Probleme de comportament la cabaline - partea I
- Editor: Dr Alexandra Pavaloiu
- Publicat în: Articole medicale in Stiinta si Practica
Desi neglijata o buna perioada de timp in Romania, problema tulburarilor de comportament ale cailor incepe sa fie adusa in discutie in ultimii cativa ani.
Practic necunoscuta in natura, patologia comportamentului este din ce in ce mai des intalnita in sistemele moderne de intretinere ale cabalinelor, datorita lipsei de experienta dar si organizare a proprietarilor de cai. Asa cum vom vedea mai jos, majoritatea problemelor de comportament deriva din necunoasterea comportamentului normal al cailor, carora trebuie sa li se ofere conditii adecvate speciei lor, pentru a-si putea indeplini necesitatile naturale ale comportamentului. Importanta comportamentelor aberante se leaga atat de aspectul financiar (investitii pierdute), dar si de cel al bunastarii animale.
Problemele de comportament, odata descoperite sunt extrem de greu de tratat, scazand valoarea unui cal cu peste 30%, discutand astfel despre un cal valoros este evident ca pentru un proprietar, investitia este compromisa. La aceasta scadere in valoare se adauga costurile terapiei (iar daca este medicamentoasa aceasta poate ajunge la sume considerabile), de obicei neincununata de un succes total.
De asemenea, tot mai multe grajduri refuza sa primeasca in pensiune cai cu comportamente aberante- pe de-o parte din ignoranta (persista mentalitatea conform carora aceste comportamente ar fi invatate) dar si pentru ca exista o serie de tulburari (cum ar fi xilofagia) care duc la distrugerea permanenta a boxelor. Se estimeaza ca aproximativ 15% dintre caii domesticiti sufera de probleme de comportament de diferite grade. Tulburarile de comportament reprezinta insa transpunerea intr-o modalitate vizibila a unor alte probleme mai grave, si anume o bunastare precara. Desi domesticirea cailor a avut loc in urma cu milenii, etograma lor a ramas nemodificata. Poate cel mai mare semnal de alarma ar trebui sa fie faptul ca la caii salbatici tulburarile de comportament sunt inexistente, ceea ce inseamna ca aparitia acestora este direct corelata cu implicarea omului in viata acestui animal.
Bunastarea in sistemele moderne de productie este un obiectiv destul de greu de implinit, iar reactiile aberante care apar si care fac proprietarul sa consulte medicul veterinar sunt de fapt rezultatul modificarilor neuroendocrine sunt direct legate de aspecte deficitare cu vechime care au incetatenit obiceiurile proaste. in cele ce urmeaza, precum si in urmatoarele cateva numere, vom discuta aspecte legate atat de etograma, de implicarea omului in comportamentele naturale, dar si despre cele mai frecvente comportamente aberante a cailor. Importanta medicului veterinar in dinamica unei ferme de cai este desigur mare - dar multi proprietari coreleaza prezenta acestuia cu problemele de sanatate, astfel ca medicul este chemat exclusiv pentru profilaxia bolilor (vaccinari, deparazitari), diagnostice sau tratamente.
In ceea ce priveste temperamentul si personalitatea unui cal, medicul este de obicei complet ignorat. intr-o situatie ideala, acesta ar trebuie sa fie prezent ca si consultant inca de la construirea viitorului adapost - pentru a explica proprietarului diverse aspecte legate de igiena (marimea geamurilor, intensitatea luminii, ventilatia, spatiul necesar/animal etc) dar si pentru a explica proprietarului conceptul celor 5 libertati ale animalelor (libertatea de a nu suferi de foame si sete - acces liber la apa proaspata si hrana corespunzatoare, in cantitatile necesare; libertatea de a nu suferi de disconfort- asigurarea de conditii confortabile pentru odihna si adapostire; libertatea de a nu suferi de durere, injurii sau boala- prin prevenirea bolii sau diagnostice si tratamente aplicate rapid si corect; libertatea de a se exprima natural- asigurarea unui spatiu suficient dar si a companiei altor animale de aceeasi specie; libertatea de a nu suferi de frica sau anxietate - asigurarea tuturor conditiilor necesare evitarii provocarii suferintei psihice).
Daca medicul este prezent mai tarziu, dupa achizitionarea/construirea adapostului, este important ca acesta sa fie consultat cu privinta la managementul si optimizarea conditiilor de intretinere pentru a evita aparitia tulburarilor comportamentale. Din pacate, aparitia medicului veterinar are loc atunci cand deja este tarziu- dupa instalarea problemelor. Principalele comportamente ale cailor sunt: comportamentul de preluare al hranei (consumul de hrana si apa), comportamentul de excretie (fecale, urina), comportamentul social (comportamentul de grup), comportamentul de explorare si respingere al dusmanilor, comportamentul de confort (igiena corporala), comportamentul de odihna, comportamentul de reproducere si comportamentul matern. Comportamentul de preluare al hranei se refera la necesitatile alimentare ale cailor, iar ceea ce trebuie sa fie luat in calcul de catre proprietari este faptul ca aceste animale sunt ierbivore tipice, iar perioada lor de furajare este in jur de 16 ore pe zi! Mai exact, proprietarii uita ca animalele lor au un stomac infim raportat la masa lor corporala, dar un intestin urias. Hrana lor naturala este slaba din punct de vedere energetic, ingerata in cantitati mici, pe o perioada lunga de timp, in timp ce se deplaseaza pe suprafete destul de mari.
