale speciilor de Bartonella, care se numara printre cele mai eficiente bacterii patogene greu detectabile analizate pana in prezent. Patogenitatea ridicata, caracterul ocult al infectiei si transmiterea la om ar trebui sa situeze bartoneloza pe un loc important in patologia pisicilor. In acest sens testarea pisicilor pentru bartoneloza ar trebui efectuata in cabinetele si clinicile veterinare ori de cate ori situatia clinica o impune.

Biologia si morfologia bartonelelor

Bacteria > Proteobacteria > Alphaproteobacteria > Rhizobiales > Bartonellaceae > Bartonella

Bartonella face parte din genul bacteriilor gram negative, parazit intracelular facultativ, extrem de adaptabila mamiferelor gazda, carora le induce o bacteriemie intraeritocitara durabila. Inainte de anul 1990 erau puse in evidenta doar 2 specii de Bartonella, iar actualmente au fost descrise 22 de specii, necalculand si speciile ce sunt inca in stadiu de cercetare.

Epidemiologia infectiei cu Bartonella spp.

Lucruri pe care trebuie sa le ai in vedere, la pacientul felin

1. Cele mai obisnuite cauze ale agresiunii pisicii in cabinetul veterinar

  • Agresivitatea cauzata de frica: frica de locuri nefamiliare sau de oameni
  • Agresivitatea asociata durerii
  • Anxietatea sau amintirea unei experiente neplacute avute in cabinetul veterinar
  • Primirea atentiei pentru comportament (”saraca pisicuta”)
  • Agresivitatea din joaca
  • Lipsa socializarii
  • Contentia fortata
  • Zgomote puternice
  • Mirosuri neplacute
  • Miscari rapide sau grabite catre pisica
  • Probleme medicale (meningiom sau alte probleme ale sistemului nervos central)
  • Intoleranta la mangaiat sau agresivitate
  • Anxietatea proprietarului
  • Pedepsirea fizica
  • Agresivitate redirectionata

Limfomul la caine si pisica - aspecte clinice si terapeutice

Limfoamele, neoplasme ale sistemului imun includ tumorile limfocitelor si boala Hodgkin. Mai rar, aceste tumori pot fi derivate si din his - tiocite. Desi exista clasificari sofisticate, care incadreaza in mod precis limfoamele pe subcategorii, in practica curenta acestea sunt impartite in limfoame non-Hodgkiniene si boala Hodgkin.

Limfoamele se dezvolta in limfonoduli sau in tesutul limfoid al organelor parenchimatoase, (ex. intestin, pulmon, piele). Fenotipic, limfoamele se dezvolta, in majoritatea lor, din LB (peste 60%), restul fiind originare din LT. Un numar redus poate fi originar din ambele tipuri limfocitare. Uneori, se intalnesc situatii in care celulele maligne sunt derivate din histiocitele tisulare. Este, de asemenea, posibil ca in procesul de transformare maligna sa fie implicate diverse subseturi functionale de populatii LB.

Limfoamele foliculare sunt derivate din situsul proliferativ al sistemului B, foliculul limfoid, in timp ce limfoamele limfocitare difuze cu limfocite mici se refera la compartimentul secretor al cordoanelor medulare ale limfonodulilor. Diferentierea intre cele doua seturi limfocitare se face prin testul rozetelor E si a mAc anti-T. Se descriu situatii (la om), in care expresia fenotipica se suprapune LTh. Asa stau lucrurile in sindromul Sézary/mycosis fungoides, un tip de limfom cu LT periferice 7. Celulele limfoide ce declanseaza boala Hodgkin apartin regiunii paracorticale a limfonodulilor 2 (tab.1).

Hipoglicemia si hiperglicemia in examen de laborator

Hipoglicemia este o scadere a concentratiei de glucoza din sange sub 7 mg/dl. Cea mai frecventa cauza a scaderii nivelului glucozei din sange este manevrarea neadecvata a mostrei de sange inainte ca aceasta sa ajunga la laborator. Daca proba de sange a fost luata in mod corespunzator si hipoglicemia persista, un test de stimulare cu glucagon poate face diferenta intre productia scazuta de glucoza, problemele de stocare a glicogenului si nivelurile ridicate ale insulinei.

Hipoglicemia

Hipoglicemia este o scadere a concentratiei de glucoza din sange sub 7 mg/dl. Cea mai frecventa cauza a scaderii nivelului glucozei din sange este manevrarea neadecvata a mostrei de sange inainte ca aceasta sa ajunga la laborator. Daca proba de sange a fost luata in mod corespunzator si hipoglicemia persista, un test de stimulare cu glucagon poate face diferenta intre productia scazuta de glucoza, problemele de stocare a glicogenului si nivelurile ridicate ale insulinei.

Daca in urma stimularii cu glucagon, nivelurile de insulina sunt excesive, cauza posibila este insulinomul. Daca nivelul insulinei este normal la un animal debilitat, cauzele frecvente sunt insuficienta adrenala si socul.

Diagnosticele diferentiale:

  • Boala stocarii glicogenului
  • Ciroza hepatica
  • Hipoadrenocorticism
  • Tumora celulelor pancreatice insulare
  • socul

Boala tromboembolica la pisica in cardiomiopatii

Datorita evolutiei supra-acute a afectiunii, cu prognosticul dependent de etiologie, boala trombo-embolica la feline necesita o interventie terapeutica agresiva, timpul de aplicare a medicatiei fiind un element cheie in supravietuirea pacientului.

Aspectele clinice rezida din coagularea patologica intravasculara sau intracardiaca, con di tionata de factorii favorizanti reprezentati de modificarile de hemodinamica si de compozitie sanguina.

Daca in cazul trombozei arteriale discutam de o afectare a structurii peretelui vascular sau de o crestere a presiunii arteriale, in cazul trombozei intracardiace (Figura 1, 2), staza sanguina alaturi de turbulentele produse la nivelul valvelor cardiace si leziunile endocardului, reprezinta principalele mecanisme de instalare a trombozei cardiace.

Fig.1

fig1

Controlul infectiilor nozocomiale

O buna igiena si precautii standard pentru controlul infectiei sunt masuri cruciale pentru protejarea pacientilor si pentru asigurarea unui mediu sigur in cabinet. Este necesar ca toti membrii cabinetului sa cunoas - ca masurile de control al infectiilor nozocomiale si sa fie instruiti cu privire la igiena in cabinet.

Abonează-te la acest feed RSS