Din pacate, sistemele moderne de intretinere presupun furajarea rara, cu tainuri mari, abundand uneori de furaje concentrate, absolut ne-necesare. in ceea ce priveste comportamentul de excretie, acesta este important atat pentru eliminarea produselor toxice (fecale, urina, transpiratie) dar si pentru un aspect adeseori neglijat- comunicarea intraspecifica (urina iepelor contine feromoni), prin intermediul organului vomeronazal (organul Jacobson). Comportamentul social implica organizarea cailor in stave de pana la 6 iepe (una dintre ele alfa), manjii (pana la 2 ani) si un armasar adult. Exista si grupe de burlaci (pana la 16 armasari), fara harem. Ierarhia este fixa si se stabileste in functie de experienta fiecarui animal, durata apartanentei in grup, varsta, temperamentul acestora. Este importanta si pastrarea distantei individuale (cu exceptia aloigienizarii), chiar si intre prieteni. Legat de comportamentul de evitare a dusmanilor, de maxima importanta aici este raspunsul de "fight or flight"- fuga fiind raspunsul standard, iar agresivitatea o exceptie.
Distanta de eschivare este de 80-100 m, iar daca distanta critica este depasita, apare atacul. Comportamentul reproductiv este un tip de comportament complex, complet ignorat in sistemele de intretinere din ziua de azi. Daca in natura, comportamentul precopulator al armasarului este reprezentat de rontairea si lingerea partenerei de la cap spre zona perianala, contact oronazal prin intermediul urinei, secretiilor vaginale, fecale (flehmen), iar actul copulator are loc de mai multe ori pe zi (ore in sir), in conditiile moderne acesta este redus la cateva minute/ recoltare de sperma- inseminare artificiala. Comportamentul matern este un alt exemplu unde apar greseli de intretinere- in mod normal, manzul ramane cu mama pana la aparitia urmatorului, dar in societatea moderna intarcarea se efectueaza cam la 6 luni. De asemenea, daca manjii nu stau in grupe cu alti manji de aceeasi varsta, apare izolarea sociala si stress-ul. Comportamentul de confort este si el alterat. Igiena poate fi solitara: frecarea regiunilor curatate, rontairea lor, scarpinarea cu copitele, frecatul de obiectele din jur, tavalirea, scuturarea, fasciculatiile musculare. Aloigienizarea este in schimb un comportament reciproc: rontairea regiunilor pe care animalul nu le poate ajunge singur (coama, greban, spate, crupa etc).
Acest comportament reciproc are un rol important in intarirea legaturilor familiale si de prietenie. in sistemul modern, omul este cel care de cele mai multe ori preia functia partenerului social. Comportamentul de odihna pune probleme unui sistem prezent prin natura sa polifazica. in total. Un cal doarme in jur de 5h/zi, motait 2h, Slow Wave 2h, REM= 54 min (dar intrerupt de SW in perioade de 5 min). Pentru o odihna completa este nevoie de intuneric si incredere absoluta in mediu, precum si o suprafata indeajuns de mare pentru a permite decubitul lateral.
La om, intreruperea fazelor REM duce la scaderea capacitatii cognitive si deficite mentale si este probabil ca si la cal un somn necorespunzator sa declanseze stari de narcolepsie corelate cu aberatii comportamentale. in final, poate unul dintre cele mai importante aspecte ale comportamentului normal al cailor este deplasarea. Pentru cabaline, furajarea = deplasare. Pozitia patrupodala, statica reprezinta 20% in mediul natural, pe cand in boxa ea ocupa 40-70% din timp. Argumentele proprietarilor cu cai in boxa se refera de obicei la folosirea acestora pentru sport/agrement, insa pana si caii de perfomanta se misca sub 2 h/ zi, iar in cazul celor de agrement miscarea scade la o medie de 40 min/zi agrement. Alt aspect ignorat este faptul ca tipul de miscare difera. Caii din stavele salbatice se deplaseaza preponderent la pas, ocazional la trap, galopul fiind rezervat exclusiv situatiilor stresante, periculoase (cu exceptia manjilor care se joaca). in relatia om-cal apar astfel aberatii: calul este scos din rutina sa linistita zilnica si este fortat sa interactioneze cu un pradator, in situatii extrem de stresante.
De asemenea, un mare factor declansator al problemelor comportamentale este plictiseala, incriminata in cazul cailor tinuti mult timp in boxe. Un grafic de comparare a diverselor sisteme de intretinere va clarifica si mai mult aceste aspecte: in figura 1 se poate observa modul in care isi petrec timpul caii salbatici- se poate observa cum furajarea le ocupa mai bine de jumatate din zi, iar statul propriu zis ocupa doar 20%. Figura 2 detaliaza petrecerea timpului in cazul animalelor tinute intr-un padoc, cu fan si paie ad libitum- situatia este apropiata de cea naturala.
Fig. 1 Impartirea timpului la caii salbatici (regiunea Camargue)
Fig. 2 Sistem de intretinere in padoc, cu fan si paie ad libitum
Lucrurile se schimba in cazul celei de-a treia figuri- situatia implica animale tinute in boxa cu furaje ad libitum. in acest caz perioada de furajare scade usor, la 47% dar se dubleaza perioada petrecuta in picioare. In situatia cel mai frecvent intalnita (figura 4)- animalele pe boxa, cu fan in ratie, perioada petrecuta in picioare este un pic mai mult decat dubla, dar perioada de furajare scade drastic la doar 16%. Este evident ca aceste devieri de la norma nu vor avea consecinte placute, dar despre acestea vom discuta in numerele ce urmeaza.
Fig. 3 Sistem de intretinere in boxa, cu paie si fan ad libitum
Fig. 4 Sistem de intretinere in boxa, fara paie, fan in ratie (3 kg)